Cum se scrie corect ? Piață / Pieață sau Peață ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Piață

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că te vei duce la piață.
Nu, am știut că te vei duce la piață.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Piață – Cuvântul Piață

Propoziții cu Piață – sens propriu și figurat

În piață s-a  adunat multă lume.

Concertul ce se va desfășura în piață se amână  cu două ore.

Mulțimea din piață strigau lozincele învățate.

Economia de piață se bazează pe interacțiunea dintre cerere și ofertă.

Piața de legume s-a închis din cauza pandemiei.

Femeile se certau ca la piață fără să le pese de cei din jur.

Mama mă trimitea la piață să vând brânză de două ori pe săptămână.

Acest produs are mare succes pe piață.

Economia de piață a scăzut mult anul acesta.

Care sunt factorii care reglează economia de piață?

Mă duc în piață poate cumpăr și eu un purcel.

În condiții de piață succesul unei cărți depinde de cum a fost lansată.

Pe piață orice produs trebuie reclamat ca să se vândă.

Se certau ca două babe în piață.

Cum se scrie corect ? Zodiac / Zodieac sau Zodeac ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Zodiac

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ești pasionat de zodiac.
Nu, am știut că ești pasionat de zodiac.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Zodiac – Cuvântul Zodiac

Propoziții cu Zodiac – sens propriu și figurat

Mi-ar  fi interesant  să  particip la alcătuirea unui zodiac.

Am citit un zodiac  și  cred că  e cel mai amuzant  lucru ce mi-i  s-a întîmplat  azi.

Unde aș putea citi  un zodiac  corect?

Poate oricine să alcătuiască un zodiac  dacă  are patina  creativitate  și logică.

Puțini acum își mai pun întrebarea de ce în zodiac se vorbește la general.

E absurd să crezi în zodiac  și după el să-ți faci planuri de viață.

De unde aș putea să procur un zodiac?

Chiar și eu pot să ghicesc din zodiac.

Un zodiac   denotă semnele  care împart  ecliptica în  douăsprezece zone egale.

Leul și Taurul sunt  suflete  perechi  în  zodiac.

Un zodiac determină caracterul unei persoane bazându-se pe data de naștere.

Am primit  datele din zodiac  prin  viber.

O să revenim la acest zodiac  în zilele următoare.

Cum se scrie corect ? Linia / Liniea / Linea sau Liniia ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Linia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut cât de dreaptă este linia aceea.
Nu, am știut cât de dreaptă este linia aceea.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Linia – Cuvântul Linia

Propoziții cu Linia – sens propriu și figurat

Clasa s-a aliniat la linia din față.

De ce linia aceasta e frântă, când eu am spus să construiți o linie curbă?

Fata linia coala pentru a scrie mai frumos versurile.

Ea își linia cu un pix de culoare verde fiecare foaie din caiet.

În fața ochilor îi apăru linia frântă a fulgerului.

Linia nouă de produse cosmetice va apărea curând pe piață.

Linia orizontului se vedea abia- abia din cauza ceții.

Pe linia tatălui nu erau tripleți.

A încercat să-și găsească rudele de pe linia mamei căci de tată nu știa nimic.

A fost astă noapte un accident pe linia de cale ferată.

Copiii se jucau pe linia de cale ferată fără să le pese de pericol.

Trebuia să punem corect anii pe linia timpului.

Cum se scrie corect ? Tăiase / Tăiease sau Tăease ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Tăiase

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că deja tăiase pâinea.
Nu, am știut că deja tăiase pâinea.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Tăiase – Cuvântul Tăiase

Propoziții cu Tăiase – sens propriu și figurat

Tata tăiase o zi întreagă  lemnele din curtea bunicului.

Își tăiase un deget în timp ce lucra .

De data aceasta  băiatu-și tăiase singur craca de sub picior.

Când s-a reîntors acasă , a văzut că cineva-i  tăiase nucul de la colțul casei.

Cineva tăiase toată via de pe coasta dealului.

Bunicul tăiase ponul cu gând să facă o sanie din lemnul lui.

Își tăiase părul scurt  vrând să samene  cu un băiat.

Nu putea biata  femeie să înțeleagă cine  și de ce-i  tăiase  tot pătrunjelul din grădină.

Un zgomot  puternic tăiase liniștea serii.

Mama-l tăiase cu privirea sa aspră și  băiatul pe dată pricepu ce avea de urmat.

Râsul ei vesel tăiase  liniștea ce domnea în casă.

Fata-și tăiase poala rochiei și legă piciorul sângerând al băiatului.

Cu un singur cuvânt  el tăiase  dorința fetei de a dansa.

Bădița  Ion tăiase  livada și în locul ei va construi  o  casă.

Un coleg din ultima bancă tăiase cu un răs isteric discursul  fetei.

Pentru încălcările ce le-a avut, directorul îi tăiase leafa pe jumătate.

Ghidul mai tăiase din traseu când a văzut cât de obosiți sunt copiii.

I se tăiase picioarele de frică  căci nu mai văzuse până acum așa fiară.

Femeiei i se tăiase inima de milă pentru copilul rămas orfan de  ambii  părinți.

Cum se scrie corect ? Liliac / Lilieac sau Lileac ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Liliac

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut cum arată un liliac.
Nu, am știut cum arată un liliac.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Liliac – Cuvântul Liliac

Propoziții cu Liliac – sens propriu și figurat

În fața casei mătușei Mărioara creștea un liliac alb.

Floarea de liliac miroase frumos.

Am primit cadou un buchet de liliac.

De ce să răsădesc acest liliac aici?

Cel mai mic liliac are circa treizeci de milimetri lungime.

În lume există mai multe specii de liliac.

Florile de liliac nu sunt doar frumoase ci și ne cuceresc cu parfumul lor  puternic.

Nu știi cine vinde puieți de liliac?

Arbustul de liliac poate fi un decor frumos pentru grădina ta.

Unele soiuri de liliac înfloresc de mai multe ori pe an.

Mama mea iubește parfumul de liliac.

Am primit în dar un parfum cu miros de liliac.

Un liliac s-a adăpostit  în această peșteră.

Deasupra capului meu a zburat un liliac.

Fata s-a speriat foarte mult de acest liliac.

Îmi place să visez sub acest liliac.

De cum se lăsă seara , un liliac zbura printre crengile nucului din colțul casei.

Acest liliac a stat toată ziua spânzurat în crăpătura zidului.

Cum se scrie corect ? Piatră / Pieatră sau Peatră ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Piatră

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că acest obiect este confecționat din piatră.
Nu, am știut că acest obiect este confecționat din piatră.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Piatră – Cuvântul Piatră

Propoziții cu Piatră – sens propriu și figurat

Cum să scap de această piatră din casă ?

Din stâncă s-a rupt o piatră și s-a rostogolit cu mult zgomot la vale.

A stat bietul om pe piatră mult  timp  cu speranța că poate vede măcar un călător prin locurile acestea.

Nu te poți  încălzi de la o inimă de piatră.

Ce poți aștepta de la o persoană cu inima de piatră ?

Câtă piatră poate să aducă el acasă ?

Aici, pe această piatră vom pune  bustul poetului.

Când era vorba de bani avea tata o hotărâre  de  piatră.

La marginea pădurii, pe o piatră mare ,sta Gheorghe  cu  capul în mâini și medita asupra  evenimentului de azi.

Furnica ocoli această piatră într-o zi.

Iepurele s-a ascuns după o piatră și tremura  de frică la fiegare zgomot auzit.

De ce ar pune bădița Sandu această piatră în mijlocul  grădinii?

O piatră se zărea chiar  în mijlocul pârâului .

Oamenii își construiau ziduri din piatră pentru a se apăra de cotropitori.

Cetatea Sorocii este construită din piatră .

Andrei visa să-și facă o casă din piatră de la Cosăuți.

Ion e omul de piatră și dacă hotărăște ceva nu-l mai poți clinti din loc.

Când auzi una ca asta , mama a încremenit ca o stană de piatră.

Directorul nostru avea o  inimă de piatră și nu-l puteai îmbuna cu nimic.

Ori să te bați cu capul de piatră, ori cu piatra de cap, tot  nu scapi de nevoia ce ți-a venit peste tine.

Cum se scrie corect ? iartă / ieartă sau eartă ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : iartă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știam că el este tipul de om care iartă.
Nu, am știam că el este tipul de om care iartă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu iartă – Cuvântul iartă

Propoziții cu iartă – sens propriu și figurat

De ce o iartă de fiecare data chiar dacă știe că toate se vor repeta?

Iartă dacă vrei să fii fericit.

Un „iartă” spus la timp poate salva relația oamenilor.

Doamne iartă-mă că nu știu ce fac.

Mama își iartă și își iubește copiii orice ar face ei.

Tu mă iartă pentru ce am făcut, nu știam că n-o să-ți placă.

Mamă, iartă-mă că am spart vaza ta preferată.

Iartă-mă și-ți fac tot ce dorești.

Mă iartă că nu pot să vin, dar sunt răcită.

Cine iartă ușor e un om bun la suflet.

Iartă-mă, dar vreau să vin și eu cu o explicație.

Mă iartă că am intrat în vorbă așa deodată.

Timpul nu iartă nici pe mine, nici pe tine.

Femeile nu iartă și nici nu uită una ca asta.

Pentru păcatul său nimeni nu-l iartă.

De ce nu-l iartă odată, că doar tot trăiesc împreună.

Cum se scrie corect ? Ocazia / Ocaziea sau Ocazea ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Ocazia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am uitat să îl felicit cu ocazia zilei sale de naștere.
Nu, am uitat să îl felicit cu ocazia zilei sale de naștere.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Ocazia – Cuvântul Ocazia

Propoziții cu Ocazia – sens propriu și figurat

Cu ocazia zilei de naștere vă dăruim acest buchet de flori.

Am organizat un banchet cu ocazia aniversării  acelui eveniment frumos.

Cu ocazia botezului am să intru și eu  în sfântul lăcaș din capitală.

Crezu că va avea ocazia să vorbească despre preparatul nou.

Sunt sigur că va avea ocazia să demonstreze  curaj și inteligență.

Poate cu ocazia acestui eveniment va fi și talentul  lui  observat .

Am cântat  cu ocazia aceasta  pe scenă , dar am coborât și în mulțime.

Numai ocazia  nunții  surioarei mele m-a făcut să revin acasă.

Îmi pare nespus de rău că nici cu ocazia  înmormântării unchiului  Ion nu pot să revin în țară.

Cu ocazia zilei de 8 martie vreau să felicit toate femeile pe care  le cunosc.

Nu am avut ocazia să ascultăm tot mesajul său deoarece trebuia să urcăm în autocar.

Directorul nostru aștepta ocazia aceasta de multă vreme.

Am  avut  ocazia să ascult  toate  argumentele  pentru dezbateri.

Trebuia să găsească ocazia să-i vorbească  în privat despre  ceea ce simte pentru persoana  sa.

Nu au fost depistate nereguli  cu ocazia  inspectării organizate de  șefi.

Dacă am avea ocazia să ne corectăm greșelile , am fi mult mai fericiți.

Ne-au dat ocazia să colaborăm și să activăm după placul nostru , doar să avem un rezultat mulțumitor.

Cum se scrie corect ? iarna / iearna sau earna ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt  este : iarna

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că va ninge atât de rar iarna aceasta.
Nu, am știut că va ninge atât de rar iarna aceasta.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu iarna – Cuvântul iarna

Propoziții cu iarna – sens propriu și figurat

Țăranii nu au odihnă nici  iarna.

Iarna aceasta băiatul va merge la oraș să învețe carte.

Iarna a pus stăpânire pe meleagul meu.

Ca iarna aceasta de frig n-a mai fost în ultimii zece ani.

De ce iarna este numită anotimpul minunilor?

Bătrâna mamă era albă ca iarna.

Oare se va sfârși iarna aceasta vreo data?

Iarna , din cauza gerului trosneau  lemnele prin sobe.

Un proverb spune să umblăm vara desculț  iar iarna cu opincuțe.

Te voi vizita când va veni iarna.

Iarna omul își face căruță iar vara sanie.

Iată că a ajuns și în iarna  bătrâneții.

Să știți că iarna n-o mănâncă lupii ,spunea de fiecare dată bunelul meu.

Oare iarna aceasta va trece fără viscole?

Majoritatea căsuțelor pentru odihnă au fost închise iarna aceasta.

Se apropie iarna dar de foc nu avea  și nici nu avea  cu ce să cumpere.

Au așteptat  toată iarna  să se întoarcă acasă, dar nu au putut din cauza pandemiei.

Cum se scrie corect ? Miaună / Mieaună sau Meaună ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Miaună

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că miaună atât de mult.
Nu, am știut că miaună atât de mult.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Miaună – Cuvântul Miaună

Propoziții cu Miaună – sens propriu și figurat

Când ieșea la răspuns, aveai impresia că miaună și nu vorbește.

Mi s-a făcut milă de pisica care miaună sus în copac.

O pisică miaună jalnic afară.

Miaună mai tare ca să te pot auzi!

Toată familia a rămas încremenită când pisica a sărit  drept în oală, dar ea miaună a jale.

Știați că pisicile miaună doar când sunt oameni în jur ?

Copila când vrea să ceară ceva miaună ca o pisică.

Miaună și se alintă de parcă ar fi o copula.

În pod miaună motanii de parcă plâng copiii.

Motanul a venit lângă horn și miaună  întruna.

O pisică  miaună speriată lângă ușa casei.

Cum se scrie corect ? iarbă / iearbă sau earbă ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : iarbă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut de unde să iau iarbă pentru iepuri.
Nu, am știut de unde să iau iarbă pentru iepuri.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu iarbă – Cuvântul iarbă

Propoziții cu iarbă – sens propriu și figurat

Copiii se jucau prin iarbă.

Căprioara paște liniștită iarbă în poieniță, fără să simtă pericolul ce o paște.

Prin iarbă poți vedea niște maci înfloriți.

Uneori mistreții se ascund în iarbă.

Să-mi aduci acest diamant din pământ, din iarbă verde.

Mama a cumpărat niște iarbă-de-mare dar nu știa ce să facă cu ea.

Ion se întinse în iarbă ca să se odihnească.

Un fir de iarbă îi gâdilă talpa piciorului.

Badea Ion alerga vesel prin iarbă de-ți părea că a întinerit.

Nu toate animalele mănâncă iarbă?

Când se va lua roua din iarbă?

Vara îmi place să merg desculț prin iarbă.

Anul acesta a fost roadă în livadă câtă frunză și iarbă.

Cred că a mâncat iarbă rea de e atât de posomorât.

Pe la hore, băiatul era căutat ca o iarbă de leac.

Nu voia să se joace nici în iarbă, nici în nisip.

După ce a cosit, grădina s-a umplut cu miros de iarbă.

Mama a scăpat inelul în iarbă și nu l-a mai găsit.

Tata l-a trimis pe Alexandru să aducă iarbă pentru iepuri.

În piață s-a adunat lume cât frunză și iarbă.

Fata era zveltă ca un fir de iarbă.

Cum se scrie corect ? Loial / Loieal sau Loeal ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Loial

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că este loial.
Nu, am știut că este loial.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Loial – Cuvântul Loial

Propoziții cu Loial – sens propriu și figurat

Ion avea un câine loial și se mândrea cu aceasta.

Fiecare ar vrea să aibă măcar un prieten loial.

Fiecare  angajat  trebuie  să-și  îndeplinească  funcția  loial.

Dinu era un prieten tăcut și loial.

Nu știa pe cât de loial va fi adversarul său și de aceea  avea careva emoții de nesiguranță.

La orfelinat visa să aibă și ea un prieten loial cu care să se simtă în  siguranță.

Un angajat loial  merită  stima și respectul  celor din jur.

Nu orișicine poate fi loial.

Învață să fii loial cu tine însuți.

Sunt un fan loial al operei  eminesciene.

Spre deosebire de alți oameni sunt loial și ascultător.

Mi-am propus  să  fiu loial produselor autohtone.

Cum se scrie corect ? Funia / Funiea sau Funea ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Funia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut unde a ascuns funia.
Nu, am știut unde a ascuns funia.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Funia – Cuvântul Funia

Propoziții cu Funia – sens propriu  și figurat

Luă funia și se îndreptă spre pădure, poate va aduce niște vreascuri.

Tata a legat funia de o creangă și a făcut un scrânciob pentru feciori.

Funia s-a rupt de greutatea carului.

Tulpina copacului era dreaptă ca funia în sac.

Bunicului i-a ajuns funia la par așa că hotărâ să ceară ajutor.

De ce funia aceasta stă la soare?

A strâns tata funia pe trup și hai să tragă de sanie.

Moș Ion a aruncat funia în spate și s-a pornit mai departe spre târg.

Ce este cu funia aceasta?

De unde să ia funia dacă demult o roase șoarecii?

Împrumută și tu funia de la vecin să tragem mai ușor  tulpina copacului.

Funia aceasta cred că are vreo cincizeci de ani.

Ești funia de salvare a colegilor tăi.

Funia răsucită simbolizează legătura dintre cer și pământ.

Cum se scrie corect ? Lecția / Lecțea sau Lecțiea ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Lecția

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că și-a învățat lecția.
Nu, am știut că și-a învățat lecția.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Lecția – Cuvântul Lecția

Propoziții cu Lecția – sens propriu și figurat

Marinei îi place mult lecția de matematică.

Învățase lecția o dată și pentru totdeauna.

După ce a predat  lecția, profesorul  s-a uitat lung prin clasă și a ieșit trist pe ușă.

Învățase bine lecția , dar când să răspundă ,parcă avea ceva în gât și nu rosti nici un cuvânt.

Învățătoarea era bolnavă și nu a putut preda lecția.

Lecția cea mai importantă nu se învață la școală, dar ți-o dă viața.

Elias nu fusese la lecția de română.

Nu i-a plăcut lecția de chimie cu noul profesor care era mai dur și mai săc în explicații.

Nu  vroia să piardă lecția și de aceea a rugat să participle online .

Își amintea cu drag cum mama îi asculta lecția.

Cum se scrie corect ? Furia / Furiea sau Furiia ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Furia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că nu îți poți controla furia.
Nu, am știut că nu îți poți controla furia.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Furia – Cuvântul Furia

Propoziții cu Furia – sens propriu și figurat

Furia puse stăpânire pe el și nimic nu-l putea opri.

Furia ce o avea îl făcea să lovească puternic în buturuga din fața casei.

Nu lăsa furia să strice relația noastră de prietenie.

De parcă discursurile și promisiunile lor ar putea să-i apere de furia oamenilor.

Toată furia, moș Toader o descărca pe nevasta sa.

Ea începe a se boci , temându-se de furia tatălui .

Ți se părea că cerul își revarsă toată furia asupra pământului.

Valurile loveau cu toată furia lor malul abrupt.

Cu furia unui adult, copilul lovi în minge.

Furia tinerilor poate fi îndreptățită de data aceasta.

Freest-te de furia unei mame, ea poate fi îngrozitoare.

Furia niciodată nu rezolvă problema, ci o agravează.

Furia poate să distrugă o relație ce s-a format în multă vreme.

Oare furia lui se va sfârși  vreodata?

Nu reușea să scape de furia ce-l sufoca de atâta vreme.

Cum se scrie corect ? iaht / iacht sau iact ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : iaht

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că și-a cumpărat un iaht.
Nu, am știut că și-a cumpărat un iaht.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu iaht – Cuvântul iaht

Propoziții cu iaht – sens propriu și figurat

Fratele   meu   visa  să-și cumpere iaht.

În depărtare se zărea un iaht .

Tot timpul puteai vedea măcar un iaht  în port.

Tata a  construit  acest  iaht  deosebit  pentru  aniversarea  fiului  mai mare.

Tânărul inginer a prezentat primul său iaht  și a avut succes.

Privea îngândurat cum se apropie un iaht de țărm și deodată ochii i se umplu de lacrimi.

Cât de mult și-ar dori să aibă acest iaht!

Cum se scrie corect ? Fiară / Fieară sau Feară ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Fiară

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că se va comporta ca o fiară.
Nu, am știut că se va comporta ca o fiară.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Fiară – Cuvântul Fiară

Propoziții cu Fiară – sens propriu  și figurat

Ți se părea că o fiară puse stăpânire pe sufletul lui de copil.

Vânătorul se apropie  de fiară  și privește  cum ea își dă ultima suflare.

Poate o fiară ca el să înțeleagă durerea altora ?

În fiecare seară se vede aceeași fiară în marginea pădurei.

O fiară s-a repezit la mine atunci când nu mai priveam spre  ele.

Bărbații au ieșit să scape satul de această fiară.

Pe așa ger  nici o  fiară nu îndrăznește să iasă afară.

Se purta ca o fiară rănită și speriată.

Numai o fiară ca el poate să scoată pe așa ploaie  copiii afară.

Ce fiară aș putea desena?

Ei căutau să vadă o  fiară  în poiană pe când ea se furișa pe la spate.

Voia să pună căpcăni , poate prinde vreo fiară.

Ce fiară răutăcioasă mai e și moș  Ion.

Cum se scrie corect ? Genial / Genieal sau Geneal ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Genial

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut cât de genial este.
Nu, am știut cât de genial este.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Genial – Cuvântul Genial

Propoziții cu Genial – sens propriu și figurat

În clasă aveam un coleg genial.

Era un tânăr genial dar asta nu-l făcea să fie fericit.

Are un prieten genial care o  susține și o ajută în toate.

Un gând genial s-a născut în mintea  acestui copil.

Băiatul avea un talent genial de a povesti întâmplări haioase.

Creierul  său genial îl salvase de multe nevoi.

Cu un character genial ca al său e ușor să-ți faci prieteni.

Unii cred că e genial să crești într-o familie de artiști.

Oricât de genial nu ai scrie versuri , ele nu vor valora nimic dacă nu vor fi cunoscute de oameni.

Am citit un roman genial  în timpul vacanței.

Meciul de aseară a fost  genial.

Cum se scrie corect ? Copia / Copea sau Copiea ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc  în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Copia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că vei copia.
Nu, am știut că vei copia.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Copia – Cuvântul Copia

Propoziții cu Copia – sens propriu și figurat

Învățase a copia rapid orice lucrare.

Copilul își copia în toate învățătoarea pe care o considera un înger venit în viața lui.

La lecții el copia  texte că altceva nu putea să facă.

Fata copia de pe tablă fără să gândească.

Ion copia și completa  tabele cu o îndemânare de nedescris.

Toată activitatea lui se  limita în a copia din cărți.

El va copia această istorioară și o va reda drept a lui.

Se gândea că va copia fiecare gest, fiecare mișcare și aceasta îl va face celebru.

Băiatul își copia tatăl la fiecare mișcare.

Mâna îi amorțise dar copia în continuare de frică să nu fie pedepsit.

Copilul copia frumos, îngrijit și lizibil propozițiile de pe tablă.

Cine va copia acest text poate să plece acasă.

Băiatul îi copia nu doar vocea dar și gesturile, mimica.

El copia la toate evaluările fără să fie prins.

Oare fiecare elev va copia câte o poezie?

De fiecare data copia ideile altora și le da drept ale lui.

Cum se scrie corect ? Fiartă / Fieartă sau Feartă ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Fiartă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că carnea este deja fiartă.
Nu, am știut că carnea este deja fiartă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Fiartă – Cuvântul Fiartă

Propoziții cu Fiartă – sens propriu și figurat

Carnea era fiartă bine  și se lua ușor de pe os.

Carnea fiartă cu usturoi e mai gustoasă.

Șunca fiartă nu e așa de bună ca cea coaptă.

Mazărea fiartă se folosește în diferite salate.

Mama era fiartă de supărare când văzu una ca asta.

Prietena sa era fiartă de supărare că n-a câștigat concursul.

Apa fiartă își pierde din proprietăți.

După cele întâmplate biata fată părea fiartă de rușine.

Bătrânul se așeză pe prispă și ceru o cană cu apă  fiartă.

Era ca fiartă după o zi de muncă în camp.

Nu-mi place să mănânc varză fiartă.

Se așeză repede la masă când auzi că mâncarea e fiartă.

Cum se scrie corect ? Chiar / Chiear sau Chear ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Chiar

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că îți plac chiar toate tipurile de flori.
Nu, am știut că îți plac chiar toate tipurile de flori.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Chiar – Cuvântul Chiar

Propoziții cu Chiar – sens propriu și figurat

Chiar nu poți învăța această poezie?

Tata chiar a fost eminent în școală.

De ce chiar eu trebuie să fac asta?

Pornește chiar acum de vrei să reușim.

Cea care cântă pe scenă era chiar fata lui.

Chiar și prin somn îi simțea căldura mâinii.

Voi veni chiar dacă nimeni nu m-a invitat.

De ce să stau chiar în primul rând?

Chiar de la începutul povesririi a reușit  să cucerească clasa.

Chiar de vine ploaia noi tot mergem în excursie.

Inelul căzu chiar la picioarele fetei.

Oare chiar vor veni părinții acasă?

Să știți că, chiar voi puteți schimba cursul istoriei acestei țări.

În cap chiar îi sunau vorbele părintelui său.

Torta e făcută chiar de mâna ei.

Astăzi chiar Ion m-a ajutat să car sacul cu iarbă pentru vacă.

Era mai ușoară chiar decât pana și mai fină decât mătasa.

Toți se grăbeau,unii chiar fugeau de parcă scăpau trenul.

Păpușa părea să fie chiar vie.

Cum se scrie corect ? Femeia / Femea sau Femeea ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Femeia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că o vom întâlni pe femeia aceea.
Nu, am știut că o vom întâlni pe femeia aceea.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Femeia – Cuvântul Femeia

Propoziții cu Femeia – sens propriu și figurat

Femeia este ființa care dă farmec vieții.

Cine-i  femeia care  a recitat atât de frumos versurile lui Grigore Vieru?

Poate oare femeia  aceasta atât de firavă să conducă o țară?

Nimeni nu știa ce soartă  grea a avut femeia care  sta lângă geam.

Mereu am admirat  femeia deșteaptă  și  cu umor.

În prezent  femeia are aceliași drepturi ca și un bărbat.

Femeia  îl privea bland prin fereastra  întredeschisă.

Femeia bună și cuminte va fi mereu prețuită de soț.

Cum se scrie corect ? Cheia / Chea sau Cheea / Cheiea ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Cheia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că poți descuia toate ușile cu cheia aceasta.
Nu, am știut că poți descuia toate ușile cu cheia aceasta.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Cheia – Cuvântul Cheia

Propoziții cu Cheia – sens propriu  și figurat

Cheia succesului o găsești în cărți.

Copila a primit  în dar cheia fermecată ce o va duce în misterioasa lume a cunoștințelor.

Băiatul se gândea cum ar găsi cheia de la inima ei.

Cu cheia a descuiat ușa casei și încet a pășit pragul, copleșită de un fior neînțeles .

Ce poate să facă cu cheia aceasta?

Unde ascunde bunica cheia?

Un singur băiat a găsit cheia și a putut să descifreze enigma.

Mama și fiica sunt cheia și lăcatul.

Astăzi am învăt  să scriem cheia sol .

La începutul portativului se pune cheia sol.

Avea acel băiat  cheia  cu care deschidea inimile mai multor fete.

Cine a rupt cheia?

Cheia o vei găsi în cărți.

Cine găsește cheia de rezolvare a acestei situații?

Cum se scrie corect ? Facial / Facieal sau Faceal ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Facial

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ai un tic facial.
Nu, am știut că ai un tic facial.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Facial – Cuvântul Facial

Propoziții cu Facial – sens propriu și figurat

Mușchiul facial se încruntă la auzul bubuiturilor.

Nici un mușchi facial nu-i trăda spaima ce-l cuprinse.

Nervul facial făcea să-i tremure pleoapa dreaptă.

Un mușchi facial i-a fost paralizat și de aceea greu vorbește.