-aș – Cu cratimă și fără

ce-aș sau ceaș ? Cum se scrie corect ?

Cum se scrie corect ? ce-aș sau ceaș ? lipit sau dezlipit ?

 

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte, cum ar fi chiar „ce-aș sau ceaș”

 

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

 

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

 

Când se scrie ce-aș cu cratimă și când se scrie ceaș fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie ce-aș cu cratimă.

 

Ceaș fără cratimă este un cuvânt care nu există în limba română..

 

Astfel, la întrebarea „Cum se scrie, ceaș sau ce-aș ?”, răspunsul corect este : ce-aș

 

 

10 Propoziții cu ce-aș – Ortograma ce-aș

 

ce-aș :

 

Îmi place ce-aș fi făcut.

Uite cât de cursiv ar fi fost ce-aș scris.

Iubesc tot ce-aș învățat.

Tot ce-aș fi avut ar fi dispărut.

Ce-aș fi dorit e să fii fericită.

Nu știu ce-aș fi gândit.

Arată-i ce-aș fi găsit.

Doar ea știe ce-aș fi spus.

Doar ei știu ce-aș fi obținut.

Bunica știe ce-aș fi cumpărat.

 

Cu ajutorul cuvântul ce-aș , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

 

Nu știe ce-aș fi făcut.

Nu, știe ce-aș fi făcut.

 

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu ce-aș , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

 

În prima propoziție cu ce-aș, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

 

În a doua propoziție cu ce-aș, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

 

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”

 

Cum se scrie corect ? ne-aș, neaș, ne-ași sau neași ?

Cum se scrie corect ? ne-aș, neaș, ne-ași sau neași ? lipit sau dezlipit ?

 

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

 

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

 

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

 

Când se scrie ne-aș cu cratimă și când se scrie neaș fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie ne-aș.

 

Neaș este un cuvânt care nu există în limba română.

 

 

Când se scrie ne-ași cu cratimă și când se scrie neași fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, nu există cuvântul ne-ași.

 

Cuvântul neași de asemenea nu există. Întotdeauna se scrie ne-aș.

 

 

Propoziții cu ne-aș – Ortograma ne-aș

 

ne-aș :

Ne-aș putea rezolva problemele.

Nu ne-aș putea caracteriza prietenia.

În locul său, ne-aș mulțumi.

 

 

 

 

Cu ajutorul cuvântului ne-aș , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

 

Nu ne-aș vizita în locul său.

Nu, ne-aș vizita în locul său.

 

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu ne-aș , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

 

În prima propoziție cu ne-aș, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

 

În a doua propoziție cu ne-aș, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

 

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”

 

Cum se scrie corect ? te-aș, teaș, te-ași sau teași ?

Cum se scrie corect ? te-aș, teaș, te-ași sau teași ? lipit sau dezlipit ?

 

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

 

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

 

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

 

Când se scrie te-aș cu cratimă și când se scrie teaș fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie te-aș.

 

Teaș este un cuvânt care nu există în limba română.

 

 

Când se scrie te-ași cu cratimă și când se scrie teași fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, nu există cuvântul te-ași.

 

Cuvântul teași de asemenea nu există. Întotdeauna se scrie te-aș.

 

 

Propoziții cu te-aș – Ortograma te-aș

 

te-aș :

Te-aș vizita mâine.

Te-aș putea ajuta.

Te-aș fi recunoscut.

Te-aș fi oprit.

Te-aș fi ajutat dacă știam.

 

 

 

Cu ajutorul cuvântului te-aș , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

 

Nu te-aș vizita.

Nu, te-aș vizita.

 

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu te-aș , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

 

În prima propoziție cu te-aș, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

 

În a doua propoziție cu te-aș, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

 

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”

 

Cum se scrie corect ? ți-aș, țiaș, ți-ași sau țiași ?

Cum se scrie corect ? ți-aș, țiaș, ți-ași sau țiași ? lipit sau dezlipit ?

 

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

 

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

 

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

 

Când se scrie ți-aș cu cratimă și când se scrie țiaș fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie ți-aș.

 

Țiaș este un cuvânt care nu există în limba română.

 

 

Când se scrie ți-ași cu cratimă și când se scrie țiași fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, nu există cuvântul ți-ași.

 

Cuvântul țiași de asemenea nu există. Întotdeauna se scrie ți-aș.

 

 

Propoziții cu ți-aș – Ortograma ți-aș

 

ți-aș :

Ți-aș putea da o mână de ajutor.

Ți-aș putea fi de folos.

Ți-aș spune adevărul, dar nu pot.

Ți-aș fi dat dreptate.

 

 

 

Cu ajutorul cuvântului ți-aș , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

 

Nu ți-aș putea spune.

Nu, ți-aș putea spune.

 

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu ți-aș , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

 

În prima propoziție cu ți-aș, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

 

În a doua propoziție cu ți-aș, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

 

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”

 

Cum se scrie corect ? v-aș, vaș, v-ași sau vași ?

Cum se scrie corect ? v-aș, vaș, v-ași sau vași ? lipit sau dezlipit ?

 

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

 

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

 

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

 

Când se scrie v-aș cu cratimă și când se scrie vaș fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie v-aș.

 

Vaș este un cuvânt care nu există în limba română.

 

 

Când se scrie v-ași cu cratimă și când se scrie vași fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, nu există cuvântul v-ași.

 

Cuvântul vași de asemenea nu există. Întotdeauna se scrie v-aș.

 

 

Propoziții cu v-aș – Ortograma v-aș

 

v-aș :

V-aș vizita.

V-aș scrie astăzi.

V-aș face fericite.

V-aș putea ajuta.

 

 

 

Cu ajutorul cuvântului v-aș , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

 

Nu v-aș vizita.

Nu, v-aș vizita.

 

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu v-aș , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

 

În prima propoziție cu v-aș, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

 

În a doua propoziție cu v-aș, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

 

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”

 

Cum se scrie corect ? le-aș, leaș, le-ași sau leași ?

Cum se scrie corect ? le-aș, leaș, le-ași sau leași ? lipit sau dezlipit ?

 

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

 

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

 

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

 

Când se scrie le-aș cu cratimă și când se scrie leaș fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie le-aș.

 

Leaș este un cuvânt care nu există în limba română.

 

 

Când se scrie le-ași cu cratimă și când se scrie leași fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, nu există cuvântul le-ași.

 

Cuvântul leași de asemenea nu există. Întotdeauna se scrie le-aș.

 

 

Propoziții cu le-aș – Ortograma le-aș

 

le-aș :

Le-aș vizita pe Maria și Ioana.

Le-aș scrie astăzi.

Le-aș face fericite.

Le-aș putea ajuta.

 

 

 

Cu ajutorul cuvântului le-aș , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

 

Nu le-aș vizita.

Nu, le-aș vizita.

 

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu le-aș , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

 

În prima propoziție cu le-aș, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

 

În a doua propoziție cu le-aș, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

 

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”

 

Cum se scrie corect ? i-aș, iaș, i-ași sau iași ?

Cum se scrie corect ? i-aș, iaș, i-ași sau iași ? lipit sau dezlipit ?

 

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

 

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

 

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

 

Când se scrie i-aș cu cratimă și când se scrie iaș fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie i-aș.

 

Iaș este un cuvânt care nu există în limba română.

 

 

Când se scrie i-ași cu cratimă și când se scrie iași fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, nu există cuvântul i-ași.

 

Cuvântul Iași se scrie doar atunci când ne referim la orașul Iași. În rest, se scrie i-aș.

 

 

Propoziții cu i-aș – Ortograma i-aș

 

i-aș :

I-aș vizita pe Andrei și Ioana.

I-aș scrie astăzi.

I-aș face fericiți.

I-aș putea ajuta.

 

 

 

Cu ajutorul cuvintelor i-aș și Iași , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

 

Nu i-aș vizita.

Nu, i-aș vizita.

 

Nu am fost în Iași.

Nu, am fost în Iași.

 

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu i-aș și Iași , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

 

În prima propoziție cu i-aș și Iași, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

 

În a doua propoziție cu Iași și i-aș, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

 

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”

 

Cum se scrie corect ?l-aș, laș, l-ași sau lași ?

Cum se scrie corect ? l-aș, laș, l-ași sau lași ? lipit sau dezlipit ?

 

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

 

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

 

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

 

Când se scrie l-aș cu cratimă și când se scrie laș fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie l-aș când ne referim la „pe el”.

Aici „-l” este pronume.

Ex.1 L-aș îmbrățișa.

 

Laș este un cuvânt care poate fi folosit doar pentru a descrie lipsa de curaj.

Ex.1 Ion este un laș.

 

 

Când se scrie l-ași cu cratimă și când se scrie lași fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie lași, fiind pluralul cuvântului laș, adică acest cuvânt exprimă lipsă de curaj.

 

L-ași este un cuvânt care nu există în limba română. Dacă vrei să scrii l-ași și nu te referi la lipsa de curaj, atunci se scrie l-aș.

 

 

Propoziții cu l-aș și laș – Ortogramele l-aș și laș

 

l-aș :

L-aș vizita pe Andrei.

L-aș bea pe tot.

L-aș scrie astăzi.

L-aș face fericit.

 

laș :

A fugit ca un laș.

Are un suflet de laș.

Ești un laș ?

Se comportă ca un laș.

 

 

 

Cu ajutorul cuvintelor l-aș și laș , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

 

Nu l-aș vizita.

Nu, l-aș vizita.

 

Nu cred că este un laș.

Nu, cred că este un laș.

 

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu l-aș și laș , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

 

În prima propoziție cu l-aș și laș, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

 

În a doua propoziție cu laș și l-aș, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

 

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”

 

Cum se scrie corect ? mi-aș sau miaș, m-aș sau maș ?

Cum se scrie corect ? mi-aș sau miaș, m-aș sau maș ? lipit sau dezlipit ?

 

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

 

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

 

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

 

Când se scrie mi-aș cu cratimă și când se scrie miaș fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie mi-aș.

 

miaș este un cuvânt care nu există în limba română. Miaș poate fi folosit doar drept cuvânt vechi, care înseamnă „Comandant de 1000 de soldați”.

 

 

Când se scrie m-aș cu cratimă și când se scrie maș fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie m-aș.

 

Maș este un cuvânt care nu există în limba română.

 

 

Propoziții cu mi-aș și m-aș – Ortogramele mi-aș și m-aș

 

m-aș :

M-aș pregăti de examen.

M-aș duce la magazin.

M-aș uita la un film.

M-aș duce să o felicit..

 

mi-aș :

 

Mi-aș face temele.

Mi-aș face mâncare.

Mi-aș umple un pahar cu apă.

Mi-aș hrăni câinele.

 

 

 

Cu ajutorul cuvintelor m-aș și mi-aș , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

 

Nu m-aș pregăti de test.

Nu, m-aș pregăti de test.

 

Nu mi-aș schimba hainele.

Nu, mi-aș schimba hainele.

 

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu m-aș și mi-aș , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

 

În prima propoziție cu m-aș și mi-aș, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

 

În a doua propoziție cu m-aș și mi-aș, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

 

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”