Ce înseamnă ? Gramatică și Literatură

Clasificarea propozițiilor – tipuri de propoziții

Clasificarea propozițiilor – tipuri de propoziții

În limba română avem mai multe tipuri de propoziții, iar acestea se împart în propoziții :

  • Simple
  • Dezvoltate
  • Afirmative / Pozitive
  • Negative
  • Interogative
  • Exclamative
  • Subordonate
  1. Predicative (suplimentară)
  2. Subiective
  3. Atributive (determinativă, explicativă)
  4. Completivă (directă, indirectă, prepozițională, de agent)
  5. Circumstanțială ( de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condițională, concesivă, consecutivă, instrumentală, sociativă, de relație, opozițională, cumulativă, de excepție)
  • Enunțiative (propriu-zisă, optativă, imperativă, potențială, dubitativă)
  • Incidente
  • Imperative
  • Independente
  • Asertive
  • Matematice

Mai jos aveți definițiile fiecărui tip de propoziție și exemple de propoziții

Ce este propoziția simplă și dezvoltată ?

Propozițiile simple :

Propoziția simplă este alcătuită doar din predicat și subiect.

Ex. Câinele mănâncă

Propozițiile dezvoltate :

Propoziția dezvoltată este propoziția care are cel puțin o parte secundară de propoziție. Ea este formată și din alte părți de vorbire în afară de predicat și subiect.

Ex. Câinele este fericit după ce mănâncă.

Ce este propoziția afirmativă / pozitivă și negativă ?

Propozițiile pozitive sau afirmative:

Propoziția este afirmativă atunci când verbul care are rol de predicat are o formă afirmativă.

Ex. Câinele a mâncat.

Propozițiile negative :

Propoziția este negativă atunci când verbul care are rolul de predicat are o formă negativă (nu a făcut, nu a văzut, nu a …)

Ex. Câinele nu a mâncat.

Ce este propoziția interogativă și exclamativă ?

Propozițiile interogative :

Propoziția interogativă este cea care pune sub semnul întrebării o anumită stare, acțiune, afirmație. Propoziția interogativă este o întrebare.

Ex. Ai dat mâncare câinelui ?

Propozițiile exclamative :

Propoziția exclamativă este propoziția în care se folosește semnul exclamării, astfel ea exclamă o stare de admirație, plăcere, neplăcere, mulțumire, etc.

Ex. Câinele a mâncat extrem de mult!

Ce este propoziția subordonată / dependentă ?

O propoziție subordonată nu are sens de una singură, sau are un înțeles insuficient pentru că transmite prea puțină informație și depinde de o altă propoziție.

Ex. Am o singură întrebare. Ai hrănit câinele ?

Ce este propoziția subordonată predicativă ?

Propoziția subordonată predicativă este se află lângă un verb copulativ din regentă, înlocuind numele predicativ din cadrul unei fraze, ea nu se desparte niciodată prin virgulă de regenta sa, de asemenea nu se utilizează virgula nici între subiect și predicat.

Propoziția subordonată predicativă răspunde la întrebările :

  • ce ?
  • cum ?
  • ce fel de ?

Ex. Mâncarea este / gata pentru a mâncată de câine.

Ce este propoziția subordonată subiectivă ?

Propoziția subordonată subiectivă este cea care formează echicalentul de propoziție a subiectului într-o frază. Adică ea are funcția de subiect în raport cu regenta sa.

Când propoziția subordonată subiectivă se află înaintea regentei, ea se desparte prin virgulă, iar când se află după regentă, virgula nu se folosește.

Propoziția subordonată subiectivă răspunde la întrebările :

  • cine ?
  • ce ?

Ex. Cine nu se trezește dimineața / nu ajunge departe.

Ex.2. Desigur / că el a dat mâncare.

Ex.3. Cine mănâncă, / nu e flămând.

Propoziția subordonată atributivă determinativă și explicativă

Propoziția subordonată atributivă răspunde la întrebările :

  • care ?
  • ce fel de ?
  • al (a, ai, ale) cui ?
  • cât ?

Propoziția atributivă determină un substantiv dintr-o altă propoziție.

Ex. Câinele /care mănâncă mult/ este prietenos.

Propoziția subordonată completivă directă / indirectă / prepozițională

Propoziția subordonată completivă se împarte în directă, indirectă și prepozițională

Directă :

Se află lângă un verb la mod personal sau nepersonal din regentă și are rol de complement direct.

  • pe cine ?
  • ce ?

Ex. Am văzut / cum câinele mănâncă.

Indirectă :

Îndeplinește funcția de complement indirect într-o frază, atunci când un verb tranzitiv sau intranzitiv, un adjectiv, o locuțiune verbală, o interjecție sau un adverb cu valoare de regentă se află lângă. Se desparte cu virhulă doar când se află înaintea regentei.

  • cui ?
  • despre / cu cine / ce ?
  • la / pentru cine / ce ?
  • împotriva / asupra cui ?

Ex. Mă bucur / că ai mâncat atât de repede.

Preopzițională :

Îndeplinește funcția de complement prepozițional și răspunde la :

  • de ce / cine ?
  • cu ce / cine ?
  • la ce ?
  • pe cine ?

Ex. Fetele se gândesc / cum să-și convingă părinții să le lase la club.

Ce este propoziția circumstanțială de loc ? 

Propoziția dată indică locul în care se produce acțiunea, exprimată de verbul aparținând regentei și răspunde la întrebările :

  • unde ?
  • de / până / pe unde ?
  • încotro ?

Ex. Câinele mănâncă / de unde îi pui mâncarea.

Ce este propoziția circumstanțială de timp ?

Această propoziție indică momentul în care se petrece acțiunea indicată de verbul din regentă.

  • când ?
  • de / până când ?
  • cât timp ?

Ex. Noi dăm mâncare câinelui / când începe să latre.

Ce este propoziția circumstanțială de mod ?

Propozișia de mod îndeplinește rolul unui complement circumstanțial de mod și răspunde la întrebările :

  • cum ?
  • în ce fel / mod ?
  • în ce chip ?
  • cât ?
  • cât de ?

Ex. Câinele mănâncă mai mult / decât mănâncă pisica.

Subordonatele modale se află fie după regentă, fie au valoare afectivă.

Ce este propoziția circumstanțială de cauză / cauzală ?

Propoziția cauzală are rolul de complement circumstanțial de cauză, adică arată cauza. Răspunde la întrebările :

  • din ce cauză ?
  • din ce motiv ?

Ex. Nu a mâncat / pentru că nu l-ai hrănit.

Ce este propoziția circumstanțială de scop ?

Propoziția circumstanțială de scop indică scopul acțiunii. Răspunde întrebării ppuse în regentă.

  • cu ce scop ?
  • de / pentru ce ?

Ex. I-am dat mâncare / ca să mănânce.

Ce este propoziția circumstanțială concesivă ?

Circumstanțiala concesivă arată un context care ar fi putut împiedica desfășurarea acțiunii, sau arată existența piedicii.

  • în ciuda cui ?
  • din cauza la ce ?

Ex. Deși îi era foame, / nu a mâncat.

Ce este propoziția circumstanțială consecutivă ?

Propoziția circumstanțială consecutivă arată consecința (rezultatul) acțiunii sau însușirii exprimate anterior, răspunzând la întrebările :

  • care e urmarea faptului că ?
  • ce s-a întâmplat după ?

Ex. Mâncarea e atât de puțină / încât încă e înfometat.

Ce este propoziția circumstanțială instrumentală ?

Propoziția circumstanțială instrumentală este o subordonată care îndeplinește funcția de complement circumstanțial instrumental, ea se formează cu prepozițiile : cu ce, prin ce, cu orice, că.

Ex. Ai făcut bine că ai dat mâncare câinelui.

Ce este propoziția circumstanțială sociativă ?

Propoziția circumstanțială sociativă înlocuiește în frază un complement circumstanțial sociativ, arătând un lucru care participă la crearea unei acțiuni sau suportă efectele sale împreună cu complementul regentei și răspunde la întrebările :

  • împreună cu cine / ce ?
  • fără cine / ce ?

Ex. Mănâncă fără a avea o farfurie.

Propoziția circumstanțială de relație și opozițională

Propozițiile circumstanțiale de relație :

Propoziția circumstanțială de relație răspunde la întrebările :

  • în ce privință ?
  • din ce punct de vedere ?

Ex. Câinele este fericit / în ceea ce privește mâncarea.

Propozițiile circumstanțiale opoziționale

Propoziția circumstanțială opozițională răspunde la întrebările :

  • în loc de ce / cine ?
  • în loc de câți / câte ?
  • în locul cui ?

Ex. În loc să mănânce din farfurie, / mănâncă de pe jos.

Ce este propoziția circumstanțială cumulativă ?

Propoziția circumstanțială  cumulativă răspunde la întrebările :

  • în afară de cine ?
  • în afară de ce ?
  • pe lângă cine ?
  • pe lângă ce ?
  • în afara cui ?

Ex. În afară că nu vrea să mănânce din farfurie / nu vrea nici să stea cuminte.

Ce este propoziția circumstanțială de excepție ?

Propoziția circumstanțială de excepție arată excepția și răspunde la :

  • cu ce excepție ?
  • în afară de ce ?
  • în afară de cine ?

Ex. Altcineva nu putea să strice farfuria / decât câinele.

Ce este propoziția enunțiativă ?

Propoziția enunțiativă este cea care comunică o informație despre o ființă, persoană, fenomen sau lucru, relatând fapte reale sau ireale, dorințe etc.

Ex. Câinele este fericit după ce mănâncă.

Ce este propoziția enunțiativă propriu-zisă ?

Propoziția enunțiativă propriu-zisă exprimă o stare sau o acțiune reală, garantată, folosindu-se de modul indicativ.

Ex. Câinele va mânca.

Propozițiile enunțiative optative și imperative 

Propozițiile enunțiative optative :

Propoziția enunțiativă optativă exprimă dorința de a realiza o acțiune sau o stare, folosind modul condițional-optativ sau conjunctiv. Această dorință se exprimă cu ajutorul verbelor :

  • a vrea
  • a voi
  • a dori
  • a pofti

Ex. Câinele vrea mâncare

Propoziția enunțiativă imperativă :

Propozițiile enunțiative imperative exprimă o îndemnare, o rugă, un sfat sau o sarcină și se construiește cu modul imperativ sau conjunctiv.

Ex. Grăbește-te și mănâncă !

Ce sunt propozițiile enunțiative potențiale și dubitative ?

Propoziția enunțiativă potențială :

Propozițiile enunțiative potențiale arată probabilitatea sau posibilitatea și se creează cu modul condițional-optativ, indicativ sau conjunctiv.

Ex. N-aș crede că nu a mâncat.

Propoziția enunțiativă dubitativă :

Propozițiile enunțiative dubitative arată îndoieli, nesiguranță, bănuială sau nehotărâre și se creează cu modul indicativ sau prezumtiv.

Ex. O fi mâncat mai repede!

Ce este propoziția incidentă ?

Propoziția incidentă este o propoziție intercalată care aduce o comunicare suplimentară, dar care nu este legată de fraza în care apare.

Ex. Câinele este fericit după ce mănâncă, iar afară ninge.

Ce este propoziția imperativă ?

Propoziția imperativă este propoziția în care se exprimă un ordin sau o poruncă și conține un verb la modul imperativ care impune o acțiune altei persoane și se marchează cu semnul exclamării la final.

Ex. Ia și dă mâncare la câine!

Ce este propoziția independentă ?

Propoziția independentă este propoziția care are sens de sine stătător.

Ex. Câinele meu este fericit după ce mănâncă.

Ce este propoziția asertivă ?

Propoziția asertivă este propoziția care transmite o informație și se termină cu punct.

Ex. I-am dat mâncare câinelui.

Ce este propoziția matematică ?

Propoziția matematică este cea care poate fi determinată fie ca fiind adevărată sau falsă.

Ex. 1+1=2

 

 

 

Câte genuri literare există ? Care sunt trăsăturile genurilor ?

Câte genuri literare există ? Care sunt trăsăturile genurilor ?

În limba română avem 3 mari genuri literare, iar fiecărui dintre aceste genuri i se atribuie diferite specii literare. Mai jos aveți definițiile și exemple pentru fiecare gen literar, împreună cu cele mai cunoscute opere care corespund fiecărui gen și fiecărei specii.

Cele trei genuri literare din limba română sunt : genul epic, genul dramatic și genul liric.

Ce este genul epic ? Opere / trăsături și definiții

Genul epic cuprinde opere literare, culte și populare, atât în versuri cât și în proză. În genul epic, autorul își exprimă ideile în mod direct prin intermediul personajelor implicate și acțiunii acestora. Acțiunile genului epic sunt plasate într-un anumit spațiu și timp, iar modul de expunere care predomină este narațiunea.

Care sunt speciile genului epic în proză ?

Genul epic în proză are 12 specii literare, iar acestea sunt :

  1. Anectoda

Anectoda este o specie a genului epic în proză care povestește într-un text restrâns (scurt) o istorie reală sau ireală, hazlie sau picantă, cu final neașteptat.

  1. Autobiografia

Autobiografia este o specie a genului epic în proză care expune sub formă orală sau scrisă viața unei persoane și este scrisă de însăși persoana în cauză.

  1. Basmul (atât cult cât și popular)

Basmul este o specie a genului epic în proză, este o narațiune cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forțele binelui și ale răului în lupta pentru și împotriva fericirii umane. Basmul cult are un autor cunoscut iar basmul popular are un autor necunoscut.

Exemple : Ileana Cosanzeana, Făt Frumos din lacrimă, Cei trei purceluși, Singur pe lume, Frumoasa Adormită, Danilă Prepeleac, Tinerețe fără bătrânețe, Greuceanu, Prâslea cel voinic, Aleodor Împărat, Judecata Vulpii, Harap Alb, Albă ca zăpada, Ulciorul de aur, Croitorașul cel viteaz.

  1. Biografia

Biografia este o specie a genului epic în proză care expune sub formă orală sau scrisă viața unei persoane, biografia este scrisă de altcineva decât persoana din biografie.

  1. Jurnalul

Jurnalul este o specie a genului epic în proză care autorul face însemnări zilnice sau semi-zilnice despre ideile sau întâmplările sale.

  1. Memoriile

Memoriul este o specie a genului epic în proză, în care se află o expunere amănunțită asupra unei sau mai multor întâmplări, probleme sau situații.

  1. Mitul

Mitul este o pevestire fabuloasă care are un caracter sacru și cuprinde credințele populare despre fenomene naturale, zei, eroi sau origini ale universului.

  1. Nuvela

Nuvela este o specie a genului epic în proză care este mai amplă și mai complexă decât schița, mai scurtă și mai simplă decât romanul, care arată o parte semnificativă a vieții unui sau mai multor personaje.

  1. Parabola

Parabola este o specie a genului epic în proză, în care se află o povestire alegorică cu un cuprins moral sau religios, este același lucru cu fabula.

  1. Povestirea

Povestirea este o specie a genului epic în proză, unde se află o narațiune literară relativ scurtă și în care structura epică se construiește pe un fond liric. Povestirea este un basm mai scurt.

  1. Romanul

Romanul este o specie a genului epic în proză care are o întindere mare, cu un conținut complex, care se desfășoară de-a lungul unei anumite perioade de timp și are mai multe personaje,

  1. Schița

Schița este o specie a genului epic în proză, unde autorul conturează în linii generale un subiect care îl preocupă.

Care sunt speciile literare ale genului epic în versuri ?

Genul epic în versuri are 4 specii literare, iar acestea sunt :

  1. Balada

Balada este o specie a genului epic în versuri care relatează o acțiune eroică, o legendă, o întâmplare istorică etc.

  1. Epopeea

Epopeea este un poem epic de dimensiuni mari, în versuri, care povestește fapte eroice, atât istorice cât și legendare, adesea despre personaje extraordinare sau supranaturale.

  1. Fabula

Fabula este o povestire alegorică, adesea în versuri, unde autorul folosește un procedeu de personificare a animalelor, plantelor și obiectelor, satirizând diferite moravuri și deprinderi, irânizându-le cu scopul de a le îndrepta.

  1. Poemul

Poemul este o specie a genului epic, cu o întindere mare, cu caracter eroic, istoric, filosofic, mitologic sau legendar. Poemul poate fi dramatic, în proză sau simfonic.

Ce este genul dramatic ? Opere / trăsături și definiții

Genul dramatic cuprinde toate operele scrise pentru a fi prezentate pe o scenă de teatru. Opera dramatică este limitată de timp și spațiu, iar personajele din textul dramatic comunică cu ajutorul dialogului si monologului, autorul este prezent doar la indicațiile scenice. Genul dramatic are 3 specii literare, iar acestea sunt :

Care sunt speciile literare ale genului dramatic ?

  1. Tragedia

Tragedia este o specie literară a genului epic care are un subiect patetic, are personaje puternice care se află într-un conflict sau un deznodământ nefericit.

  1. Comedia

Comedia este o operă a genului dramatic, are un subiect care stârnește râsul și care ridiculizează diferite aspecte din viața cotidiană, diferite tipologii umane sau năravuri.

  1. Drama

Drama este o operă a genului dramatic care are un caracter agravat, unde se redau conflictele complexe și puternice din viața reală, adesea îmbină calitățile comediei și ale tragediei.

Ce este genul liric ? Opere / trăsături și definiții

Genul liric este totalitatea operelor literare în care autorul își exprimă gândurile, ideile, sentimentele și trăirile prin intermediul eului liric. În genul liric predomină o oarecare viziune artistică, iar autorul apelează la diferite tehnici cu ajutorul cărora își creează un univers sugestiv care se adresează cititorului. Genul liric cuprinde 17 specii literare.

Ce este eul liric ? Definiția eului liric / trăsături

Eul liric este vocea autorului prezentă în poezie, care exprimă trăirile și gândurile autorului. Eul liric poate fi identificat prin faptul că pronumele, adjectivele și verbele sunt la persoana I-a sau a II-a.

Care sunt speciile literare ale genului liric ?

  1. Elegia

Elegia este o specie literară a genului liric unde sunt exprimate diferite sentimente melancolice sau triste, de asemenea poate fi și o compoziție muzicală cu caracter melancolic.

  1. Epigrama

Epigrama este o specie literară a genului liric care are propoziții scurte și care satirizează diferite elemente negative ale unui caracter uman sau a unei situații. Adesea se termină prin ironie.

  1. Epistola

Epistola este o specie literară a genului liric care tratează un subiect filosofic, moral sau artistic, se scrie în versuri și aparține poeziei didactice.

  1. Oda

Oda este o specie literară a genului liric care are aceeași structură în fiecare strofă, în ea se exprimă entuziasm sau admirație față de cineva sau ceva (fapte eroice, idealuri etc.).

  1. Pastelul

Pastelul este o specie literară a genului liric în care se portretizează natura sau diferite subiecte care țin de natură.

  1. Meditația

Meditația este o specie literară a genului liric care cuprinde o privire filosofică asupra condiției umane.

  1. Satira

Satira este o specie literară a genului liric, se scrie în versuri sau proză. În satiră se critică defectele morale și aspectele necative din societate.

  1. Pamfletul

Pamfletul este o specie literară a genului liric care are un caracter satiric și un limbaj violent / agresiv.

  1. Sonetul

Sonetul este o specie literară a genului liric, are o formă fixă, alcătuită din 14 versuri care sunt repartizate în două catrene cu rimă îmbrățișată și două terține cu rimă liberă.

  1. Rondelul

Rondelul este o specie literară a genului liric cu formă fiză, are 13 sau 14 versuri care sunt repartizate în 3 strofe, unde primul vers este identic cu al șaptelea și al treisprezecelea, iar al doilea cu al patrulea și cu ultimul.

  1. Gazelul

Gazelul este o poezie cu formă fixă alcătuită din distihuri și de obicei se bazează pe subiectul dragostei și a vinului.

  1. Glosa

Glosa este o poezie care are o formă fixă, unde fiecare strofă, începând cu a 2-a, comentează succesiv câte un vers din prima strofă, iar versul dat se repetă la sfârșitul strofei printr-o inversiune.

  1. Romanța

Romanța este o specie a poeziei lirice care are erotica drept inspirație.

  1. Imnul

Imnul este o poezie solemnă, compusă pentru preamărirea unui erou sau a unei idei și este adoptat oficial ca simbol al unității statale.

  1. Doina

Doina este o specie a poeziei lirice populare, care exprimă sentimente de dor, revoltă, jale sau dragoste.

  1. Idila

Idila este o poezie din specia lirică și erotică, în care se scrie despre viața și dragostea din cadrul rustic într-un mod idealizat.

  1. Haiku

Un haiku este o poezie cu origine japoneză care are o formă fixă, este alcătuit din 3 versuri, unde primul și ultimul au cinci silabe, iar al doilea are șapte silabe.

 

 

 

 

 

 

 

 

Câte figuri de stil există și cum se clasifică ?

Câte figuri de stil există și cum se clasifică ?

În limba română, avem mai multe tipuri de figuri de stil, aceste tipuri se clasifică în :

  • Figuri de stil la nivel de litere
  • Figuri de stil la nivelul sintactic și morfologic
  • Figuri de stil la nivel semantic

 

Care sunt figurile de stil la nivelul literelor ?

 

În total, avem 6 figuri de stil la nivelul literelor, iar acestea sunt : Aliterația, Asonanța, Onomatopeea, Sincopa, Afreza și Apocopa.

 

Ce este figura de stil Asonanța? Definiție

 

Asonanța este figura de stil care constă din repetarea unei vocale cu scop artistic.

 

Ce este figura de stil Aliterația ? Definiție

 

Aliterație este un procedeul stilistic care constă din repetarea aceluiași sunet sau a unei combinații de sunete care se succed, în mod special a consoanelor.

 

Ce este figura de stil Onomatopeea ? Definiție

 

Onomatopeea este figura de stil care constă dintr-un cuvânt care sugerează sau imită sunete naturale, cum ar fi tropotele, foșnetele etc.

 

Ce este figura de stil Alpocopa ? Definiție

 

Apocopa este figura de stil care constă din eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârșitul cuvântului.

 

Ce este figura de stil Sincopa ? Definiție

 

Sincopa este figura de stil care constă din eliminarea unui sunet sau a unui întreg grup de sunete din interiorul cuvântului.

 

Ce este figura de stil Afreza ? Definiție

 

Afreza este figura de stil care constă din eliminarea unuia sau mai multor sunete de la partea de început a cuvintelor.

 

Care sunt figurile de stil la nivelul sintactic și morfologic ?

 

La nivelul morfologic și sintactic, în limba română există 20 de tipuri de figuri de stil, iar acestea sunt : Repetiția, Anafora, Epifora, Anadiploza, Antanaclaza, Enumerația, Asindetul, Elipsa, Aposiopeza, Brahilogia, Anacolutul, Inversiunea, Hiperbatul, Apostrofa, Invocația retorică, Eufemismul, Gradația, Imprecația și Invectiva.

 

Ce este figura de stil Repetiția ? Definiție

 

Repetiția este figura de stil care constă din repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în diferitepărți ale propoziției / poeziei.

 

Ce este figura de stil Anafora ? Definiție

 

Anafora este figura de stil care constă din repetarea unui cuvânt sau a unei exprezii, cu scopul de a accentua o idee specifică.

 

Ce este figura de stil Asindetul ? Definiție

 

Asindetul este o figură de stil care suprimă conjuncțiile în fraze.

 

Ce este figura de stil Elipsa ? Definiție

 

Elipsa este procedeul care suprimă o parte a enunțului care nu este esențială și poate fi dedusă din context.

 

Ce este figura de stil Eufemismul ? Definiție

 

Eufemismul este procedeul care constă din „îndulcirea” unei fraze sau expresii care are scopul de a jigni.

 

Ce este figura de stil Gradația ? Definiție

 

Gradația este procedeul ce constă din trecerea treptată de la o idee la alta, gradația dorește să evidențieze o idee.

 

Ce este figura de stil Antanaclaza ? Definiție

 

Antanaclaza este figura de stil care constă din faptul că permite realizarea unuia sau mai multor jocuri de limbaj prin repetarea unui cuvânt polisemantic (cu mai multe sensuri).

 

Ce este figura de stil Enumerația ? Definiție

 

Enumerația este figura de stil care constă din afișarea succesivă a unor fapte sau idei. Enumerația se împarte în :

  1. Epimona, este figura de stil care constă din folosirea excesivă a conjuncțiilor.
  2. Polisindet, este figura de stil care constă din enumerația prin conjuncție.

 

Ce este figura de stil Epifora ? Definiție

 

Epifora este figura de stil care constă din reluarea unui cuvânt la sfârșitul unei propoziții sau fraze.

 

Ce este figura de stil Anadiploza ? Definiție

 

Anadiploza este figura de stil care constă din reluarea ultimei părți dintr-o propoziție în alta.

 

Ce este figura de stil Aposiopeza ? Definiție

 

Aposiopeza este o figură de stil care întrerupe propoziția prin excluderea unei informații care poate fi subînțeleasă.

 

Ce este figura de stil Brahilogia ? Definiție

 

Brahilogia este procedeul de evitare a reluării termenilor exprimați precedent.

 

Ce este figura de stil Anacolutul ? Definiție

 

Anacolutul este procedeul gramatical care ilustrează lipsa de cultură sau lipsa logicii în unele fraze.

 

Ce este figura de stil Inversiunea ? Definiție

 

Inversiunea este procedeul care inversează cuvintele din frază cu scopul evidențierii unui singur termen sau cuvânt.

 

Ce este figura de stil Hiperbatul ? Definiție

 

Hiperbatul este procedeul de inversare în care termenul principal este pus la sfârșit.

 

Ce este figura de stil Apostrofa ? Definiție

 

Apostrofa este întreruperea în care cel care vorbește se adresează unui personaj cu o întrebare, exclamație sau afirmație.

 

Ce este figura de stil Interogația ? Definiție

 

Interogația este procedeul retoric la care nu se așteaptă un răspuns pentru că răspunsul este deja evident din întrebare.

 

Ce este figura de stil Invocația Retorică ? Definiție

 

Invocația retorică este procedeul în care se adresează o rugăminte unei divinități sau unei muze.

 

Ce este figura de stil Imprecația ? Definiție

 

Impercația este procedeul care este exprimat sub o formă de blestem sau vrajă, cu scopul pedepsirii.

 

Ce este figura de stil Invectiva ? Definiție

 

Invectiva este procedeul prin care se folosește o exprimare violentă asupra a ceva / cuiva.

 

Care sunt figurile de stil la nivel semantic ?

 

În limba română avem 7 figuri de stil populare la nivel semantic, iar acestea sunt : Comparația, Metafora, Epitetul (personificator, metaforic, cromatic, hiperbolic), Metonimia, Sinecdoca, Personificarea, Hiperbola.

 

Ce este figura de stil Comparația ? Definiție

 

Comparația este probabil cea mai cunoscută figură de stil, ea constă din alăturarea a doi sau mai mulți termeni pentru a evidenția un singur termen principal.

 

Ce este figura de stil Metafora ? Definiție

 

Metafora este figura de stil care constă din compararea subtilă, cu ajutorul subînțelesurilor a unui cuvânt, dându-i un alt sens.

 

Ce este figura de stil Personificarea ? Definiție

 

Personificarea este figura de stil care constă din atribuirea însușirilor umane unor obiecte.

 

Ce este figura de stil Hiperbola ? Definiție

 

Hiperbola este figura de stil care constă din opoziția a două sau mai multe personaje, cuvinte, situații sau idei.

 

Ce este figura de stil Epitetul ? Definiție

 

Epitetul este figura de stil care constă din găsirea unui cuvânt (substantiv, verb sau adjectiv) care are scopul de a exprima trăsăturile obiectului pe care îl portretizează. Epitetul poate fi personificator, metaforic, cromatic sau hiperbolic.

 

Ce este figura de stil Metonimia ? Definiție

 

Metonimia este figura de stil care constă din înlocuirea motivului cu originea sa.

 

Ce este figura de stil Sinecdoca ? Definiție

 

Sinecdoca este figura de stil care constă din micșorarea sau mărirea sensului unui sau mai multe cuvinte.

 

Ce este interjecția ? Tipuri de interjecții

Ce este interjecția ? Tipuri de interjecții

Interjecția este acea parte de vorbire neflexibilă care exprimă stări sufletești, porunci, îndemnuri, zgomote, sunete sau moduri de adresare. De obicei, interjecția este folosită în mod exclamativ și face parte dintr-o propoziție.

 

Funcțiile sintactice ale interjecției – interjecția

 

Funcțiile sintactice ale interjecției pot fi de :

  • Predicat verbal
  • Subiect
  • Nume predicativ
  • Atribut interjecțional
  • Complement de mod
  • Complement direct

 

Care sunt valorile stilistice ale interjecției ?

 

Valorile stilistice care sunt adesea întâlnite la interjecții sunt repetiția și enumerația.

 

Care sunt interjecțiile primare ? Interjecția primară

 

Interjecțiile primare sunt cele care sunt folosite de sine stătător și nu au nevoie de alte cuvinte pentru a exprima o stare, idee etc.

Exemple : aoleu! ah! oh! vai! nu! da! etc.

 

Care sunt interjecțiile secundare ? Interjecția secundară

 

Interjecția secundară este cea care este cea care nu este folosită de sine stătător, ci este urmată de mai multe cuvinte.

Exemplu : Uite cât de mult te-ai murdărit!

 

Care sunt interjecțiile simple ? Interjecția simplă

 

Interjecțiile simple sunt cele care sunt formate dintr-un singur cuvânt și redau diferite stări, porunci, îndemnuri, zgomote sau adresări.

Exemple : ah!, zău!, vai!, of!, oh!

 

Care sunt interjecțiile compuse ? Interjecția compusă

 

Interjecțiile compuse sunt cele compuse din două sau mai multe cuvinte, fie prin repetarea aceluiași cuvânt de două ori, fie prin alipirea a două interjecții.

Exemple : cioc-boc!, hodoronc-tronc!, tic-tac!, cuţu-cuţu!, pui-pui!, lipa-lipa!, hei-rup!, cioca-boca!

 

Ce este atributul interjecțional ? Definiție și exemple

 

Atributul interjecțional este cel care este exprimat prin locuțiuni interjecționale sau prin interjecții.

Exemplu : Cuvintele bună ziua! le-a rostit cu multă sinceritate.

 

Care sunt interjecțiile predicative ? Interjecția predicat

 

Interjecția predicativă se comportă ca un verb și îndeplinește funcția sintactică de predicat verbal.

Exemple : hai acasă!, iată-l pe Ion!

 

Interjecții care exprimă stări fizice sau emoționale / sufletești

 

Interjecțiile care exprimă stări fizice sau emoționale sunt : a!, ah!, aoleu!, aş!, brr!, bravo!, ehe!, halal!, hm!, oho!, of!, poftim!, ura!, vai!, zău!, vai! etc.

 

Interjecții care exprimă o stare de adresare sau un act de voință

 

Interjecțiile care exprimă o stare de adresare sau un act de voință sunt cele care au scopul de a transmite o informație, chemare, îndemn sau poruncă.

Exemple : ajutor!, aho!, alo!, bre!, cea!, cuţu-cuţu!, haide!, hăis!, ho!, iată!, măi!, pst!, ptru!, pui-pui!, stop!, zât! etc.

 

Care sunt interjecțiile imitative / ce este o onomatopee

 

Onomatopeea constă dintr-un cuvânt care sugerează sau imită sunete naturale, cum ar fi tropotele, foșnetele etc.

Exemple : bang!, bâz!, boc!, bâldâbâc!, buf!, cirip!, cotcodac!, cucu!, cucurigu!, gogâlţ!, ham!, haţ!, hor!, mârr!, piu!, pleosc!, trosc!, zdup!, zvâr! etc.

 

Rezumat sau sinteză ? Care este diferența ?

Rezumat sau sinteză ? Care este diferența ?

Rezumatul este o prezentare scurtă și obiectivă a ideilor principale, a faptelor și evenimentelor dintr-un singur text, folosind cuvinte proprii, pe când sinteza folosește mai multe texte (surse) și le interpretează adesea într-un mod mai puțin personal.

 

Câte tipuri de sinteză există ?

 

În limba română există 5 tipuri de sinteză, iar acestea sunt : sinteza comparativă, concesivă, argumentativă, explicativă, de tip recenzie.

 

Ce este sinteza comparativă și cum se scrie ?

 

Sinteza comparativă este o combinație a mai multor puncte de vedere care se axează pe același subiect, iar scopul prezentării lor este de a evidenția aspectele considerate mai importante asupra temei date.

Astfel, pentru a realiza o sinteză comparativă, ai nevoie de două sau mai multe texte care au același subiect primar, dar o interpretare diferită și să evidențiezi cele mai importante idei ale textelor.

 

Ce este sinteza concesivă și cum se scrie ?

 

Sinteza concesivă este prezentarea mai multor puncte de vedere, având scopul de a evidenția un punct de vedere propriu.

Pentru a scrie o sinteză concesivă, ai nevoie de texte care se axează asupra unui sau mai multor subiecte și să îți expui modul de percepere a acestora.

 

Ce este sinteza argumentativă și cum se scrie ?

 

Sinteza argumentativă este o selecție de idei care sunt prezente în mai multe texte, iar scopul acestei selecții este pentru argumentarea unui anumit punct de vedere.

Ca să scrii o sinteză argumentativă, trebuie să selectezi ideile de bază a două sau mai multe texte și să argumentezi punctul de vedere a uneia sau mai multor idei.

 

Ce este sinteza explicativă și cum se scrie ?

 

Sinteza explicativă este prezentarea unui singur subiect care a fost tratat în mai multe texte cu o temă comună.

Pentru a scrie o sinteză explicativă, trebuie să găsești un singur subiect care a fost expus în două sau mai multe opere cu o temă comună și să îl explici în detalii.

 

Ce este sinteza de tip recenzie și cum se scrie ?

 

Sinteza de tip recenzie este prezentarea ideilor din mai multe texte care tratează aceeași temă.

Pentru realizarea sintezei de tip recenzie este nevoie să găsești mai multe texte care se axează pe aceeași temă și să prezinți ideile lor într-un mod analitic, explicându-le.

 

Ce înseamnă Rezumatul unui text și cum se scrie ?

 

Rezumatul este o variantă prescurtată a textului inițial.

Rezumatul :

  • Transmite partea esențială din materialul (textul) inițial, din perspectiva autorului.
  • Este scris folosind cuvintele proprii ale persoanei care scrie rezumatul (povestind).
  • Recunoaște / Găsește / Redă informațiile care ar putea fi de interes pentru persoanaele care lecturează textul respectiv.

Rezumatul este o descriere a celor mai importante părți din textul inițial, vizând în prim-plan tema centrală, aspectele cheie și ideile principale ale scrierii.

Pentru a scrie un rezumat trebuie să :

  • Selectezi și să reții ideile principale ale scrierii.
  • Elimini informația non-necesară.
  • Reformulezi prin cuvinte proprii propozițiile / enunțurile din text.
Cuvinte care se scriu și se citesc la fel și invers – Palindromul

Cuvinte care se scriu și se citesc la fel și invers

Ce este un palindrom ? Definiție / Explicație

Cuvintele sau frazele care pot fi citite de la stânga la dreapta în același mod în care sunt citite de la dreapta la stânga, păstrându-și sensul, se numesc palindromuri.

Sau, mai simplu, palindromul este cuvântul / fraza care se scrie și se citește la fel și invers.

Mai jos aveți lista palindromurilor din limba română, împreună cu propoziții pentru fiecare cuvânt.

 

Palindrom – Propoziții cu Palindromuri – Exemple

 

Propoziții cu aerisirea – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Aerisirea încăperii se face seara, pentru că atunci aerul de afară este mai curat.

Aerisirea clasei se face după fiecare lecție.

Propoziții cu sens figurat :

Aerisirea sufletului este mult mai greu de făcut decât cea a casei.

Oamenii au nevoie și de aerisirea creierului odată la ceva timp.

 

Propoziții cu apa – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Cea mai bună apă este apa de izvor.

Apa de la robinet conține clor.

Propoziții cu sens figurat :

Apa din suflet nu se transformă atât de ușor în gheață.

Ce zici tu e doar apă de ploaie.

 

Propoziții cu bob – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Este nevoie de un bob de grâu pentru a face un spic, de un spic pentru a face zece, și de zece pentru a face o pâine.

Tu ai citit povestea unui bob de fasole ?

Propoziții cu sens figurat :

Un bob de căldură este tot ce îi lipsește unui suflet înghețat.

Acel om nu are niciun bob de bunătate în el.

 

Propoziții cu caiac – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Niciodată nu am înțeles de ce caiac și canoe înseamnă același lucru.

Abia aștept să mergem la plimbare în acel caiac.

Propoziții cu sens figurat :

Înima-mi este un caiac care se tot scufundă într-o mare învolburată.

 

Propoziții cu cuc – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Ieri am văzut un cuc.

O vorbă populară spunea că primăvara vine la primul cântat de cuc.

Propoziții cu sens figurat :

Uneori îmi place să stau singur ca un cuc.

Înima mea este ca un cuc.

 

Propoziții cu capac – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Această cratiță nu are capac, s-a spart.

Nu ai văzut un capac pe jos ? A căzut când am deschis sticla

Propoziții cu sens figurat :

Ana i-a pus capac lui Ion.

Nimic nu-i poate pune capac gurii mele.

 

Propoziții cu cinic – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

De ce ești atât de cinic ?

Nu vreau să continui această conversație pentru că ești prea cinic.

Propoziții cu sens figurat :

Am un suflet cinic.

Până și părul din cap îi este cinic.

 

Propoziții cu civic – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Ana are un simț civic rar întâlnit.

Eu nu sunt un om foarte civic, dar îmi place să respect regulile societății.

Propoziții cu sens figurat :

Mihaela are un suflet civic.

 

Propoziții cu cojoc – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Bunicul meu are întotdeauna un cojoc în cui.

Aș vrea să îmi cumpăr un cojoc din piele de miel.

Propoziții cu sens figurat :

I-am găsit ac de cojoc.

Am încercat să ascund, dar m-a prins de cojoc.

 

Propoziții cu elevele – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Elevele din clasa noastră  învață cel mai bine.

Elevele de la noi din clasă sunt cele mai stăruitoare din toată școala.

Propoziții cu sens figurat :

Sentimentele tale sunt elevele mele.

 

Propoziții cu lupul – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Lupul din pădure și lupul din grădina zoologică se comportă foarte diferit.

În basme, lupul este mereu personajul negativ.

Propoziții cu sens figurat :

Lupul din mine vrea să iasă, dar eu nu îi permit.

 

Propoziții cu minim – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Este nevoie de minim doi oameni pentru a începe o ceartă.

Minim nu este niciodată destul pentru mine.

Propoziții cu sens figurat :

Inima mea are un minim de necesități.

 

Propoziții cu rar – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Unii elevi își fac temele pentru acasă în fiecare zi, în timp ce alții și le fac foarte rar.

Coca-Cola este o băutură pe care o consum foarte rar.

Propoziții cu sens figurat :

El este cam rar în gândire, nu îl lua în seamă.

 

Propoziții cu radar – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Polițiștii se folosesc de radar pentru a afla viteza cu care merg șoferii.

Cu ajutorul unui radar poți determina viteza de mișcare a unei mașini.

Propoziții cu sens figurat :

Din păcate, inima mea nu are radar.

Sufletul meu nu are reper.

 

Propoziții cu reper – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

În viață, fiecare om are nevoie de un reper.

Un reper este esențial în acest caz.

Propoziții cu sens figurat :

Inima mea nu are reper.

Creierul meu nu are reper.

 

Propoziții cu supus – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Câinele este un animal foarte supus omului.

Pisica nu este un animal supus omului.

Propoziții cu sens figurat :

Am un suflet supus, dar nu și o inimă supusă.

 

Propoziții cu sus – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Fumul încearcă întotdeauna să se ducă în sus.

În partea de sus a camerei este întotdeauna mai cald.

Propoziții cu sens figurat :

Azi mă simt sus, mâine nu știu ce va fi.

 

Propoziții cu rotitor – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Aluatul se face cu ajutorul unui rotiror.

Ieri am cumpărat un mop rotitor.

Propoziții cu sens figurat :

Sufletul meu nu este unul rotitor, rămâne așa până în ultima clipă.