Cum se scrie corect ? le-or sau leor, ne-or sau neor ? lipit sau dezlipit ?

 

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

 

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

 

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

 

Când se scrie le-or cu cratimă și când se scrie leor fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie le-or. În majoritatea cazurilor, „le-or” este prescurtarea și alipirea cuvintelor „le vor”

 

Leor este un cuvânt care nu există în limba română.

 

Când se scrie ne-or cu cratimă și când se scrie neor fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie ne-or. În majoritatea cazurilor, „ne-or” este prescurtarea și alipirea cuvintelor „ne vor”

 

Neor este un cuvânt care nu există în limba română.

 

Propoziții cu le-or și ne-or – Ortogramele ne-or și le-or

 

ne-or :

Nu știu dacă ne-or crede.

Oare ne-or auzi de la această distanță ?

Sper că ne-or vedea.

Ne-or face mai fericite.

 

 

le-or :

 

Cred că le-or spune adevărul.

Poate le-or plăcea.

Le-or cadona ceva frumos.

Nu le-or afla secretele.

 

 

Cu ajutorul cuvintelor le-or și ne-or , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

 

Nu le-or crede.

Nu, le-or crede.

 

Nu ne-or plăcea.

Nu, ne-or plăcea.

 

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu ne-or și le-or , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

 

În prima propoziție cu le-or și ne-or, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

 

În a doua propoziție cu ne-or și le-or, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

 

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”