Cum se scrie corect ? te-oi sau teoi, ți-oi sau țioi ?

Cum se scrie corect ? te-oi sau teoi, ți-oi sau țioi ? lipit sau dezlipit ?

 

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

 

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

 

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

 

Când se scrie te-oi cu cratimă și când se scrie teoi fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie te-oi.

Te-oi stă mereu lângă un verb. În majoritatea cazurilor, te-oi este prescurtarea și alipirea cuvintelor „te voi”.

 

Teoi este un cuvânt care nu există în limba română.

 

Când se scrie ți-oi cu cratimă și când se scrie țioi fără cratimă ?

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie ți-oi cu cratimă. În majoritatea cazurilor, ți-oi este prescurtarea și alipirea cuvintelor „îți voi”.

 

Țioi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

 

Propoziții cu te-oi și ți-oi- Ortogramele ți-oi și te-oi

 

te-oi :

Nu știu dacă te-oi duce.

Sper că te-oi înțelege.

Te-oi plictisi.

Te-oi face mândru..

 

ți-oi :

Cred că ți-oi face eu mâncare.

Poate ți-oi îmbunătăți calitățile.

Ți-oi cadona singur ceva frumos.

De ce ți-oi fi făcut griji ?

 

 

Cu ajutorul cuvintelor te-oi și ți-oi , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

 

Nu te-oi face fericită.

Nu, te-oi face fericită.

 

Nu ți-oi arăta drumul.

Nu, ți-oi arăta drumul.

 

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu te-oi și ți-oi , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

 

În prima propoziție cu te-oi și ți-oi, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

 

În a doua propoziție cu te-oi și ți-oi, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

 

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”