Greșeli Gramaticale

observați-l, observa-ți-l sau observațil ? – Cum este corect ?

observați-l, observa-ți-l sau observațil ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie observațil legat și când se scrie observa-ți-l sau observați-l dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului observați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie observațil fără cratimă și când se scrie observați-l sau observa-ți-l  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului observați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar litera „l” se adaugă mereu cu cratimă atunci când este un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Litera „-l” se adaugă cu cratimă pentru că „l” este un pronume personal.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este observați-l și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, observați-l. (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele observațil, observa-țil și observa-ți-l sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care observați-l se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, observați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-l”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-l” cuvântului „observa”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului observați-l cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu observați-l ?

 

  1. Nu știu ce înseamnă „observați-l”.
  2. Nu, știu ce înseamnă „observați-l”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul observați-l, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul observați-l virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul observați-l, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie observați-l sau observa-ți-l ?”, „observa-ți-l, observa-țil sau observați-l?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

tupeisto sau tupeist-o ? Când și cum se scrie corect ?

tupeisto sau tupeist-o ? Când și cum se scrie corect ?

 

O întrebare foarte des întâlnită în limba română este : când se scrie tupeisto legat (fără cratimă) și când se scrie tupeist-o dezlegat (cu cratimă) ?

Limba română este formată dintr-un amalgam de cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină probleme la scrierea cuvintelor.

De exemplu, cratima se adaugă înaintea literei „o” atunci când alipim două părți de vorbire diferite, cum ar fi un verb și un pronume. Ea însă nu se adaugă atunci când conjugăm verbele sau când ne referim la un substantiv la cazul vocativ.

Deci, se adaugă cratima în cazul lui tupeist-o și tupeisto ?

Cum este corect ? tupeist-o sau tupeisto ?

 

În cazul de față, tupeisto este un substantiv la cazul vocativ, iar toate substantivele și adjectivele feminine ale cărui vocativ are terminația „o” se scriu fără cratimă.

Cazul vocativ se folosește atunci când ne adresăm cuiva, adică putem să spunem că tupeisto este o formulă de adresare.

  • Ex. Ce faci, tupeisto ?

 

tupeist-o este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române. Cratima se adaugă doar atunci când „-o” este un pronume, astfel putem înlocui acel „-o” cu „pe ea”.

O regulă destul de simplă pe care putem să ne bazăm atunci când avem dubii la folosirea unei cratime este :

  1. Întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.
  2. La conjugare, cratima nu se folosește.
  3. Atunci când cuvântul poate fi folosit drept formulă de adresare (este substantiv la cazul vocativ), se scrie fără cratimă.

În continuare vă vom da câteva exemple de propoziții cu cuvântul tupeisto, după care vă vom explica cât de mult poate fi influențat sensul unei propoziții de o „simplă” virgulă.

 

Propoziții cu tupeisto – cuvântul tupeisto

 

Întotdeauna reușești să mă uimești, tupeisto.

tupeisto, când o să treci pe la mine ?

Îmi place de tine, tupeisto.

Nu te-am văzut de doi ani, tupeisto.

tupeisto, care este mâncarea ta preferată ?

 

Cum influențează virgula sensul unei propoziții cu tupeisto ?

 

Propoziția 1 :

Nu îmi place de tine, tupeisto.

 

Propoziția 2 :

Nu, îmi place de tine, tupeisto.

 

Deși la prima impresie îți poate părea că nu există o diferență substanțială între aceste două propoziții, citind cu atenție și oprindu-te la fiecare virgulă vei realiza că diferența este una drastică.

În cazul primei propoziții care conține cuvântul tupeisto, avem o singură virgulă, situată înaintea adresării, astfel cuvântul „nu” aparține frazei și se referă la „îmi place de tine”, În alte cuvinte, persoana care primește mesajul va crede că nu îți place de ea.

În cazul celei de-a doua propoziții care folosește cuvântul tupeisto, avem două virgule, una care delimitează cuvântul „nu” de restul propoziției și alta care este situată înaintea adresării. În cazul de față, virgula adăugată are rolul de a nega ce a spus anterior interlocutorul, iar sensul propoziției este : „îmi place de tine”.

Capacitatea de a scrie corect gramatical nu este doar un beneficiu ci și o necesitate. Cel mai mod de transmitere a informației care nu necesită vorbirea propriu-zisă este prin scris. Atunci când scriem trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale (pentru a nu se face confuzii referitoare la sensul textului) cât și de emoțiile aflate în spatele cuvintelor date.

Astfel, întotdeauna trebuie să ne punem întrebări de tipul :

  • Când se scrie tupeisto lipit și când se scrie tupeist-o dezlipit ?
  • Care este forma corectă a acestui cuvânt ?
  • Se scrie tupeist-o sau tupeisto ?
  • Când și cum se adaugă cratimele într-o propoziție ?
  • Care este forma corectă a acestei propoziții ?
  • De ce se scrie tupeisto fără cratimă și nu tupeist-o cu cratimă ?
apărați-o, apăra-ți-o sau apărațio ? – Cum este corect ?

apărați-o, apăra-ți-o sau apărațio ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie apărațio legat și când se scrie apăra-ți-o sau apărați-o dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului apărați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie apărațio fără cratimă și când se scrie apărați-o sau apăra-ți-o  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului apărați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar litera „o” se adaugă mereu cu cratimă atunci când este un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Litera „-o” se adaugă cu cratimă pentru că „o” este un pronume personal.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este apărați-o și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, apărați-o. (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele apărațio, apăra-țio și apăra-ți-o sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care apărați-o se scrie în acest mod este următorul :

În cazul de față, apărați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-o”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-o” cuvântului „apăra”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului apărați-o cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu apărați-o ?

 

  1. Nu știu ce înseamnă „apărați-o”.
  2. Nu, știu ce înseamnă „apărați-o”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul apărați-o, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul apărați-o virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul apărați-o, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie apărați-o sau apăra-ți-o ?”, „apăra-ți-o, apăra-țio sau apărați-o?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

sunați-ne, suna-ți-ne sau sunaține ? – Cum este corect ?

sunați-ne, suna-ți-ne sau sunaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie sunaține legat și când se scrie suna-ți-ne sau sunați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului sunați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie sunaține fără cratimă și când se scrie sunați-ne sau suna-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului sunați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este sunați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, sunați-ne … (voi să sunați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele sunaține, suna-ține și suna-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care sunați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, sunați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „suna”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului sunați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu sunați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „sunați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „sunați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul sunați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul sunați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul sunați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie sunați-ne sau suna-ți-ne ?”, „suna-ține, suna-ți-ne sau sunați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

îmbunătățiți-l, îmbunătăți-ți-l sau îmbunătățițil ? – Cum este corect ?

îmbunătățiți-l, îmbunătăți-ți-l sau îmbunătățițil ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie îmbunătățițil legat și când se scrie îmbunătăți-ți-l sau îmbunătățiți-l dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului îmbunătățiți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie îmbunătățițil fără cratimă și când se scrie îmbunătățiți-l sau îmbunătăți-ți-l  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului îmbunătățiți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar litera „l” se adaugă mereu cu cratimă atunci când este un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Litera „-l” se adaugă cu cratimă pentru că „l” este un pronume personal.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este îmbunătățiți-l și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, îmbunătățiți-l. (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele îmbunătățițil, îmbunătăți-țil și îmbunătăți-ți-l sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care îmbunătățiți-l se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, îmbunătățiți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-l”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-l” cuvântului „îmbunătăți”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului îmbunătățiți-l cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu îmbunătățiți-l ?

 

  1. Nu știu ce înseamnă „îmbunătățiți-l”.
  2. Nu, știu ce înseamnă „îmbunătățiți-l”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul îmbunătățiți-l, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul îmbunătățiți-l virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul îmbunătățiți-l, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie îmbunătățiți-l sau îmbunătăți-ți-l ?”, „îmbunătăți-ți-l, îmbunătăți-țil sau îmbunătățiți-l?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

eliberează-ți sau elibereazăți ? – Cum este corect ?

eliberează-ți sau elibereazăți ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie eliberează-ți dezlegat și când se scrie elibereazăți legat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului eliberează, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie eliberează-ți cu cratimă și când se scrie elibereazăți fără cratimă ?

 

În cazul cuvântului eliberează, literele „-ți” se adaugă mereu cu ajutorul cratimei.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este eliberează-ți și înseamnă „tu eliberează ție” sau „tu eliberează a ta …”.

elibereazăți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care eliberează-ți se scrie cu cratimă este următorul :

În cazul de față, cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ți”.

 

O regulă destul de simplă este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „eliberează”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului eliberează-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu eliberează-ți ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „eliberează-ți”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „eliberează-ți”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul eliberează-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul eliberează-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul eliberează-ți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie elibereazăți sau eliberează-ți ?”, „eliberează-ți sau elibereazăți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

memorați sau memora-ți ? – Cum este corect ?

memorați sau memora-ți ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie memorați legat și când se scrie memora-ți dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului memora, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie memorați fără cratimă și când se scrie memora-ți cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului memora, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este memorați și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să memorați.

Ex.2 Vă rog să îl / să o memorați.

Ex.3 Voi sunteți memorați.

 

memora-ți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care memorați se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, memorați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „memora”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului memorați cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu memorați ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „memorați”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „memorați”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul memorați, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul memorați virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul memorați, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie memorați sau memora-ți ?”, „memora-ți sau memorați ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

scutură-mi sau scuturămi ? – Cum este corect ?

scutură-mi sau scuturămi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie scutură-mi dezlegat și când se scrie scuturămi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie scutură-mi cu cratimă și când se scrie scuturămi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este scutură-mi și înseamnă „tu scutură mie” sau „tu scutură al meu / a mea …”.

scuturămi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care scutură-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului scutură-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu scutură-mi ?

 

  1. Nu înțelege ce înseamnă „scutură-mi”.
  2. Nu, înțelege ce înseamnă „scutură-mi”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul scutură-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul scutură-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul scutură-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie scuturămi sau scutură-mi ?”, „scutură-mi sau scuturămi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

generează-i sau genereazăi ? – Cum este corect ?

generează-i sau genereazăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie generează-i dezlegat și când se scrie genereazăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie generează-i cu cratimă și când se scrie genereazăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : generează-i și înseamnă „tu generează pe ei” sau „tu generează lui / ei”.

 

genereazăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care generează-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului generează-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu generează-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „generează-i”.
  2. Nu, mi-a spus „generează-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul generează-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul generează-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul generează-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie genereazăi sau generează-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

redactează-mi sau redacteazămi ? – Cum este corect ?

redactează-mi sau redacteazămi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie redactează-mi dezlegat și când se scrie redacteazămi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie redactează-mi cu cratimă și când se scrie redacteazămi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este redactează-mi și înseamnă „tu redactează mie” sau „tu redactează al meu / a mea …”.

redacteazămi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care redactează-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului redactează-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu redactează-mi ?

 

  1. Nu înțelege ce înseamnă „redactează-mi”.
  2. Nu, înțelege ce înseamnă „redactează-mi”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul redactează-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul redactează-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul redactează-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie redacteazămi sau redactează-mi ?”, „redactează-mi sau redacteazămi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

îngroapă-ți sau îngroapăți ? – Cum este corect ?

îngroapă-ți sau îngroapăți ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie îngroapă-ți dezlegat și când se scrie îngroapăți legat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului îngroapă, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie îngroapă-ți cu cratimă și când se scrie îngroapăți fără cratimă ?

 

În cazul cuvântului îngroapă, literele „-ți” se adaugă mereu cu ajutorul cratimei.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este îngroapă-ți și înseamnă „tu îngroapă ție” sau „tu îngroapă a ta …”.

îngroapăți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care îngroapă-ți se scrie cu cratimă este următorul :

În cazul de față, cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ți”.

 

O regulă destul de simplă este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „îngroapă”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului îngroapă-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu îngroapă-ți ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „îngroapă-ți”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „îngroapă-ți”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul îngroapă-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul îngroapă-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul îngroapă-ți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie îngroapăți sau îngroapă-ți ?”, „îngroapă-ți sau îngroapăți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

pupă-l sau pupăl ? – Cum este corect ?

pupă-l sau pupăl ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie pupă-l dezlegat și când se scrie pupăl legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie pupă-l cu cratimă și când se scrie pupăl fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : pupă-l și înseamnă „tu pupă pe el”.

 

pupăl este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care pupă-l se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-l”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a-i înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului pupă-l cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu pupă-l ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „pupă-l”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „pupă-l”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul pupă-l, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul pupă-l, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul pupă-l, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie pupăl sau pupă-l ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

salută-i sau salutăi ? – Cum este corect ?

salută-i sau salutăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie salută-i dezlegat și când se scrie salutăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie salută-i cu cratimă și când se scrie salutăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : salută-i și înseamnă „tu salută pe ei” sau „tu salută lui / ei”.

 

salutăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care salută-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului salută-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu salută-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „salută-i”.
  2. Nu, mi-a spus „salută-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul salută-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul salută-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul salută-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie salutăi sau salută-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Cum se scrie corect ? v-am plătit sau vam plătit ?

Cum se scrie corect ? v-am plătit sau vam plătit ?

vam plătit sau v-am plătit ? se scrie cu sau fără cratimă ?
Vam și v-am, se scrie legat sau dezlegat ?

Una dintre multele incorectitudini din gramatica limbii române constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

În gramatica limbii române, singura formă corectă este : v-am plătit

Să ai capacitatea de a folosi gramatica limbii române într-o manieră corectă este un lucru indispensabil comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea propriu-zisă (orală) este scrisul, iar atunci când scriem trebuie să avem drept scop nu doar transmiterea informației brute, dar și a emoției din spatele cuvintelor în cauză.

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un beneficiu cât și o trebuință practică pentru vorbitorii de limba română. Singura modalitate prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică ireproșabilă.

Sensul unei propoziții se poate schimba foarte ușor din cauza plasării incorecte a unui cuvânt sau a unei combinații de cuvinte, cum ar fi chiar „v-am plătit”, din cauza înlocuirii unei cratime, adăugarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvintelor v-am plătit, vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „simple” virgule.

Propoziții cu v-am plătit – Cuvintele v-am plătit

Nu crede că v-am plătit.
Nu, crede că v-am plătit.

Nu știe că v-am plătit.
Nu, știe că v-am plătit.

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvintele v-am plătit, însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

În prima propoziție care conține v-am plătit, din cauza că virgula lipsește, cuvântul „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

În a doua propoziție care conține cuvântul plătit, virgula este folosită pentru a face o separație între cuvântul „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație cât și o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

gătiți sau găti-ți ? – Cum este corect ?

gătiți sau găti-ți ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie gătiți legat și când se scrie găti-ți dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului găti, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie gătiți fără cratimă și când se scrie găti-ți cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului găti, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este gătiți și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să gătiți.

Ex.2 Vă rog să îl / să o gătiți.

Ex.3 Voi sunteți gătiți.

 

găti-ți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care gătiți se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, gătiți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „găti”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului gătiți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu gătiți ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „gătiți”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „gătiți”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul gătiți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul gătiți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul gătiți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie gătiți sau găti-ți ?”, „găti-ți sau gătiți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

acuză-mi sau acuzămi ? – Cum este corect ?

acuză-mi sau acuzămi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie acuză-mi dezlegat și când se scrie acuzămi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie acuză-mi cu cratimă și când se scrie acuzămi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este acuză-mi și înseamnă „tu acuză mie” sau „tu acuză al meu / a mea …”.

acuzămi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care acuză-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului acuză-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu acuză-mi ?

 

  1. Nu înțelege ce înseamnă „acuză-mi”.
  2. Nu, înțelege ce înseamnă „acuză-mi”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul acuză-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul acuză-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul acuză-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie acuzămi sau acuză-mi ?”, „acuză-mi sau acuzămi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

răspunde-ne sau răspundene ? – Cum este corect ?

răspunde-ne sau răspundene ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie răspunde-ne dezlegat și când se scrie răspundene legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie răspunde-ne cu cratimă și când se scrie răspundene fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este răspunde-ne și înseamnă „tu răspunde pe noi” sau „tu răspunde nouă”.

 

răspundene este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care răspunde-ne se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ne”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a-i înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului răspunde-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu răspunde-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „răspunde-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „răspunde-ne”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul răspunde-ne, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul răspunde-ne, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul răspunde-ne, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie răspundene sau răspunde-ne ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

stabilește-mă sau stabileștemă ? – Cum este corect ?

stabilește-mă sau stabileștemă ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie stabilește-mă dezlegat și când se scrie stabileștemă legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie stabilește-mă cu cratimă și când se scrie stabileștemă fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este stabilește-mă și înseamnă „tu stabilește pe mine”.

 

stabileștemă este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care stabilește-mă se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mă”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a-i înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului stabilește-mă cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu stabilește-mă ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „stabilește-mă”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „stabilește-mă”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul stabilește-mă, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul stabilește-mă, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul stabilește-mă, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie stabileștemă sau stabilește-mă ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

rostiți-le, rosti-ți-le sau rostițile ? – Cum este corect ?

rostiți-le, rosti-ți-le sau rostițile ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie rostițile legat și când se scrie rosti-ți-le sau rostiți-le dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului rostiți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie rostițile fără cratimă și când se scrie rostiți-le sau rosti-ți-le  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului rostiți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „le” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-le” se adaugă cu cratimă pentru că „le” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este rostiți-le și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, rostiți-le … (voi să rostiți pe ele / ale lor) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele rostițile, rosti-țile și rosti-ți-le sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care rostiți-le se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, rostiți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-le”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-le” cuvântului „rosti”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului rostiți-le cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu rostiți-le ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „rostiți-le”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „rostiți-le”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul rostiți-le, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul rostiți-le virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul rostiți-le, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie rostiți-le sau rosti-ți-le ?”, „rosti-țile, rosti-ți-le sau rostiți-le?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

visați sau visa-ți ? – Cum este corect ?

visați sau visa-ți ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie visați legat și când se scrie visa-ți dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului visa, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie visați fără cratimă și când se scrie visa-ți cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului visa, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este visați și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să visați.

Ex.2 Vă rog să îl / să o visați.

Ex.3 Voi sunteți visați.

 

visa-ți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care visați se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, visați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „visa”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului visați cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu visați ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „visați”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „visați”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul visați, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul visați virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul visați, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie visați sau visa-ți ?”, „visa-ți sau visați ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Cum se scrie corect ? v-am pus sau vam pus ?

Cum se scrie corect ? v-am pus sau vam pus ?

vam pus sau v-am pus ? se scrie cu sau fără cratimă ?
Vam și v-am, se scrie legat sau dezlegat ?

Una dintre multele incorectitudini din gramatica limbii române constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

În gramatica limbii române, singura formă corectă este : v-am pus

Să ai capacitatea de a folosi gramatica limbii române într-o manieră corectă este un lucru indispensabil comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea propriu-zisă (orală) este scrisul, iar atunci când scriem trebuie să avem drept scop nu doar transmiterea informației brute, dar și a emoției din spatele cuvintelor în cauză.

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un beneficiu cât și o trebuință practică pentru vorbitorii de limba română. Singura modalitate prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică ireproșabilă.

Sensul unei propoziții se poate schimba foarte ușor din cauza plasării incorecte a unui cuvânt sau a unei combinații de cuvinte, cum ar fi chiar „v-am pus”, din cauza înlocuirii unei cratime, adăugarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvintelor v-am pus, vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „simple” virgule.

Propoziții cu v-am pus – Cuvintele v-am pus

Nu crede că v-am pus.
Nu, crede că v-am pus.

Nu știe că v-am pus.
Nu, știe că v-am pus.

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvintele v-am pus, însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

În prima propoziție care conține v-am pus, din cauza că virgula lipsește, cuvântul „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

În a doua propoziție care conține cuvântul pus, virgula este folosită pentru a face o separație între cuvântul „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație cât și o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

șochează-le sau șocheazăle ? – Cum este corect ?

șochează-le sau șocheazăle ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie șochează-le dezlegat și când se scrie șocheazăle legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie șochează-le cu cratimă și când se scrie șocheazăle fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este șochează-le și înseamnă „tu șochează pe ele” sau „tu șochează lor”.

șocheazăle este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care șochează-le se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-le”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului șochează-le cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu șochează-le ?

 

  1. Nu înțelege ce înseamnă „șochează-le”.
  2. Nu, înțelege ce înseamnă „șochează-le”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul șochează-le, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul șochează-le, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul șochează-le, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie șocheazăle sau șochează-le ?”, „șochează-le sau șocheazăle ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

tundeți-mi, tunde-ți-mi sau tundețimi ? – Cum este corect ?

tundeți-mi, tunde-ți-mi sau tundețimi ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie tundețimi legat și când se scrie tunde-ți-mi sau tundeți-mi dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului tundeți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie tundețimi fără cratimă și când se scrie tundeți-mi sau tunde-ți-mi  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului tundeți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este tundeți-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, tundeți-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele tundețimi, tunde-țimi și tunde-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care tundeți-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, tundeți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „tunde”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului tundeți-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu tundeți-mi ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „tundeți-mi”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „tundeți-mi”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul tundeți-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul tundeți-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul tundeți-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie tundeți-mi sau tunde-ți-mi ?”, „tunde-țimi, tunde-țimi sau tundeți-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

ștergeți-le, șterge-ți-le sau ștergețile ? – Cum este corect ?

ștergeți-le, șterge-ți-le sau ștergețile ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie ștergețile legat și când se scrie șterge-ți-le sau ștergeți-le dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului ștergeți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie ștergețile fără cratimă și când se scrie ștergeți-le sau șterge-ți-le  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului ștergeți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „le” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-le” se adaugă cu cratimă pentru că „le” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este ștergeți-le și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, ștergeți-le … (voi să ștergeți pe ele / ale lor) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele ștergețile, șterge-țile și șterge-ți-le sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care ștergeți-le se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, ștergeți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-le”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-le” cuvântului „șterge”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului ștergeți-le cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu ștergeți-le ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „ștergeți-le”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „ștergeți-le”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul ștergeți-le, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul ștergeți-le virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul ștergeți-le, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie ștergeți-le sau șterge-ți-le ?”, „șterge-țile, șterge-ți-le sau ștergeți-le?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.