Cum se scrie corect ? Abia / Abea sau Abiea ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Abia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu vei primi recompensa abia după ce muncești.
Nu, vei primi recompensa abia după ce muncești.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Abia – Cuvântul Abia

Propoziții cu Abia – sens propriu și figurat

Abia că m-am furișat până la fereastră că trebuia să mă întorc deja.

Voi întârzia că abia am scăpat de vizita vecinului.

Abia am reușit să învăț toate acestea și nu înțeleg la ce-mi va trebui?

Femeia abia merge cu toiagul într-o mână și în cealaltă o găleată de apă.

Abia aștept să vină Crăciunul ca să văd ce cadouri primesc  în acest an.

Abia au venit copiii din Franța  și  pleacă  iarăși.

În depărtare păsările abia se mai vedeau.

Strigătele lui Ion abia se mai auzeau din cauza muzicii.

Se îndepărta de casă tot mai mult abia deslușind vocile zglobii ale copiilor.

Fata l-a recunoscut  abia când s-a apropiat și i-a vorbit.

Abia,abia că a început să vorbească româna că iarăși pleacă în Franța.

Abia ajunsese la marginea pădurii dar mai avea de mers mult până în sat.

De data aceasta curcubeul abia se zărește pe cer.

Tata abia se întorsese de la lucru că vine mașina și-l ia iar.

Abia gătise mâncarea când au intrat copiii pe ușă.

Hai și tu cu mine , de-abia te vei încălzi  la drum.

Abia adia vântul dar ograda se umplu de mirosul crinilor.

După o zi de muncă abia mai pot sta pe picioare.

Cum se scrie corect ? Broaște / Bruoaște sau Bruaște ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Broaște

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut câte broaște sunt în lac.
Nu, am știut câte broaște sunt în lac.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Broaște – Cuvântul Broaște

Propoziții cu Broaște – sens propriu și figurat

Nimeni nu poate ști ce se poate afla în inima unei broaște.

Când era mic, lui Ion îi plăcea să prindă broaște.

În acel lac se află foarte multe broaște.

Cum se scrie corect ? Fabuloasă / Fabuluoasă sau Fabuluasă ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Fabuloasă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ai o mașină fabuloasă.
Nu, am știut că ai o mașină fabuloasă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Fabuloasă – Cuvântul Fabuloasă

Propoziții cu Fabuloasă – sens propriu și figurat

Ai o inimă fabuloasă.

Ești o persoană deșteaptă și fabuloasă.

Avem o școală fabuloasă.

Cum se scrie corect ? Șoarece / Șuoarece / Șoarice / Șoarec sau Șuarece ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Șoarece

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ai un șoarece drept animal de companie.
Nu, am știut că ai un șoarece drept animal de companie.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Șoarece – Cuvântul Șoarece

Propoziții cu Șoarece – sens propriu și figurat

El are un suflet de șoarece.

Astăzi am văzut un șoarece în școală.

Unii oameni mănâncă carne de șoarece.

Cum se scrie corect ? Pisoar / Pisuoar sau Pisuar ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Pisoar

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am fost la pisoar.
Nu, am fost la pisoar.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Pisoar – Cuvântul Pisoar

Propoziții cu Pisoar – sens propriu și figurat

Te comporți de parcă aș avea un pisoar în suflet.

În școală se va monta un nou pisoar.

Cum se scrie corect ? Diabet sau Deabet ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Diabet

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ai diabet.
Nu, am știut că ai diabet.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Diabet – Cuvântul Diabet

Propoziții cu Diabet – sens propriu și figurat

Irina avea diabet  așa că nu mânca dulciuri.

Bolnavul de diabet trebuie să folosească insulină.

Colega mea de clasă are diabet.

Cum poate un bolnav de diabet  să primească  așa tratament?

Boala de diabet nu a fost complet studiată.

De cum am fost diagnosticat cu diabet , am anunțat colegii .

Cum se scrie corect ? iar / iear sau ear ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : iar

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că o să se întâmple iar acest lucru.
Nu, am știut că o să se întâmple iar acest lucru.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu iar – Cuvântul iar

Propoziții cu iar – sens propriu și figurat

Iar a venit iarna pe ulița satului.

Și iar eu sunt cel care trebuie să salveze situația.

Fetița  a venit iar să ceară o bucățică de pâine pentru frățiorul ei mai mic.

Și iar sunt copilul neastâmpărat și pus pe șotii.

Vino iar în visul meu și-mi alină durerea și dorul pe care-l port  în suflet.

Moșneagul avea o fată și baba iar o fată.

Era frumoasă că la soare te puteai uita iar la dânsa ba.

Greierul a cântat toată vara iar furnica a muncit.

Iar te întorci în timp ce eu vorbesc.

Mă duc iar la muncă poate agonisesc de data asta ceva.

Cum se scrie corect ? Broască / Bruoască sau Bruască ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Broască

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu vreau o broască drept animal de companie.
Nu, vreau o broască drept animal de companie.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Broască – Cuvântul Broască

Propoziții cu Broască – sens propriu și figurat

A uitat cheia în broască.

Andrei a prins o broască râioasă.

Îmi doresc o broască țestoasă.

Cum se scrie corect ? Măsoară / Măsuoară sau Măsuară ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Măsoară

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu Ion măsoară lungimea pervazului.
Nu, Ion măsoară lungimea pervazului.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Măsoară – Cuvântul Măsoară

Propoziții cu Măsoară – sens propriu și figurat

Un om deștept, de două ori măsoară și o dată taie.

Iubirea se măsoară prin fapte.

Nu poate vorbi acum la telefon, el măsoară mărimea ferestrei.

Cum se scrie corect ? Căruia / Căruiea sau Căruea ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Căruia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut căruia îi aparține.
Nu, am știut căruia îi aparține.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Căruia – Cuvântul Căruia

Propoziții cu Căruia – sens propriu și figurat

El este persoana căruia i-aș încredința viața.

Profesorul este cel căruia îi mulțumesc pentru răbdarea și dăruirea de sine în educarea mea.

Cel căruia îi pasă de mine mă va găsi și la capătul pământului.

Căruia din voi să-i dau cheile?

Căruia dintre prietenii voștri i-a venit rău pe stradă?

E cel căruia îi place să se laude cu rost și fără .

Lucrarea  căruia va fi recunoscută ca cea mai bună vă fi transmisă la concursul republican.

Era acea persoană căruia  îi veneau mereu în minte idei năstrușnice.

El a fost cel căruia îi veni în gând să organizeze o excursie pentru copiii de la orfelinat.

Ești singurul căruia i-am spus secretul meu.

Cel căruia îi merge în viață nu știe să prețuiască ce are.

Cum se scrie corect ? iad / ead sau iead ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Iad

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut această informație despre iad.
Nu, am știut această informație despre iad.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Iad – Cuvântul Iad

Propoziții cu iad – sens propriu și figurat

Alături de acești copii se simțea ca în iad.

Sufletul lui plin de păcate va coborâ drept în iad.

Această persoană fără pic de educație  și bun simț  îmi  preface viața în iad.

În iad vei ajunge dacă mai vorbești prostii.

Boala prin care trece mama sa i se părea un iad.

Tinerii aceștea fac zgomot ca în iad.

Această situație este un iad pentru muncitori și un rai pentru trântori.

El susține că în iad vor ajunge cu toții.

În acest spital te simți ca în iad din cauza condițiilor  nefavorabile și infirmiere obraznice.

I  se păru  că mama l-a scos din iad cu simpla ei îmbrățișare.

Povara pe care o ducea de atâția ani i se părea o piatră din  iad.

Nici în iad oamenii nu trec prin așa dureri precum trece acest băiat.

El susține că în iad oamenii sunt acum pe pământ.

Cum se scrie corect ? Voal / Vuoal sau Vual ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Voal

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ți-ai cumpărat acel voal.
Nu, am știut că ți-ai cumpărat acel voal.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Voal – Cuvântul Voal

Propoziții cu Voal – sens propriu și figurat

Sufletul său este acoperit de un voal negru.

Are câte un voal pentru fiecare zi a săptămânii.

Își ține în permanență capul acoperit cu un voal.

Cum se scrie corect ? Șoapte / Șuoapte sau Șuapte ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Șoapte

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am auzit acele șoapte.
Nu, am auzit acele șoapte.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Șoapte – Cuvântul Șoapte

Propoziții cu Șoapte – sens propriu și figurat

Se auzeau șoapte de izvor.

Vorbeau în șoapte pentru a nu fi auziți.

Nu le place să vorbească în șoapte.

Cum se scrie corect ? Miroase / Miruoase sau Miruase ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Miroase

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu îmi place cum miroase mâncarea aceasta.
Nu, îmi place cum miroase mâncarea aceasta.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Miroase – Cuvântul Miroase

Propoziții cu Miroase – sens propriu și figurat

Ion miroase a disperare.

Pâinea miroase a mucegai.

Îmi place cum miroase acest parfum.

Cum se scrie corect ? Copiat / Copeat sau Copiiat ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Copiat

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ești bun la copiat.
Nu, am știut că ești bun la copiat.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Copiat – Cuvântul Copiat

Propoziții cu Copiat – sens propriu și figurat

Băiatul a copiat la primul examen dar nu i-a mers și la al doilea.

Micuțul a copiat fără greșeli textul și pentru aceasta mama i-a dat o ciocolată.

Când a terminat de copiat de pe tablă ș-a dat seama că pierduse toată lecția.

A copiat texte, hărți dar niciodată nu a putut copia un tablou.

Cât timp a copiat textul s-a sucit și învârtit de nenumărate ori.

Am copiat un fragment din scrisoarea lui care ne va ajuta să dezlegăm misterul acestei familii.

Tânărul student a copiat  întocmai lucrarea de curs și pentru acest fapt n-a fost admis la examen.

Să nu credeți că am copiat această istorie de undeva, chiar eu am inventat-o.

Am copiat fiecare gest și fiecare mimică a acestui actor pentru a câștiga concursul.

Băiatul era fericit că a copiat mișcarea tatălui său.

Fata a copiat întotul felul mamei de a se îmbrăca.

De ce a copiat anume acest fragment de text?

Când a copiat totul din registru nu s-a gândit la urmările ce vor fi.

Probabil au copiat la examen că au așa note mari cu toții.

Cum se scrie corect ? Deservit sau Dezervit ?

Una dintre greșelile care sunt adesea întâlnite în gramatica limbii române, constă din substituirea combinațiilor de litere „des”, „desz” și „dez” la scrierea mai multor cuvinte.

În gramatica limbii române, cuvântul în cauză are o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele „des”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Deservit

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu îmi place cum am fost deservit.
Nu, îmi place cum am fost deservit.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Deservit – Cuvântul Deservit

Propoziții cu Deservit – sens proprou și figurat

Prefer să fiu deservit decât să fiu eu cel care deservește.

Am o inimă greu de deservit.

Am fost deservit cu o acuratețe foarte mare.

Cum se scrie corect ? Aia / Aea sau Aiea ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Aia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut despre aia.
Nu, am știut despre aia.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Aia – Cuvântul Aia

Propoziții cu Aia – sens propriu și figurat

Fata aia este câștigătoarea premiului mare.

De ce aia nu cântă împreună cu colegii?

Aia-mi mănâncă zilele și sănătatea.

De aia nu vreau să citesc.

O puse pe aia la cale cum să-și  rezolve problema mai ușor.

Ploaia aia a făcut mari pagube pri grădinile oamenilor.

De ce trebuie el să-și mănânce tinerețea cu aia?

Să-mi aduci cartea aia înapoi că de altfel ne certăm.

Nu trebuie să-mi explici de ce-ți place aia.

Faptul că profa aia ți-a pus întrebări e un lucru bun.

Pune aia în cartofi să fie mai gustoși.

Aia dă carnei un gust deosebit.

Cum se scrie corect ? Valoare / Valuare sau Valuoare ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Valoare

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut câtă valoare are.
Nu, am știut câtă valoare are.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Valoare – Cuvântul Valoare

Propoziții cu Valoare – sens propriu și figurat

Sufletul tău are o valoare imăsurabilă pentru mine.

Această monedă are o valoare foarte ridicată.

Despre ce valoare vorbiți ?

Cum se scrie corect ? Școală / Șcuoală sau Șcuală ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Școală

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am fost astăzi la școală.
Nu, am fost astăzi la școală.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Școală – Cuvântul Școală

Propoziții cu Școală – sens propriu și figurat

Mihai este un om cu școală.

Întâi septembrie este prima zi de școală, iar 31 mai este ultima.

Mâine nu mă voi duce la școală.

Cum se scrie corect ? Leoaică / Leuoaică sau Leuaică ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Leoaică

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am crezut că te comporți ca o leoaiecă.
Nu, am crezut că te comporți ca o leoaiecă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Leoaică – Cuvântul Leoaică

Propoziții cu Leoaică – sens propriu și figurat

Maria are un suflet de leoaică.

Au adus încă o leoaică la grădina zoologică.

Am văzut o poză cu o leoaică și puii săi.

Cum se scrie corect ? Înoată / Înnoată / Înuată sau Înnuată ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Înoată

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu înoată foarte bine.

Nu, înoată foarte bine.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Înoată – Cuvântul Înoată

Propoziții cu Înoată – sens propriu și figurat

Doar ea îi înoată prin inimă.

Ion înoată în ape adânci.

Vara aceasta va învăța cum se înoată.

Cum se scrie corect ? Inversiune sau Imversiune ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „nv” cu cea a literelor „mv” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”nv”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Inversiune

Acțiunea de a scrie corect gramatical nu este un simplu beneficiu, ci mai degrabă un lucru vital limbii române. Gramatica este ceva esențial în comunicarea zilnică a vorbitorului de limba română, iar folosirea sa într-o manieră corectă este singura modalitate de a transmite un mesaj sub forma intenției inițiale.

Înțelesul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, chiar și prin folosirea incorectă a ceva atât de „banal” precum o virgulă, dar mai ales de către figuri de stil, semne de exclamare, întrebare, litere în plus sau lipsă.

Folosind cuvântul de mai sus, vă vom oferi un exemplu prin care sensul unei propoziții se schimbă din cauza unei virgule :

Nu, îmi place această inversiune.
Nu îmi place această inversiune.

Având puține cunoștințe de gramatică, ai putea să nu observi imediat diferența, dar o persoană care stăpânește bine limba română își va fi dat deja seama de această diferență „evidentă”.

În prima propoziție, virgula a fost folosită pentru a separa acel „nu” de restul propoziției, adică acel „nu” se referă la o afirmație / întrebare a interlocutorului sau chiar a persoanei care vorbește, negând astfel ce a fost spus.

În cazul celei de-a doua propoziții, din cauza că virgula lispește, „nu” nu este separat de restul frazei, negând astfel nu spusele anterioare, ci spusele viitoare, adică cele care urmează această negare.

Întrebarea „care este forma corectă a acestui cuvânt?” este și va fi întotdeauna benefică.

Propoziții cu Inversiune – Cuvântul Inversiune

Propoziții cu Inversiune – sens propriu și figurat

Propoziția în cauză conține o inversiune.

Inversiune i se spune procesului de schimbare a ordinii obișnuite a unor cuvinte.

Cum se scrie corect ? Dezbrac / Deszbrac sau Desbrac ?

Una dintre greșelile care sunt adesea întâlnite în gramatica limbii române, constă din substituirea combinațiilor de litere „des”, „desz” și „dez” la scrierea mai multor cuvinte.

În gramatica limbii române, cuvântul în cauză are o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele „dez”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Dezbrac

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu o să mă dezbrac de aceste haine.
Nu, o să mă dezbrac de aceste haine.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Dezbrac – Cuvântul Dezbrac

Propoziții cu Dezbrac – sens proprou și figurat

Mă dezbrac, îmi iau niște haine mai comode, apoi revin.

Așteaptă puțin, până îmi dezbrac jacheta.

Nu vă grăbiți, mă duc să mă dezbrac, apoi vorbim.

Cum se scrie corect ? Ticsit sau Tixit ?

Ticsit se scrie cu x, cs, cz sau gz ?

Una dintre greșelile care sunt adesea întâlnite în gramatica limbii române, constă din substituirea literelor „x”, „cs” , „cz” și „gz” la scrierea mai multor cuvinte.

În gramatica limbii române, cuvântul în cauză are o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele „cs”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Ticsit

Acțiunea de a scrie corect gramatical nu este un simplu beneficiu, ci mai degrabă un lucru vital limbii române. Gramatica este ceva esențial în comunicarea zilnică a vorbitorului de limba română, iar folosirea sa într-o manieră corectă este singura modalitate de a transmite un mesaj sub forma intenției inițiale.

Înțelesul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, chiar și prin folosirea incorectă a ceva atât de „banal” precum o virgulă, dar mai ales de către figuri de stil, semne de exclamare, întrebare, litere în plus sau lipsă.

Folosind cuvântul de mai sus, vă vom oferi un exemplu prin care sensul unei propoziții se schimbă din cauza unei virgule :

Nu, este foarte ticsit.
Nu este foarte ticsit.

Având puține cunoștințe de gramatică, ai putea să nu observi imediat diferența, dar o persoană care stăpânește bine limba română își va fi dat deja seama de această diferență „evidentă”.

În prima propoziție, virgula a fost folosită pentru a separa acel „nu” de restul propoziției, adică acel „nu” se referă la o afirmație / întrebare a interlocutorului sau chiar a persoanei care vorbește, negând astfel ce a fost spus.

În cazul celei de-a doua propoziții, din cauza că virgula lispește, „nu” nu este separat de restul frazei, negând astfel nu spusele anterioare, ci spusele viitoare, adică cele care urmează această negare.

Întrebarea „care este forma corectă a acestui cuvânt?” este și va fi întotdeauna benefică.

Propoziții cu Ticsit – Cuvântul Ticsit

Propoziții cu Ticsit – sens proprou și figurat

Rucsacul meu este ticsit cu cărți și caiete.

Locul acesta este ticsit cu oameni.

Creierul meu este ticsit cu gânduri.