Cum se scrie corect ? Religioasă / Religiuoasă sau Religiuasă ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Religioasă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ești o persoană religioasă.
Nu, am știut că ești o persoană religioasă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Religioasă – Cuvântul Religioasă

Propoziții cu Religioasă – sens propriu și figurat

Mihaela are un suflet de persoană religioasă.

Am crescut într-o casă religioasă.

El face parte dintr-o grupare religioasă.

Cum se scrie corect ? Familia / Familiea sau Familea ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Familia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că familia ta consistă din 5 oameni.
Nu, am știut că familia ta consistă din 5 oameni.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Familia – Cuvântul Familia

Propoziții cu Familia – sens propriu și figurat

Familia sa era mare și unită unde persista dragostea și respectul pentru fiecare membru.

Când familia îți e aproape , orice problemă o treci mai ușor.

Dorul de familia sa o măcina  tot mai mult și mai mult.

Trebuia să descrie  familia  sa așa cum o  vede peste zece ani.

Familia se bazează pe dragoste, respect și încredere.

Pe vremea lui familia avea un rol important  pentru societate.

Duminica, toată familia mergea la biserică.

Își petrecea toate concediile cu familia sa .

Ion iubea să călătorească cu familia sa prin locuri pitorești  din diferite țări.

Când a simțit că familia îl susține în activitatea sa , a prins și mai mult la curaj.

Nici nu-ți imaginezi ce rău e să-ți ai familia departe de tine.

Acesta e  Ștefan cu toată familia sa la odihnă.

De cu zori a ieșit toată familia în camp la prășit porumbul.

Familia ta este destul de cunoscută prin părțile acestea.

Bătrâna visa să-și vadă familia întreagă și apoi chiar de o muri, nu-i  pasă.

La acest eveniment a participat  toată familia regală.

Alina  admira familia  prietenului său,  felul de cum își vorbesc  și  cum se comportă  unul cu celălalt.

Familia ce i-a lipsit  în copilărie  a  pus o mare amprentă pe caracterul său.

Familia mea s-a mutat cu traiul în Franța.

Familia Anei se ocupa de creșterea și îngrijirea  oilor  de foarte multă vreme.

Cum se scrie corect ? Răcoare / Răcuoare sau Răcuare ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Răcoare

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că o să fie răcoare afară.
Nu, am știut că o să fie răcoare afară.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Răcoare – Cuvântul Răcoare

Propoziții cu Răcoare – sens propriu și figurat

În sufletul meu este răcoare.

Noaptea este mai răcoare decât ziua.

Îmi plac zilele de vară în care este răcoare.

Cum se scrie corect ? Alee sau Aleie ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ee” și „eie” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ee”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Alee

Să poți folosi gramatica limbii române într-o manieră corectă este un ceva necesar comunicării zilnice. Cea mai veritabilă cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesar să avem drept scop nu doar transmiterea informației brute, dar și a emoției din spatele cuvintelor date.

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un beneficiu cât și o trebuință practică pentru vorbitorii de limba română. Singura cale prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică cât mai ireproșabilă.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, fie prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, adăugarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

Nu am știut că îți place să mergi pe această alee.
Nu, am știut că îți place să mergi pe această alee.

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

În prima propoziție, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

În a doua propoziție, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Alee – Cuvântul Alee

Propoziții cu Alee – sens propriu și figurat

Această alee îmi va rămâne pentru totdeauna în suflet.

Primăvara, această alee este magnifică.

Îmi place să revizitez această alee la fiecare două săptămâni.

Cum se scrie corect ? ortoped sau ortopied ?

Una dintre multele greșeli frecvente în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ed” și „ied” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ed”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : ortoped

Să poți folosi gramatica limbii române într-o manieră corectă este un ceva necesar comunicării zilnice. Cea mai veritabilă cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesar să avem drept scop nu doar transmiterea informației brute, dar și a emoției din spatele cuvintelor date.

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un beneficiu cât și o trebuință practică pentru vorbitorii de limba română. Singura cale prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică cât mai ireproșabilă.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, fie prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, adăugarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

Nu am știut că fratele său este medic ortoped.
Nu, am știut că fratele său este medic ortoped.

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

În prima propoziție, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

În a doua propoziție, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Cum se scrie corect ? Ăștia / Ăștiea sau Ăștea ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Ăștia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut ce vor face ăștia.
Nu, am știut ce vor face ăștia.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Ăștia – Cuvântul Ăștia

Propoziții cu Ăștia – sens propriu și figurat

Ăștia sunt copiii tăi?

Sunt ăștia demni de așa viață?

Ăștia-mi sunt dragi și vreau să-i cumpăr.

Ăștia-s urmașii lui Ștefan Vodă?

Cînd ăștia au venit în sat oamenii s-au ascuns prin case de-ți părea că satu-i  mort.

Băieții  ăștia a lui moș Nicolaie  au  un vino-n coace.

De ce ăștia nu muncesc în rând cu toți?

Ochii ăștia așa frumoși și senini  mi-au frânt inima.

Vrei caii ăștia să –i  înham la căruță?

Ăștia ne sunt musafirii?

De când ăștia îți sunt prieteni?

Cu ăștia o să avem o dată  și o dată  o răfuială.

Ăștia vor să afle cum se face făina la moară.

Când  ăștia vor veni la putere , vom trăi și noi mai bine.

Cum se scrie corect ? Continuarea / Continuoarea sau Continoarea ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ua”, „o” și „oa” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ua”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Continuarea

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am citit și continuarea acestei poezii.
Nu, am citit și continuarea acestei poezii.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Cum se scrie corect ? Februarie / Februoarie sau Febroarie ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ua”, „o” și „oa” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ua”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Februarie

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că te-ai născut în luna ianuarie.
Nu, am știut că te-ai născut în luna ianuarie.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Februarie – Cuvântul Februarie

Propoziții cu Februarie – sens propriu și figurat

Luna februarie va avea mereu un loc în sufletul meu.

Februarie este luna mea de suflet.

Sora mea s-a născut în luna februarie.

Februarie este o lună plină de zăpadă.

Cum se scrie corect ? Monstruos sau Monstros ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „uos” și „os” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”uos”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Monstruos

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că el este cel monstruos în această situație.
Nu, am știut că el este cel monstruos în această situație.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Monstruos – Cuvântul Monstruos

Propoziții cu Monstruos – sens propriu și figurat

Mihaela are un suflet monstruos.

Acesta este un fapt foarte monstruos.

Ce ți-au făcut a fost monstruos.

Cum se scrie corect ? Actual / Actuoal sau Actoal ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ua”, „o” și „oa” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ua”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Actual

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că acesta este un subiect actual.
Nu, am știut că acesta este un subiect actual.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Actual – Cuvântul Actual

Propoziții cu Actual – sens propriu și figurat

Sistemul actual nu poate face față acestei schimbări.

Ion are un mod de gândire foarte actual.

Ai un suflet actual.

Cum se scrie corect ? Luai / Loai / Luoai / Louai sau Lu-ai ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ua”, „o” și „oa” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ua”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Luai

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că luai totul la suflet.
Nu, am știut că luai totul la suflet.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Luai – Cuvântul Luai

Propoziții cu Luai – sens propriu și figurat

Doar tu îmi luai greutățile de pe suflet.

Acum un an luai în fiecare zi câte două pixuri cu tine.

Când veneai, tot timpul luai și o floare cu tine.

Luai sau loai ? Luai sau Luoai ? Luai sau Louai ? Luai sau Lu-ai ?

Cum se scrie corect ? Vrăjitoare / Vrăjituoare sau Vrăjituare ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Vrăjitoare

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ești o vrăjitoare.
Nu, am știut că ești o vrăjitoare.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Vrăjitoare – Cuvântul Vrăjitoare

Propoziții cu Vrăjitoare – sens propriu și figurat

Ea are un suflet de vrăjitoare.

Ești îmbrăcată ca o vrăjitoare.

Aceste borcănele arată de parcă ar fi fost folosite de o vrăjitoare.

Cum se scrie corect ? Faianță / Faieanță sau Faeanță ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Faianță

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut de unde să cumpăr faianță.
Nu, am știut de unde să cumpăr faianță.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Faianță – Cuvântul Faianță

Propoziții cu Faianță – sens propriu și figurat

Toate camerele din hotel aveau băi cu cabine de faianță.

Servisul de faianță ce îl  primise  cadou  la nuntă o însoțise pe parcursul întregii vieți.

Tatăl  meu pune faianță în baie.

Dulapul de  bucătărie avea  masa de faianță albă.

Mama și-a cumpărat o oală de faianță.

Firma sa presta oferte de montare a obiectelor  de faianță.

Pereții bazinelor  au fost  îmbrăcați  cu gresie de faianță.

Obiectele de uz sanitar au un aspect mai plăcut dacă sunt din faianță.

Cum se scrie corect ? Rusoaică / Rusuoaică sau Rusuaică ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Rusoaică

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ea este rusoaică.
Nu, am știut că ea este rusoaică.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Rusoaică – Cuvântul Rusoaică

Propoziții cu Rusoaică – sens propriu și figurat

În inima sa este o rusoaică.

Avem o nouă colegă, este rusoaică.

Maria este pe jumătate rusoaică.

Cum se scrie corect ? Viață / Vieață sau Veață ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Viață

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că o vor putea readuce la viață.
Nu, am știut că o vor putea readuce la viață.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Viață – Cuvântul Viață

Propoziții cu Viață – sens propriu și figurat

O viață are omul și trebuie s-o trăiască cu demnitate.

De ce în viață este atât de multă nedreptate?

Câtă viață era în copilul acesta micuț!

Copiii au venit din excursie plini de viață și multe impresii plăcute.

Tata îl învățase că în viață totul se plătește.

Chiar dacă era bolnav, sufletul lui era plin de viață.

Puiul de căprioară se lega de viață din ultimile puteri.

Ce viață frumoasă am avut noi și câte clipe minunate am trait alături de cei dragi!

S-a scurs o viață de om până  au hotărât ce să facă pe locurile acestea.

Ion era un om plin de viață și de aceea era mereu așteptat la petreceri.

Ducea copila aceasta o luptă pe viață și pe moarte.

Bunica s-a trecut din viață fără să-și stringă nepotul în brațe.

După câteva zile de îngrijire puiul de rândunică s-a întors la viață.

Cum se scrie corect ? Defectuos sau Defectos ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „uos” și „os” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”uos”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Defectuos

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că acest aparat este defectuos.
Nu, am știut că acest aparat este defectuos.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Defectuos – Cuvântul Defectuos

Propoziții cu Defectuos – sens propriu și figurat

Ai un suflet defectuos.

Telefonul meu este defectuos, trebuie să îl duc la reparat.

Acest tip de pix este defectuos.

Cum se scrie ? Maiestuoasă / Maestuoasă / Majestuasă / Maiestoasă sau Maiestuasă ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „uo” și „o” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”uo”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Maiestuoasă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ești o persoană maiestuoasă.
Nu, am știut că ești o persoană maiestuoasă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Maiestuoasă – Cuvântul Maiestuoasă

Propoziții cu Maiestuoasă – sens propriu și figurat

Ai o inimă maiestuoasă.

Maria este foarte maiestuoasă.

Nu am cunoscut o persoană mai maiestuoasă decât tine.

Cum se scrie corect ? Profesoară / Profesuoară sau Profesuară ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Profesoară

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ești profesoară.
Nu, am știut că ești profesoară.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Profesoară – Cuvântul Profesoară

Propoziții cu Profesoară – sens propriu și figurat

Mihaela are un suflet de profesoară.

Când cresc, vreau să devin profesoară de matematică.

Dumneavoastră sunteți profesoara mea preferată.

Cum se scrie corect ? Dialect / Diealect sau Dealect ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Dialect

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că acesta este un dialect.
Nu, am știut că acesta este un dialect.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Dialect – Cuvântul Dialect

Propoziții cu Dialect – sens propriu și figurat

Tânărul  vorbea  cu un dialect  necauzit de nimeni până acum.

Cu așa dialect nu poți să fii admisă la concurs.

Avem un dialect frumos și armonios.

El a scris poezii într-un dialect frumos , corespunzător poporului din nordul țării.

Vorbea cu un dialect maramureșesc  și  astfel  se deosebea de ceilalți.

A recunoscut acest dialect rural pe care îl auzise de atâtea ori în copilărie.

Cartea e scrisă într-un dialect rar al vechilor greci.

S-a constatat că manuscrisul  a fost scris într-un dialect  străvechi  din  secolului IV.

În ce dialect  vorbești?

Cu un dialect ca al  tău  nu poți să fii profesor.

Cum se scrie corect ? Unuia / Unuiea sau Unuea ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Unuia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că va pierde în fața unuia dintre ei.
Nu, am știut că va pierde în fața unuia dintre ei.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Unuia – Cuvântul Unuia

Propoziții cu Unuia – sens propriu și figurat

Unuia ca el nu-i  este locul printer noi.

Când unuia nu-I pasă ,celălalt nu poate face nimic.

În viață e așa făcut că unuia i se permite tot iar altuia nimic.

De ce unuia ca dânsul i s- a luat bilet?

Haina îi venea doar unuia dintre feciori.

Când unuia i  se cumpăra de îmbrăcat , ceilalți nu se supărau.

Poate unuia ca el să-i vină o așa ideie?

Atunci unuia dintre băieți îi veni în  gând să apuce de osie și să o răsucească.

Când unuia dintre frați îi este greu toți îi sar în ajutor.

Cum se scrie corect ? Afectuoasă / Afectuasă / Afectuuasă sau Afectoasă ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Afectuoasă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ești o persoană afectuoasă.
Nu, am știut că ești o persoană afectuoasă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Afectuoasă – Cuvântul Afectuoasă

Propoziții cu Afectuoasă – sens propriu și figurat

Ai o inimă foarte afectuoasă.

Maria este o persoană afectuoasă.

Andreea nu este destul de afectuoasă.

Cum se scrie corect ? Provoacă / Provuoacă sau Provuacă ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Provoacă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu știm ce poate provoca un asemenea dezastru.
Nu, știm ce poate provoca un asemenea dezastru.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Provoacă – Cuvântul Provoacă

Propoziții cu Provoacă – sens propriu și figurat

Acțiunile sale îmi provoacă sufletul la rele.

El este o persoană care provoacă pe oricine la duel.

Aceste acțiuni provoacă tristețe.

Cum se scrie corect ? Respectuos sau Respectos ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „uo” și „o” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”uo”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Respectuos

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ești respectuos.
Nu, am știut că ești respectuos.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Respectuos – Cuvântul Respectuos

Propoziții cu Respectuos – sens propriu și figurat

Ai un suflet foarte respectuos.

Ion este un băiat respectuos.

Te rog să îmi vorbești într-un mod respectuos.

Cum se scrie corect ? Picioare / Piciuoare sau Piciuare ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Picioare

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că îți place să stai în picioare.
Nu, am știut că îți place să stai în picioare.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Picioare – Cuvântul Picioare

Propoziții cu Picioare – sens propriu și figurat

Mi-ai călcat sufletul în picioare.

Prefer să stau în picioare.

Unor oameni le place să stea pe scaun, altora le place să stea în picioare.