-i – Cu cratimă și fără

acuză-i sau acuzăi ? – Cum este corect ?

acuză-i sau acuzăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie acuză-i dezlegat și când se scrie acuzăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie acuză-i cu cratimă și când se scrie acuzăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : acuză-i și înseamnă „tu acuză pe ei” sau „tu acuză lui / ei”.

 

acuzăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care acuză-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului acuză-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu acuză-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „acuză-i”.
  2. Nu, mi-a spus „acuză-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul acuză-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul acuză-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul acuză-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie acuzăi sau acuză-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

caracterizează-i sau caracterizeazăi ? – Cum este corect ?

caracterizează-i sau caracterizeazăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie caracterizează-i dezlegat și când se scrie caracterizeazăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie caracterizează-i cu cratimă și când se scrie caracterizeazăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : caracterizează-i și înseamnă „tu caracterizează pe ei” sau „tu caracterizează lui / ei”.

 

caracterizeazăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care caracterizează-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului caracterizează-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu caracterizează-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „caracterizează-i”.
  2. Nu, mi-a spus „caracterizează-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul caracterizează-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul caracterizează-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul caracterizează-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie caracterizeazăi sau caracterizează-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

ține-i sau ținei ? – Cum este corect ?

ține-i sau ținei ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie ține-i dezlegat și când se scrie ținei legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie ține-i cu cratimă și când se scrie ținei fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : ține-i și înseamnă „tu ține pe ei / lui”.

 

ținei este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care ține-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului ține-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu ține-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „ține-i”.
  2. Nu, mi-a spus „ține-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul ține-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul ține-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul ține-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie ținei sau ține-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

răpește-i sau răpeștei ? – Cum este corect ?

răpește-i sau răpeștei ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie răpește-i dezlegat și când se scrie răpeștei legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie răpește-i cu cratimă și când se scrie răpeștei fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : răpește-i și înseamnă „tu răpește pe ei” sau „tu răpește lui / ei”.

 

răpeștei este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care răpește-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului răpește-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu răpește-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „răpește-i”.
  2. Nu, mi-a spus „răpește-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul răpește-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul răpește-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul răpește-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie răpeștei sau răpește-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

ignoră-i sau ignorăi ? – Cum este corect ?

ignoră-i sau ignorăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie ignoră-i dezlegat și când se scrie ignorăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie ignoră-i cu cratimă și când se scrie ignorăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : ignoră-i și înseamnă „tu ignoră pe ei” sau „tu ignoră lui / ei”.

 

ignorăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care ignoră-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului ignoră-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu ignoră-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „ignoră-i”.
  2. Nu, mi-a spus „ignoră-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul ignoră-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul ignoră-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul ignoră-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie ignorăi sau ignoră-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

obține-i sau obținei ? – Cum este corect ?

obține-i sau obținei ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie obține-i dezlegat și când se scrie obținei legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie obține-i cu cratimă și când se scrie obținei fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : obține-i și înseamnă „tu obține pe ei / lui”.

 

obținei este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care obține-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului obține-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu obține-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „obține-i”.
  2. Nu, mi-a spus „obține-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul obține-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul obține-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul obține-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie obținei sau obține-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

prepară-i sau preparăi ? – Cum este corect ?

prepară-i sau preparăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie prepară-i dezlegat și când se scrie preparăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie prepară-i cu cratimă și când se scrie preparăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : prepară-i și înseamnă „tu prepară pe ei” sau „tu prepară lui / ei”.

 

preparăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care prepară-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului prepară-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu prepară-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „prepară-i”.
  2. Nu, mi-a spus „prepară-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul prepară-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul prepară-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul prepară-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie preparăi sau prepară-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

strânge-i sau strângei ? – Cum este corect ?

strânge-i sau strângei ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie strânge-i dezlegat și când se scrie strângei legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie strânge-i cu cratimă și când se scrie strângei fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : strânge-i și înseamnă „tu strânge pe ei” sau „tu strânge lui / ei”.

 

strângei este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care strânge-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului strânge-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu strânge-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „strânge-i”.
  2. Nu, mi-a spus „strânge-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul strânge-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul strânge-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul strânge-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie strângei sau strânge-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

cumpără-i sau cumpărăi ? – Cum este corect ?

cumpără-i sau cumpărăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie cumpără-i dezlegat și când se scrie cumpărăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie cumpără-i cu cratimă și când se scrie cumpărăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : cumpără-i și înseamnă „tu cumpără pe ei / lui”.

 

cumpărăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care cumpără-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului cumpără-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu cumpără-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „cumpără-i”.
  2. Nu, mi-a spus „cumpără-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul cumpără-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul cumpără-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul cumpără-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie cumpărăi sau cumpără-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

recitește-i sau reciteștei ? – Cum este corect ?

recitește-i sau reciteștei ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie recitește-i dezlegat și când se scrie reciteștei legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie recitește-i cu cratimă și când se scrie reciteștei fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : recitește-i și înseamnă „tu recitește pe ei” sau „tu recitește lui / ei”.

 

reciteștei este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care recitește-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului recitește-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu recitește-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „recitește-i”.
  2. Nu, mi-a spus „recitește-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul recitește-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul recitește-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul recitește-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie reciteștei sau recitește-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

inventează-i sau inventeazăi ? – Cum este corect ?

inventează-i sau inventeazăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie inventează-i dezlegat și când se scrie inventeazăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie inventează-i cu cratimă și când se scrie inventeazăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : inventează-i și înseamnă „tu inventează pe ei” sau „tu inventează lui / ei”.

 

inventeazăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care inventează-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului inventează-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu inventează-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „inventează-i”.
  2. Nu, mi-a spus „inventează-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul inventează-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul inventează-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul inventează-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie inventeazăi sau inventează-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

scrie-i sau scriei ? – Cum este corect ?

scrie-i sau scriei ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie scrie-i dezlegat și când se scrie scriei legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie scrie-i cu cratimă și când se scrie scriei fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : scrie-i și înseamnă „tu scrie pe ei / lui”.

 

scriei este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care scrie-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului scrie-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu scrie-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „scrie-i”.
  2. Nu, mi-a spus „scrie-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul scrie-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul scrie-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul scrie-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie scriei sau scrie-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

distrage-i sau distragei ? – Cum este corect ?

distrage-i sau distragei ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie distrage-i dezlegat și când se scrie distragei legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie distrage-i cu cratimă și când se scrie distragei fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : distrage-i și înseamnă „tu distrage pe ei” sau „tu distrage lui / ei”.

 

distragei este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care distrage-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului distrage-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu distrage-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „distrage-i”.
  2. Nu, mi-a spus „distrage-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul distrage-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul distrage-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul distrage-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie distragei sau distrage-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

concediază-i sau concediazăi ? – Cum este corect ?

concediază-i sau concediazăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie concediază-i dezlegat și când se scrie concediazăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie concediază-i cu cratimă și când se scrie concediazăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : concediază-i și înseamnă „tu concediază pe ei” sau „tu concediază lui / ei”.

 

concediazăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care concediază-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului concediază-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu concediază-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „concediază-i”.
  2. Nu, mi-a spus „concediază-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul concediază-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul concediază-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul concediază-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie concediazăi sau concediază-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

anunță-i sau anunțăi ? – Cum este corect ?

anunță-i sau anunțăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie anunță-i dezlegat și când se scrie anunțăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie anunță-i cu cratimă și când se scrie anunțăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : anunță-i și înseamnă „tu anunță pe ei / lui”.

 

anunțăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care anunță-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului anunță-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu anunță-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „anunță-i”.
  2. Nu, mi-a spus „anunță-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul anunță-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul anunță-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul anunță-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie anunțăi sau anunță-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

lipește-i sau lipeștei ? – Cum este corect ?

lipește-i sau lipeștei ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie lipește-i dezlegat și când se scrie lipeștei legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie lipește-i cu cratimă și când se scrie lipeștei fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : lipește-i și înseamnă „tu lipește pe ei” sau „tu lipește lui / ei”.

 

lipeștei este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care lipește-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului lipește-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu lipește-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „lipește-i”.
  2. Nu, mi-a spus „lipește-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul lipește-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul lipește-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul lipește-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie lipeștei sau lipește-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

tradu-i sau tradui ? – Cum este corect ?

tradu-i sau tradui ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie tradu-i dezlegat și când se scrie tradui legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie tradu-i cu cratimă și când se scrie tradui fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : tradu-i și înseamnă „tu tradu pe ei” sau „tu tradu lui / ei”.

 

tradui este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care tradu-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului tradu-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu tradu-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „tradu-i”.
  2. Nu, mi-a spus „tradu-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul tradu-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul tradu-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul tradu-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie tradui sau tradu-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

contactează-i sau contacteazăi ? – Cum este corect ?

contactează-i sau contacteazăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie contactează-i dezlegat și când se scrie contacteazăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie contactează-i cu cratimă și când se scrie contacteazăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : contactează-i și înseamnă „tu contactează pe ei / lui”.

 

contacteazăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care contactează-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului contactează-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu contactează-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „contactează-i”.
  2. Nu, mi-a spus „contactează-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul contactează-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul contactează-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul contactează-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie contacteazăi sau contactează-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

protejează-i sau protejeazăi ? – Cum este corect ?

protejează-i sau protejeazăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie protejează-i dezlegat și când se scrie protejeazăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie protejează-i cu cratimă și când se scrie protejeazăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : protejează-i și înseamnă „tu protejează pe ei” sau „tu protejează lui / ei”.

 

protejeazăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care protejează-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului protejează-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu protejează-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „protejează-i”.
  2. Nu, mi-a spus „protejează-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul protejează-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul protejează-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul protejează-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie protejeazăi sau protejează-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

fură-i sau furăi ? – Cum este corect ?

fură-i sau furăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie fură-i dezlegat și când se scrie furăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie fură-i cu cratimă și când se scrie furăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : fură-i și înseamnă „tu fură pe ei” sau „tu fură lui / ei”.

 

furăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care fură-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului fură-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu fură-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „fură-i”.
  2. Nu, mi-a spus „fură-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul fură-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul fură-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul fură-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie furăi sau fură-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

caută-i sau cautăi ? – Cum este corect ?

caută-i sau cautăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie caută-i dezlegat și când se scrie cautăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie caută-i cu cratimă și când se scrie cautăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : caută-i și înseamnă „tu caută pe ei / lui”.

 

cautăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care caută-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului caută-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu caută-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „caută-i”.
  2. Nu, mi-a spus „caută-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul caută-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul caută-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul caută-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie cautăi sau caută-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

dublează-i sau dubleazăi ? – Cum este corect ?

dublează-i sau dubleazăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie dublează-i dezlegat și când se scrie dubleazăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie dublează-i cu cratimă și când se scrie dubleazăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : dublează-i și înseamnă „tu dublează pe ei” sau „tu dublează lui / ei”.

 

dubleazăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care dublează-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului dublează-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu dublează-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „dublează-i”.
  2. Nu, mi-a spus „dublează-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul dublează-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul dublează-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul dublează-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie dubleazăi sau dublează-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

include-i sau includei ? – Cum este corect ?

include-i sau includei ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie include-i dezlegat și când se scrie includei legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie include-i cu cratimă și când se scrie includei fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : include-i și înseamnă „tu include pe ei” sau „tu include lui / ei”.

 

includei este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care include-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului include-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu include-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „include-i”.
  2. Nu, mi-a spus „include-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul include-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul include-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul include-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie includei sau include-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

discută-i sau discutăi ? – Cum este corect ?

discută-i sau discutăi ? – Cum este corect ?

 

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie discută-i dezlegat și când se scrie discutăi legat ?

 

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie discută-i cu cratimă și când se scrie discutăi fără cratimă ?

 

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

 

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : discută-i și înseamnă „tu discută pe ei / lui”.

 

discutăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care discută-i se scrie cu cratimă este următorul :

 

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

 

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

 

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

 

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

 


 

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului discută-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu discută-i ?

 

  1. Nu mi-a spus „discută-i”.
  2. Nu, mi-a spus „discută-i”.

 

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul discută-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

 

În prima propoziție care conține cuvântul discută-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

 

În a doua propoziție care conține cuvântul discută-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie discutăi sau discută-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.