n-ai sau nai ? Când și cum se scrie corect ?

O întrebare foarte des întâlnită în limba română este : când se scrie n-ai cu cratimă (dezlegat) și când se scrie nai fără cratimă (legat) ?

Limba română este formată dintr-un amalgam de cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină probleme la scrierea cuvintelor.

De exemplu, cratima se adaugă înaintea literei „o” atunci când alipim două părți de vorbire diferite, cum ar fi un verb și un pronume. Ea însă nu se adaugă atunci când conjugăm verbele sau când ne referim la un substantiv la cazul vocativ.

Deci, cum se scrie de fapt, nai sau n-ai ?

Cum este corect ? n-ai sau nai ?

Ambele forme ale acestui cuvânt sunt corecte, deși sensurile sunt complet diferite.

În cazul de față, n-ai este prescurtarea pentru „nu ai”.

nai este un cuvânt care se folosește doar cu sensul de instrument muzical.

O regulă destul de simplă pe care putem să ne bazăm atunci când avem dubii la folosirea unei cratime este :

1. Întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.
2. La conjugare, cratima nu se folosește.
3. Atunci când cuvântul poate fi folosit drept formulă de adresare (este substantiv la cazul vocativ), se scrie fără cratimă.

În continuare vă vom da câteva exemple de propoziții cu cuvântul n-ai, după care vă vom explica cât de mult poate fi influențat sensul unei propoziții de o „simplă” virgulă.

10 Propoziții cu n-ai și nai – ortogramele nai și n-ai

1. Îmi doresc să pot cânta la nai.
2. Fratele său poate cânta la nai.
3. Urmează să își cumpere un nai.
4. Voi învăța un cântec la nai.
5. Îmi plac cântecele la nai.
6. N-ai un pix în plus ?
7. N-ai să-mi schimbi nilte bani ?
8. N-ai destul loc și pentru mine ?
9. N-ai rezista mai mult de o zi.
10. N-ai semnat contractul

Cum influențează virgula sensul unei propoziții cu n-ai ?

Propoziția 1 :

Nu îmi place cuvântul n-ai.

Propoziția 2 :

Nu, îmi place cuvântul n-ai.

Deși la prima impresie îți poate părea că nu există o diferență substanțială între aceste două propoziții, citind cu atenție și oprindu-te la fiecare virgulă vei realiza că diferența este una drastică.

În cazul primei propoziții care conține cuvântul n-ai, nu avem nicio virgulă, astfel cuvântul „nu” aparține frazei și se referă la „îmi place de tine”, În alte cuvinte, persoana care primește mesajul va crede că nu îți place.

În cazul celei de-a doua propoziții care folosește cuvântul n-ai, o virgulă care delimitează cuvântul „nu” de restul propoziției. În cazul de față, virgula adăugată are rolul de a nega ce a spus anterior interlocutorul, iar sensul propoziției este : „îmi place”.

Capacitatea de a scrie corect gramatical nu este doar un beneficiu ci și o necesitate. Cel mai mod de transmitere a informației care nu necesită vorbirea propriu-zisă este prin scris. Atunci când scriem trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale (pentru a nu se face confuzii referitoare la sensul textului) cât și de emoțiile aflate în spatele cuvintelor date.

Astfel, întotdeauna trebuie să ne punem întrebări de tipul :

• Când se scrie n-ai lipit și când se scrie nai dezlipit ?
• Care este forma corectă a acestui cuvânt ?
• Se scrie n-ai sau nai ?
• Când și cum se adaugă cratimele într-o propoziție ?
• Care este forma corectă a acestei propoziții ?
• De ce se scrie n-ai fără cratimă și nu nai ?

Cum se scrie corect ? s-ai sau sai, să-i sau săi ? lipit sau dezlipit ?

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte, cum ar fi chiar „s-ai sau sai, să-i sau săi”

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

Când se scrie s-ai cu cratimă și când se scrie sai fără cratimă ?

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie s-ai cu cratimă când este prescurtarea de la „să ai”

Sai fără cratimă este un cuvânt care se scrie doar atunci când ne referim la regionalismul ce înseamnă „pânză subțire”.

Astfel, la întrebarea „Cum se scrie, sai sau s-ai ?”, răspunsul corect este : s-ai

Când se scrie să-i cu cratimă și când se scrie săi fără cratimă ?

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie să-i cu cratimă atunci când ne referim la „să îi”. Să-i se află mereu lângă un verb (dai, duci, iei, etc.).

Săi fără cratimă este un cuvânt care stă mereu lângă un substantiv și poate fi înlocuit cu „ai lui” sau ”ai ei”

Astfel, la întrebarea „Cum se scrie, săi sau să-i ?”, răspunsul corect este : ambele

50 Propoziții cu s-ai / să-i și săi – Ortogramele s-ai / să-i și săi

s-ai :

Ai vrea s-ai bani de un alt telefon.

Vrei s-ai parte de bucurii ?

Trebuie s-ai grijă de tine.

Vreau s-ai notă mare.

Aș vrea s-ai mai mult respect.

Îți doresc s-ai multă fericire.

Sper că o s-ai parte de respect.

O s-ai o zi foarte bună.

S-ai tot ce îți dorești.

S-ai pe cineva lângă tine.

S-ai tot ce meriți.

S-ai mereu bani în buzunar.

să-i :

Trebuie să-i dai și ei.

Vreau să-i fac un cadou.

Când o să-i spui adevărul ?

De ce vrei să-i ajuți ?

Să-i spui că o voi vizita mâine.

Să-i spui că nu am înțeles nimic.

Să-i amintești să vină astăzi.

Trebuie să-i oferi mai multă atenție.

Vor să-i îngreuneze programul.

Vrea să-i scoată la plimbare.

Urmează să-i spună mamei sale.

Urmează să-i spună personal.

Speră să-i găsească perechea.

Dorea să-i spună adevărul.

Iubea să-i calce pe nervi.

Aștepta să-i aducă mâncarea.

A vrut să-i găsească ac de cojoc.

Nu putea să-i cântărească faptele.

Își dorea să-i vorbească mai des.

săi :

Își iubește doar copiii săi.

Prietenii săi sunt foarte deștepți.

Pantalonii săi sunt murdari.

Nu sunt cerceii mei, sunt ai săi.

I-a văzut pe colegii săi.

I-a chemat pe prietenii săi.

I-a învinuit pe părinții săi.

V-a dat banii săi.

Îi plac cerceii săi.

Își dorește propriii săi bani.

Are grijă de copiii săi.

N-are timp pentru ai săi.

Se gândea la pantofii săi.

Îi evita pe ai săi.

Îi încânta pe ai săi.

Îl copleșea gândul la copiii săi.

Îi venera pe părinții săi.

Le cânta bunicilor săi.

Cățeii săi sunt mici.

Cu ajutorul cuvântului săi , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

Nu sunt pantofii săi.

Nu, sunt pantofii săi.

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu săi , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

În prima propoziție cu săi, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

În a doua propoziție cu săi, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”

Cum se scrie corect ? ce-ai sau ceai ? lipit sau dezlipit ?

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte, cum ar fi chiar „ce-ai sau ceai”

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

Când se scrie ce-ai cu cratimă și când se scrie ceai fără cratimă ?

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie ceai fără cratimă atunci când ne referim la băutura sau planta de ceai.

Se scrie ce-ai cu cratimă, atunci când urmează un verb. Ce-ai fiind o construcție formată din pronumele relativ „ce” + verbul auxiliar „ai”.

Astfel, la întrebarea „Cum se scrie, ceai sau ce-ai ?”, răspunsul corect este : ambele

20 Propoziții cu ce-ai și ceai – Ortogramele ce-ai și ceai

ce-ai :

Îmi place ce-ai făcut.

Uite cât de cursiv este ce-ai scris.

Iubesc tot ce-ai învățat.

Tot ce-ai avut a dispărut.

Ce-ai dorit e să fie fericită.

Nu știu ce-ai gândit.

Arată-i ce-i găsit.

Doar ea știe ce-ai spus.

Doar ei știu ce-ai obținut.

Bunica știe ce-ai cumpărat.

ceai :

Aș vrea să beau un ceai de mușețel.

Nu îmi place să beau ceai.

De care ceai ai comandat ?

Mă duc să îmi cumpăr un ceai rece.

Spune-i să ne facă câte un ceai.

Vrei să bei un ceai cu mine ?

Acest tip de ceai are foarte multe beneficii.

Mama a pregătit ceai din urzici.

Roagă-l să facă un ceai.

Ce tip de ceai să îți comand ?

Cu ajutorul cuvintele ce-ai sau ceai , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

Nu știe ce-ai făcut.

Nu, știe ce-ai făcut.

Nu îmi place să beau ceai.

Nu, îmi place să beau ceai.

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu ce-ai și ceai , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

În prima propoziție cu ce-ai și ceai, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

În a doua propoziție cu ce-ai și ceai, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”

Cum se scrie corect ? ți-ai sau țiai ? lipit sau dezlipit ?

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

Când se scrie ți-ai cu cratimă și când se scrie țiai fără cratimă ?

În limba română, întotdeauna se scrie ți-ai cu cratimă, deoarece leagă două părți de vorbire diferite.

Cuvântul țiai nu există.

Propoziții cu ți-ai – Cuvintele ți-ai

ți-ai :

Ți-ai făcut temele ?

Ți-ai făcut mâncare ?

Ți-ai plimbat câinele ?

Ți-ai schimbat hainele.

Cu ajutorul cuvântului ți-ai, vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

Nu ți-ai dat seama.

Nu, ți-ai dat seama.

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

În prima propoziție, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

În a doua propoziție, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Cum se scrie corect ? mi-ai sau miai, ne-ai sau neai ? lipit sau dezlipit ?

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

Când se scrie mi-ai cu cratimă și când se scrie miai fără cratimă ?

În limba română, întotdeauna se scrie mi-ai cu cratimă, deoarece leagă două părți de vorbire diferite.

Cuvântul miai nu există.

Când se scrie neai legat și când se scrie ne-ai dezlegat ?

În limba română, întotdeauna se scrie ne-ai cu cratimă, deoarece leagă două părți de vorbire diferite.

Cuvântul neai nu există.

Propoziții cu mi-ai și ne-ai – Cuvintele mi-ai și ne-ai

mi-ai :

Mi-ai adus destule.

Mi-ai pătat cămașa.

Nu mi-ai spus unde ai învățat asta.

Nu mi-ai ascultat sfaturile.

ne-ai :

Ne-ai bucurat foarte mult.

Ne-ai povestit întâmplarea ?

Ne-ai dat cadourile ?

Ne-ai ajutat foarte mult.

Cu ajutorul cuvintelor mi-ai și ne-ai, vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

Nu mi-ai dat pixul înapoi.

Nu, mi-ai dat pixul înapoi.

Nu ne-ai povestit.

Nu, ne-ai povestit.

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

În prima propoziție, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

În a doua propoziție, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Cum se scrie corect ? i-ai, ia-i sau iai, le-ai sau leai ? lipit sau dezlipit ?

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

Când se scrie i-ai și ia-i cu cratimă și când se scrie iai fără cratimă ?

Se scrie ia-i atunci câ ne referim la verbul „a lua” la modul imperativ.

Ex. i-ai și lui Ionel o ciocolată.

Se scrie i-ai când după acest cuvânt putem folosi un verb.

Ex. i-ai spus, i-ai văzut, etc.

I-ai este compus din pronumele personal i (îi) și verbul condițional-optativ „ai” sau „ai” la modul indicativ

Iai poate fi folosit doar pentru a exprima durerea.

Când se scrie leai legat și când se scrie le-ai dezlegat ?

În limba română, întotdeauna se scrie le-ai cu cratimă, deoarece leagă două părți de vorbire diferite.

Cuvântul leai nu există.

Propoziții cu i-ai și le-ai – Cuvintele i-ai și le-ai

i-ai :

I-ai ajutat foarte mult.

I-ai făcut să fie fericiți.

I-ai liniștit.

I-ai întristat.

I-ai înștiințat.

le-ai :

Le-ai bucurat foarte mult.

Le-ai povestit întâmplarea ?

Le-ai dat cadourile ?

Le-ai ajutat ?

Cu ajutorul cuvintelor i-ai și le-ai, vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

Nu i-ai văzut.

Nu, i-ai văzut.

Nu le-ai gândit.

Nu, le-ai gândit.

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

În prima propoziție, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

În a doua propoziție, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Cum se scrie corect ? m-ai sau mai, te-ai sau teai ? lipit sau dezlipit ?

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.

Când se scrie m-ai cu cratimă și când se scrie mai fără cratimă ?

În limba română, se scrie m-ai cu cratimă atunci când litera „m” poate fi înlocuită cu „pe mine”, sau atunci când „pe mine” poate fi folosit după cuvântul m-ai.

Cuvântul mai se scrie legat atunci când ne referim la luna „mai”, când se folosește drept cuvânt de aproximație, când este un adverb ce servește la formarea gradului comparativ (mai bun, mai rău) sau la structuri de tipul „mai vreau”.

Exemple de forme corecte  (propoziții cu m-ai și mai) :

Ex.1 M-ai lăsat la nevoie.

Ex.2 Vreau mai mult.

Ex.3 M-ai prins cu mâța-n sac.

Ex.4 M-ai sunat ieri ?

Ex.5 M-ai luat de mână.

Ex.6 M-ai înnebunit.

Ex.7 M-ai întrebat (cu sensul de tu ai întrebat pe mine)

Ex.8 Mai întrebat (cu sunsul de cel mai întrebat)

Ex.9 M-ai ajutat (tu pe mine)

Ex.10 Mai ajutat (cel mai ajutat)

Ex.11 M-ai ajutat foarte mult.

Ex.12 M-ai făcut să fiu fericită.

Ex.13 M-ai liniștit.

Ex.14 M-ai întristat.

Ex.15 M-ai înștiințat.

Ex.16 M-ai sunat ieri ?

Ex.17 Luna mai este preferata mea.

Ex.18. Tatăl său s-a născut în luna mai.

Ex.19 Mă simt mai viu.

Ex.20 Nu există om mai căutat decât tine.

Ex.21 Maria este mai tânără decât Andreea.

Ex.22 Ion este mai rapid decât Andrei.

Ex.23 M-ai șocat prin răzpunsul tău.

Ex.24 M-ai lăsat cu zâmbetul pe buze.

Ex.25 M-ai făcut să mă simt liberă.

Ex.26 Ești mai mică decât ea.

Ex.27 M-ai văzut la TV ?

Ex.28 În luna mai se încep grătarele.

Ex.29 Cred că m-ai sunat din greșeală.

Ex.30 Acest suc este mai bun.

Când se scrie teai legat și când se scrie te-ai dezlegat ?

În limba română, întotdeauna se scrie te-ai cu cratimă, deoarece leagă două părți de vorbire diferite.

Cuvântul teai nu există.

Exemple de forme corecte  (propoziții cu te-ai) :

1. Te-ai gândit la acest lucru ?
2. Te-ai privit în oglindă.
3. Te-ai îngrășat.
4. Te-ai bucurat foarte mult.

Cu ajutorul cuvintelor m-ai și te-ai, vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

Nu m-ai văzut.

Nu, m-ai văzut.

Nu te-ai gândit.

Nu, te-ai gândit.

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

În prima propoziție, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

În a doua propoziție, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.