extraordinar despărțit în silabe – Câte silabe are extraordinar ?

 

O întrebare foarte des întâlnită în limba română este : cum se desparte în silabe cuvântul extraordinar ?

Limba română este formată dintr-un amalgam de cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină probleme la scrierea și despărțirea în silabe a cuvintelor.

 

Deci, cum despărțim în silabe cuvântul extraordinar ?

 

Cum se desparte în silabe extraordinar ?

 

În cazul de față, despărțirea în silabe a cuvântului extraordinar este : ex-tra-or-di-nár

 

Pe ce silabă se pune accentul în cuvântul extraordinar ?

 

În cazul cuvântului extraordinar, accentul se pune pe a 5-a silabă.

 

Câte silabe are cuvântul extraordinar ?

 

Cuvântul extraordinar are cinci silabe.

 

Propoziții cu extraordinar – cuvântul extraordinar

 

Sunt încântată să te cunosc, ești extraordinar.

extraordinarule, când o să îmi dezvălui secretul tău ?

Îmi place de tine, extraordinarule.

Nu te-am văzut de trei ani, extraordinarule.

extraordinarule, care este numărul tău de telefon ?

 

Care sunt regulile de despărțire a cuvintelor în silabe ?

 

• Atunci când o consoană se află între două vocale, aceasta trece în silaba următoare.

 

• Atunci când două consoane se află între două vocale, prima consoană trece în silaba din față, iar a doua în silaba următoare.

 

• Atunci când trei sau mai multe consoane se află între vocale, prima consoană se duce la silaba din față, iar celelalte două trec la silaba următoare.

 

• Atunci când două vocale se află în hiat, acestea formează silabe diferite.

 

Cum influențează virgula sensul unei propoziții cu extraordinar ?

 

Propoziția 1 :

Nu îmi place cuvântul „extraordinar”.

 

Propoziția 2 :

Nu, îmi place cuvântul „extraordinar”.

 

Deși la prima impresie îți poate părea că nu există o diferență substanțială între aceste două propoziții, citind cu atenție și oprindu-te la fiecare virgulă vei realiza că diferența este una drastică.

În cazul primei propoziții care conține cuvântul extraordinar, nu avem nicio virgulă,  astfel cuvântul „nu” aparține frazei și se referă la „îmi place cuvântul”, În alte cuvinte, persoana care primește mesajul va crede că nu îți place cuvântul.

În cazul celei de-a doua propoziții care folosește cuvântul extraordinar, avem o singură virgulă, una care delimitează cuvântul „nu” de restul propoziției. În cazul de față, virgula adăugată are rolul de a nega ce a spus anterior interlocutorul, iar sensul propoziției este : „îmi place cuvântul”.

Capacitatea de a scrie corect gramatical nu este doar un beneficiu ci și o necesitate. Cel mai mod de transmitere a informației care nu necesită vorbirea propriu-zisă este prin scris. Atunci când scriem trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale (pentru a nu se face confuzii referitoare la sensul textului) cât și de emoțiile aflate în spatele cuvintelor date.

Astfel, întotdeauna trebuie să ne punem întrebări de tipul :

• Despărțirea în silabe a cuvântului extraordinar.
• Care este forma corectă a a cuvântului extraordinar despărțit în silabe ?
• Cum se desparte în silabe extraordinar ?
• Pe ce silabă se pune accentul în cuvântul extraordinar ?
• Care este forma corectă a acestei propoziții ?
• Silabisitor pentru cuvântul extraordinar.