Cum se scrie corect ? Linia / Liniea / Linea sau Liniia ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Linia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut cât de dreaptă este linia aceea.
Nu, am știut cât de dreaptă este linia aceea.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Linia – Cuvântul Linia

Propoziții cu Linia – sens propriu și figurat

Clasa s-a aliniat la linia din față.

De ce linia aceasta e frântă, când eu am spus să construiți o linie curbă?

Fata linia coala pentru a scrie mai frumos versurile.

Ea își linia cu un pix de culoare verde fiecare foaie din caiet.

În fața ochilor îi apăru linia frântă a fulgerului.

Linia nouă de produse cosmetice va apărea curând pe piață.

Linia orizontului se vedea abia- abia din cauza ceții.

Pe linia tatălui nu erau tripleți.

A încercat să-și găsească rudele de pe linia mamei căci de tată nu știa nimic.

A fost astă noapte un accident pe linia de cale ferată.

Copiii se jucau pe linia de cale ferată fără să le pese de pericol.

Trebuia să punem corect anii pe linia timpului.

Cum se scrie corect ? Stâncoasă / Stâncuoasă sau Stâncuasă ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Stâncoasă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că aceasta este o zonă stâncoasă.
Nu, am știut că aceasta este o zonă stâncoasă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Stâncoasă – Cuvântul Stâncoasă

Propoziții cu Stâncoasă – sens propriu și figurat

Ionela locuiește într-o zonă stâncoasă.

Ai o inimă stâncoasă.

În vacanță vom vizita o formațiune stâncoasă.

Cum se scrie corect ? Milioane / Miliuoane sau Miliuane ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Milioane

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că are datorii de milioane.
Nu, am știut că are datorii de milioane.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Milioane – Cuvântul Milioane

Propoziții cu Milioane – sens propriu și figurat

Ai un suflet de milioane.

În acest mușunoi se află milioane de furnici.

În viața sa, a făcut milioane de fapte bune.

Cum se scrie corect ? Directoare / Directuoare sau Directuare ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Directoare

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că vrei să devii directoare.
Nu, am știut că vrei să devii directoare.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Directoare – Cuvântul Directoare

Propoziții cu Directoare – sens propriu și figurat

Soția sa are un suflet de directoare.

Avem o directoare foarte bună.

Când cresc, vreau să devin profesoară, apoi directoare.

Cum se scrie corect ? Tăiase / Tăiease sau Tăease ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Tăiase

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că deja tăiase pâinea.
Nu, am știut că deja tăiase pâinea.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Tăiase – Cuvântul Tăiase

Propoziții cu Tăiase – sens propriu și figurat

Tata tăiase o zi întreagă  lemnele din curtea bunicului.

Își tăiase un deget în timp ce lucra .

De data aceasta  băiatu-și tăiase singur craca de sub picior.

Când s-a reîntors acasă , a văzut că cineva-i  tăiase nucul de la colțul casei.

Cineva tăiase toată via de pe coasta dealului.

Bunicul tăiase ponul cu gând să facă o sanie din lemnul lui.

Își tăiase părul scurt  vrând să samene  cu un băiat.

Nu putea biata  femeie să înțeleagă cine  și de ce-i  tăiase  tot pătrunjelul din grădină.

Un zgomot  puternic tăiase liniștea serii.

Mama-l tăiase cu privirea sa aspră și  băiatul pe dată pricepu ce avea de urmat.

Râsul ei vesel tăiase  liniștea ce domnea în casă.

Fata-și tăiase poala rochiei și legă piciorul sângerând al băiatului.

Cu un singur cuvânt  el tăiase  dorința fetei de a dansa.

Bădița  Ion tăiase  livada și în locul ei va construi  o  casă.

Un coleg din ultima bancă tăiase cu un răs isteric discursul  fetei.

Pentru încălcările ce le-a avut, directorul îi tăiase leafa pe jumătate.

Ghidul mai tăiase din traseu când a văzut cât de obosiți sunt copiii.

I se tăiase picioarele de frică  căci nu mai văzuse până acum așa fiară.

Femeiei i se tăiase inima de milă pentru copilul rămas orfan de  ambii  părinți.

Cum se scrie corect ? Iepuroaică / Epuroaică / Iepuruaică sau Epuruaică ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Iepuroaică

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ți-ai cumpărat o iepuroaică.
Nu, am știut că ți-ai cumpărat o iepuroaică.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Iepuroaică – Cuvântul Iepuroaică

Propoziții cu Iepuroaică – sens propriu și figurat

Ea are un suflet de iepuroaică.

Îmi place foarte mult această iepuroaică albă.

Această pisică arată ca o iepuroaică.

Cum se scrie corect ? Liliac / Lilieac sau Lileac ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Liliac

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut cum arată un liliac.
Nu, am știut cum arată un liliac.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Liliac – Cuvântul Liliac

Propoziții cu Liliac – sens propriu și figurat

În fața casei mătușei Mărioara creștea un liliac alb.

Floarea de liliac miroase frumos.

Am primit cadou un buchet de liliac.

De ce să răsădesc acest liliac aici?

Cel mai mic liliac are circa treizeci de milimetri lungime.

În lume există mai multe specii de liliac.

Florile de liliac nu sunt doar frumoase ci și ne cuceresc cu parfumul lor  puternic.

Nu știi cine vinde puieți de liliac?

Arbustul de liliac poate fi un decor frumos pentru grădina ta.

Unele soiuri de liliac înfloresc de mai multe ori pe an.

Mama mea iubește parfumul de liliac.

Am primit în dar un parfum cu miros de liliac.

Un liliac s-a adăpostit  în această peșteră.

Deasupra capului meu a zburat un liliac.

Fata s-a speriat foarte mult de acest liliac.

Îmi place să visez sub acest liliac.

De cum se lăsă seara , un liliac zbura printre crengile nucului din colțul casei.

Acest liliac a stat toată ziua spânzurat în crăpătura zidului.

Cum se scrie corect ? Strecoară / Strecuoară sau Strecuară ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Strecoară

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că el îi strecoară informațiile.
Nu, am știut că el îi strecoară informațiile.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Strecoară – Cuvântul Strecoară

Propoziții cu Strecoară – sens propriu și figurat

Doar ea mi se strecoară în suflet cu ușurință.

În fiecare zi i se strecoară o idee nebunească.

Săptămâna trecută am învățat cum se strecoară brânza.

Cum se scrie corect ? Grețoasă / Grețuoasă sau Grețuasă ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Grețoasă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ești grețoasă.
Nu, am știut că ești grețoasă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Grețoasă – Cuvântul Grețoasă

Propoziții cu Grețoasă – sens propriu și figurat

Mâncarea aceasta este grețoasă.

Ai o inimă grețoasă.

Călătoria a fost una grețoasă.

Cum se scrie corect ? Judecătoare / Judecătuoare sau Judecătuare ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Judecătoare

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că vrei să devii judecătoare.
Nu, am știut că vrei să devii judecătoare.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Judecătoare – Cuvântul Judecătoare

Propoziții cu Judecătoare – sens propriu și figurat

Mama ta are un suflet de judecătoare.

Profesia de judecătoare este preferata mea.

Soția fratelui meu este judecătoare.

Cum se scrie corect ? Piatră / Pieatră sau Peatră ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Piatră

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că acest obiect este confecționat din piatră.
Nu, am știut că acest obiect este confecționat din piatră.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Piatră – Cuvântul Piatră

Propoziții cu Piatră – sens propriu și figurat

Cum să scap de această piatră din casă ?

Din stâncă s-a rupt o piatră și s-a rostogolit cu mult zgomot la vale.

A stat bietul om pe piatră mult  timp  cu speranța că poate vede măcar un călător prin locurile acestea.

Nu te poți  încălzi de la o inimă de piatră.

Ce poți aștepta de la o persoană cu inima de piatră ?

Câtă piatră poate să aducă el acasă ?

Aici, pe această piatră vom pune  bustul poetului.

Când era vorba de bani avea tata o hotărâre  de  piatră.

La marginea pădurii, pe o piatră mare ,sta Gheorghe  cu  capul în mâini și medita asupra  evenimentului de azi.

Furnica ocoli această piatră într-o zi.

Iepurele s-a ascuns după o piatră și tremura  de frică la fiegare zgomot auzit.

De ce ar pune bădița Sandu această piatră în mijlocul  grădinii?

O piatră se zărea chiar  în mijlocul pârâului .

Oamenii își construiau ziduri din piatră pentru a se apăra de cotropitori.

Cetatea Sorocii este construită din piatră .

Andrei visa să-și facă o casă din piatră de la Cosăuți.

Ion e omul de piatră și dacă hotărăște ceva nu-l mai poți clinti din loc.

Când auzi una ca asta , mama a încremenit ca o stană de piatră.

Directorul nostru avea o  inimă de piatră și nu-l puteai îmbuna cu nimic.

Ori să te bați cu capul de piatră, ori cu piatra de cap, tot  nu scapi de nevoia ce ți-a venit peste tine.

Cum se scrie corect ? Onoare / Onuoare sau Onuare ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Onoare

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ești o persoană cu onoare.
Nu, am știut că ești o persoană cu onoare.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Onoare – Cuvântul Onoare

Propoziții cu Onoare – sens propriu și figurat

Ion are un suflet plin de onoare.

Astăzi vom avea un oaspete de onoare.

Maria va fi domnișoară de onoare la nunta fratelui său.

Cum se scrie corect ? iartă / ieartă sau eartă ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : iartă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știam că el este tipul de om care iartă.
Nu, am știam că el este tipul de om care iartă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu iartă – Cuvântul iartă

Propoziții cu iartă – sens propriu și figurat

De ce o iartă de fiecare data chiar dacă știe că toate se vor repeta?

Iartă dacă vrei să fii fericit.

Un „iartă” spus la timp poate salva relația oamenilor.

Doamne iartă-mă că nu știu ce fac.

Mama își iartă și își iubește copiii orice ar face ei.

Tu mă iartă pentru ce am făcut, nu știam că n-o să-ți placă.

Mamă, iartă-mă că am spart vaza ta preferată.

Iartă-mă și-ți fac tot ce dorești.

Mă iartă că nu pot să vin, dar sunt răcită.

Cine iartă ușor e un om bun la suflet.

Iartă-mă, dar vreau să vin și eu cu o explicație.

Mă iartă că am intrat în vorbă așa deodată.

Timpul nu iartă nici pe mine, nici pe tine.

Femeile nu iartă și nici nu uită una ca asta.

Pentru păcatul său nimeni nu-l iartă.

De ce nu-l iartă odată, că doar tot trăiesc împreună.

Cum se scrie corect ? Gustoasă / Gustuoasă sau Gustuasă ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Gustoasă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că e atât de gustoasă.
Nu, am știut că e atât de gustoasă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Gustoasă – Cuvântul Gustoasă

Propoziții cu Gustoasă – sens propriu și figurat

Cea mai gustoasă pâine este cea proaspătă.

Am mâncat ieri o supă de dovleac foarte gustoasă.

Crezi că va fi gustoasă această mâncare ?

Cum se scrie corect ? Scrisoare / Scrisuoare sau Scrisuare ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Scrisoare

Vezi cum se scrie o scrisoare.

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că i-ai trimis acea scrisoare.
Nu, am știut că i-ai trimis acea scrisoare.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Scrisoare – Cuvântul Scrisoare

Propoziții cu Scrisoare – sens propriu și figurat

Acea scrisoare îmi va rămâne în suflet pentru totdeauna.

Cât costă să trimiți o scrisoare ?

Am fost anunțat că am primit o scrisoare la poștă.

Cum se scrie corect ? Groaznic / Gruoaznic sau Gruaznic ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Groaznic

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut despre acest lucru groaznic.
Nu, am știut despre acest lucru groaznic.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Groaznic – Cuvântul Groaznic

Propoziții cu Groaznic – sens propriu și figurat

Ai un suflet groaznic.

Ion este un om foarte groaznic.

Cred că ai făcut ceva groaznic.

Cum se scrie corect ? Jucătoare / Jucătuoare sau Jucătuare ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Jucătoare

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ești o jucătoare profesionistă de șah.
Nu, am știut că ești o jucătoare profesionistă de șah.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Jucătoare – Cuvântul Jucătoare

Propoziții cu Jucătoare – sens propriu și figurat

Ai inima unei jucătoare.

Ioana e o jucătoare foarte bună de fotbal.

Andreea este jucătoare de tenis.

Cum se scrie corect ? Ocazia / Ocaziea sau Ocazea ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Ocazia

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am uitat să îl felicit cu ocazia zilei sale de naștere.
Nu, am uitat să îl felicit cu ocazia zilei sale de naștere.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Ocazia – Cuvântul Ocazia

Propoziții cu Ocazia – sens propriu și figurat

Cu ocazia zilei de naștere vă dăruim acest buchet de flori.

Am organizat un banchet cu ocazia aniversării  acelui eveniment frumos.

Cu ocazia botezului am să intru și eu  în sfântul lăcaș din capitală.

Crezu că va avea ocazia să vorbească despre preparatul nou.

Sunt sigur că va avea ocazia să demonstreze  curaj și inteligență.

Poate cu ocazia acestui eveniment va fi și talentul  lui  observat .

Am cântat  cu ocazia aceasta  pe scenă , dar am coborât și în mulțime.

Numai ocazia  nunții  surioarei mele m-a făcut să revin acasă.

Îmi pare nespus de rău că nici cu ocazia  înmormântării unchiului  Ion nu pot să revin în țară.

Cu ocazia zilei de 8 martie vreau să felicit toate femeile pe care  le cunosc.

Nu am avut ocazia să ascultăm tot mesajul său deoarece trebuia să urcăm în autocar.

Directorul nostru aștepta ocazia aceasta de multă vreme.

Am  avut  ocazia să ascult  toate  argumentele  pentru dezbateri.

Trebuia să găsească ocazia să-i vorbească  în privat despre  ceea ce simte pentru persoana  sa.

Nu au fost depistate nereguli  cu ocazia  inspectării organizate de  șefi.

Dacă am avea ocazia să ne corectăm greșelile , am fi mult mai fericiți.

Ne-au dat ocazia să colaborăm și să activăm după placul nostru , doar să avem un rezultat mulțumitor.

Cum se scrie corect ? Delicioasă / Deliceoasă sau Deliciuasă ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Delicioasă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că plăcinta va ieși delicioasă.
Nu, am știut că plăcinta va ieși delicioasă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Delicioasă – Cuvântul Delicioasă

Propoziții cu Delicioasă – sens propriu și figurat

Maria este delicioasă până la suflet.

Salata aceasta este delicioasă.

Această tocăniță este foarte delicioasă.

Cum se scrie corect ? iarna / iearna sau earna ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „ia”, „ea”, „iea”, „eea”, „eia” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”ia”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt  este : iarna

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că va ninge atât de rar iarna aceasta.
Nu, am știut că va ninge atât de rar iarna aceasta.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu iarna – Cuvântul iarna

Propoziții cu iarna – sens propriu și figurat

Țăranii nu au odihnă nici  iarna.

Iarna aceasta băiatul va merge la oraș să învețe carte.

Iarna a pus stăpânire pe meleagul meu.

Ca iarna aceasta de frig n-a mai fost în ultimii zece ani.

De ce iarna este numită anotimpul minunilor?

Bătrâna mamă era albă ca iarna.

Oare se va sfârși iarna aceasta vreo data?

Iarna , din cauza gerului trosneau  lemnele prin sobe.

Un proverb spune să umblăm vara desculț  iar iarna cu opincuțe.

Te voi vizita când va veni iarna.

Iarna omul își face căruță iar vara sanie.

Iată că a ajuns și în iarna  bătrâneții.

Să știți că iarna n-o mănâncă lupii ,spunea de fiecare dată bunelul meu.

Oare iarna aceasta va trece fără viscole?

Majoritatea căsuțelor pentru odihnă au fost închise iarna aceasta.

Se apropie iarna dar de foc nu avea  și nici nu avea  cu ce să cumpere.

Au așteptat  toată iarna  să se întoarcă acasă, dar nu au putut din cauza pandemiei.

Cum se scrie corect ? Răcoroasă / Răcoruoasă sau Răcoruasă ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Răcoroasă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că noaptea va fi răcoroasă.
Nu, am știut că noaptea va fi răcoroasă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Răcoroasă – Cuvântul Răcoroasă

Propoziții cu Răcoroasă – sens propriu și figurat

Ai o inimă foarte răcoroasă.

O să îmi amintesc întotdeauna acea zi răcoroasă de toamnă.

Se prevede o temperatură răcoroasă pentru următoarele zile.

Cum se scrie corect ? Gogoașă / Goguoașă sau Goguașă ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Gogoașă

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu eu am mâncat acea gogoașă.
Nu, eu am mâncat acea gogoașă.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Gogoașă – Cuvântul Gogoașă

Propoziții cu Gogoașă – sens propriu și figurat

Mi-a spus o gogoașă. (minciună)

Mă duc să cumpăr o gogoașă.

Vreau o gogoașă cu caramel.

Cum se scrie corect ? Făinoase / Făinuoase sau Făinuase ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Făinoase

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că ai intoleranță la făinoase.
Nu, am știut că ai intoleranță la făinoase.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Făinoase – Cuvântul Făinoase

Propoziții cu Făinoase – sens propriu și figurat

Mă voi duce să cumpăr un kilogram de paste făinoase.

Acel magazin vinde făinoase doar sub formă congelată.

Acest supermarket nu vinde produse făinoase.

Cum se scrie corect ? Franțuzoaică / Franțozoaică sau Franțuzuaică ?

Una dintre greșelile care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oa” și „ua” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele ”oa”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Franțuzoaică

Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.

Sensul unei propoziții poate fi schimbat cu ușurință prin plasarea incorectă a unui cuvânt, înlocuirea unei cratime, plasarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare, sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvântului de mai sus, vă vom demonstra cât de ușor și cât de drastic se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei virgule.

Nu am știut că Maria e franțuzoaică.
Nu, am știut că Maria e franțuzoaică.

Atunci când ai puține cunoștințe gramaticale, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții, dar încercați să citiți aceste propoziții în glas, iar în locul în care apare virgula, faceți o mică oprire. Acum diferența pare un pic mai evidentă, nu-i așa ?

În cazul primei propoziții, din cauza lipsei unei virgule, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are rolul de a nega lucrurile spuse ulterior.

În cazul propoziției a doua, virgula se folosește pentru a separa „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele anterioare, fie acele spuse o simplă afirmație sau o întrebare. Astfel, în cea de-a doua propoziție, virgula are scopul de a nega ce a fost spus înainte.

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Propoziții cu Franțuzoaică – Cuvântul Franțuzoaică

Propoziții cu Franțuzoaică – sens propriu și figurat

Ioana are un suflet de franțuzoaică.

Ești prima franțuzoaică pe care am cunoscut-o.

Mama Mihaelei este pe jumătate franțuzoaică.