acordați sau acordă-ți ? – Cum se scrie corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie acordați legat și când se scrie acordă-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului acordă, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie acordați fără cratimă și când se scrie acordă-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului acordă, este corectă atât varianta cu cratimă (acordă-ți) cât și cea fără cratimă (acordați), deși sensurile și modurile de utilizare sunt diferite.

Se scrie acordați fără cratimă doar atunci când conjugăm verbul acordă și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să acordați.

Ex.2 Vă rog să îl / să o acordați.

Acest „acordați” se referă la „voi” sau la „Dumneavoastră”.

Se scrie acordă-ți atunci când facem alipirea dintre verbul acordă și pronumele personal „-ți” și se folosește în situații ca :

Ex.1 Tu acordă-ți (tu acordă ție)

Ex.2 Tu acordă-ți … (tu acordă a ta …)

Acest „acordă-ți” se referă la „tine” și la acțiunea pe care „tu” o faci asupra „ta”.

În cazul de față, acordați este conjugarea unui verb iar acordă-ți este alipirea unui verb de un pronume personal. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „acordă”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvintelor acordați și acordă-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu acordă-ți și acordați ?

1. Nu veți fi nevoit să acordați.
2. Nu, veți fi nevoit să acordați.

1. Nu știe ce înseamnă „acordă-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „acordă-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvintele acordați și între cele care conțin acordă-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul acordați și în prima propoziție care conține acordă-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul acordă-ți și în cea care conține acordați, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie acordați sau acordă-ți ?”, „acordă-ți sau acordați ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

mirosiți sau mirosi-ți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie mirosiți legat și când se scrie mirosi-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului mirosi, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie mirosiți fără cratimă și când se scrie mirosi-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului mirosi, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este mirosiți și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să mirosiți.

Ex.2 Vă rog să îl / să o mirosiți.

Ex.3 Voi sunteți mirosiți.

mirosi-ți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care mirosiți se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, mirosiți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „mirosi”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului mirosiți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu mirosiți ?

1. Nu știe ce înseamnă „mirosiți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „mirosiți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul mirosiți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul mirosiți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul mirosiți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie mirosiți sau mirosi-ți ?”, „mirosi-ți sau mirosiți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

condu-ți sau conduți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie condu-ți dezlegat și când se scrie conduți legat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului condu, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie condu-ți cu cratimă și când se scrie conduți fără cratimă ?

În cazul cuvântului condu, literele „-ți” se adaugă mereu cu ajutorul cratimei.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este condu-ți și înseamnă „tu condu ție” sau „tu condu a ta …”.

conduți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care condu-ți se scrie cu cratimă este următorul :

În cazul de față, cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ți”.

O regulă destul de simplă este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „condu”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului condu-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu condu-ți ?

1. Nu știe ce înseamnă „condu-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „condu-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul condu-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul condu-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul condu-ți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie conduți sau condu-ți ?”, „condu-ți sau conduți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

depistați sau depista-ți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie depistați legat și când se scrie depista-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului depista, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie depistați fără cratimă și când se scrie depista-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului depista, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este depistați și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să depistați.

Ex.2 Vă rog să îl / să o depistați.

Ex.3 Voi sunteți depistați.

depista-ți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care depistați se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, depistați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „depista”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului depistați cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu depistați ?

1. Nu știe ce înseamnă „depistați”.
2. Nu, știe ce înseamnă „depistați”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul depistați, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul depistați virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul depistați, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie depistați sau depista-ți ?”, „depista-ți sau depistați ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

înfiați sau înfia-ți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie înfiați legat și când se scrie înfia-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului înfia, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie înfiați fără cratimă și când se scrie înfia-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului înfia, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este înfiați și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să înfiați.

Ex.2 Vă rog să îl / să o înfiați.

Ex.3 Voi sunteți înfiați.

înfia-ți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care înfiați se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, înfiați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „înfia”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului înfiați cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu înfiați ?

1. Nu știe ce înseamnă „înfiați”.
2. Nu, știe ce înseamnă „înfiați”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul înfiați, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul înfiați virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul înfiați, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie înfiați sau înfia-ți ?”, „înfia-ți sau înfiați ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

miroase-ți sau miroaseți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie miroase-ți dezlegat și când se scrie miroaseți legat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului miroase, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie miroase-ți cu cratimă și când se scrie miroaseți fără cratimă ?

În cazul cuvântului miroase, literele „-ți” se adaugă mereu cu ajutorul cratimei.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este miroase-ți și înseamnă „tu miroase ție” sau „tu miroase a ta …”.

miroaseți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care miroase-ți se scrie cu cratimă este următorul :

În cazul de față, cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ți”.

O regulă destul de simplă este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „miroase”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului miroase-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu miroase-ți ?

1. Nu știe ce înseamnă „miroase-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „miroase-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul miroase-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul miroase-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul miroase-ți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie miroaseți sau miroase-ți ?”, „miroase-ți sau miroaseți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

urmăriți sau urmări-ți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie urmăriți legat și când se scrie urmări-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului urmări, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie urmăriți fără cratimă și când se scrie urmări-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului urmări, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este urmăriți și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să urmăriți.

Ex.2 Vă rog să îl / să o urmăriți.

urmări-ți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care urmăriți se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, urmăriți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „urmări”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului urmăriți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu urmăriți ?

1. Nu știe ce înseamnă „urmăriți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „urmăriți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul urmăriți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul urmăriți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul urmăriți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie urmăriți sau urmări-ți ?”, „urmări-ți sau urmăriți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

depistează-ți sau depisteazăți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie depistează-ți dezlegat și când se scrie depisteazăți legat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului depistează, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie depistează-ți cu cratimă și când se scrie depisteazăți fără cratimă ?

În cazul cuvântului depistează, literele „-ți” se adaugă mereu cu ajutorul cratimei.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este depistează-ți și înseamnă „tu depistează ție” sau „tu depistează a ta …”.

depisteazăți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care depistează-ți se scrie cu cratimă este următorul :

În cazul de față, cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ți”.

O regulă destul de simplă este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „depistează”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului depistează-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu depistează-ți ?

1. Nu știe ce înseamnă „depistează-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „depistează-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul depistează-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul depistează-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul depistează-ți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie depisteazăți sau depistează-ți ?”, „depistează-ți sau depisteazăți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

înfiază-ți sau înfiazăți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie înfiază-ți dezlegat și când se scrie înfiazăți legat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului înfiază, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie înfiază-ți cu cratimă și când se scrie înfiazăți fără cratimă ?

În cazul cuvântului înfiază, literele „-ți” se adaugă mereu cu ajutorul cratimei.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este înfiază-ți și înseamnă „tu înfiază ție” sau „tu înfiază a ta …”.

înfiazăți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care înfiază-ți se scrie cu cratimă este următorul :

În cazul de față, cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ți”.

O regulă destul de simplă este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „înfiază”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului înfiază-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu înfiază-ți ?

1. Nu știe ce înseamnă „înfiază-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „înfiază-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul înfiază-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul înfiază-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul înfiază-ți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie înfiazăți sau înfiază-ți ?”, „înfiază-ți sau înfiazăți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

tratează-ți sau trateazăți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie tratează-ți dezlegat și când se scrie trateazăți legat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului tratează, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie tratează-ți cu cratimă și când se scrie trateazăți fără cratimă ?

În cazul cuvântului tratează, literele „-ți” se adaugă mereu cu ajutorul cratimei.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este tratează-ți și înseamnă „tu tratează ție” sau „tu tratează a ta …”.

trateazăți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care tratează-ți se scrie cu cratimă este următorul :

În cazul de față, cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ți”.

O regulă destul de simplă este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „tratează”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului tratează-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu tratează-ți ?

1. Nu știe ce înseamnă „tratează-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „tratează-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul tratează-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul tratează-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul tratează-ți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie trateazăți sau tratează-ți ?”, „tratează-ți sau trateazăți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

fixați sau fixa-ți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie fixați legat și când se scrie fixa-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului fixa, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie fixați fără cratimă și când se scrie fixa-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului fixa, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este fixați și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să fixați.

Ex.2 Vă rog să îl / să o fixați.

Ex.3 Voi sunteți fixați.

fixa-ți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care fixați se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, fixați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „fixa”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului fixați cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu fixați ?

1. Nu știe ce înseamnă „fixați”.
2. Nu, știe ce înseamnă „fixați”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul fixați, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul fixați virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul fixați, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie fixați sau fixa-ți ?”, „fixa-ți sau fixați ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

urmărește-ți sau urmăreșteți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie urmărește-ți dezlegat și când se scrie urmăreșteți legat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului urmărește, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie urmărește-ți cu cratimă și când se scrie urmăreșteți fără cratimă ?

În cazul cuvântului urmărește, literele „-ți” se adaugă mereu cu ajutorul cratimei.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este urmărește-ți și înseamnă „tu urmărește ție” sau „tu urmărește a ta …”.

urmăreșteți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care urmărește-ți se scrie cu cratimă este următorul :

În cazul de față, cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ți”.

O regulă destul de simplă este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „urmărește”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului urmărește-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu urmărește-ți ?

1. Nu știe ce înseamnă „urmărește-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „urmărește-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul urmărește-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul urmărește-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul urmărește-ți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie urmăreșteți sau urmărește-ți ?”, „urmărește-ți sau urmăreșteți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

decideți sau decide-ți ? – Cum se scrie corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie decideți legat și când se scrie decide-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului decide, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie decideți fără cratimă și când se scrie decide-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului decide, este corectă atât varianta cu cratimă (decide-ți) cât și cea fără cratimă (decideți), deși sensurile și modurile de utilizare sunt diferite.

Se scrie decideți fără cratimă doar atunci când conjugăm verbul decide și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să decideți.

Ex.2 Vă rog să îl / să o decideți.

Acest „decideți” se referă la „voi” sau la „Dumneavoastră”.

Se scrie decide-ți atunci când facem alipirea dintre verbul decide și pronumele personal „-ți” și se folosește în situații ca :

Ex.1 Tu decide-ți (tu decide ție)

Ex.2 Tu decide-ți … (tu decide a ta …)

Acest „decide-ți” se referă la „tine” și la acțiunea pe care „tu” o faci asupra „ta”.

În cazul de față, decideți este conjugarea unui verb iar decide-ți este alipirea unui verb de un pronume personal. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „decide”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvintelor decideți și decide-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu decide-ți și decideți ?

1. Nu veți fi nevoit să decideți.
2. Nu, veți fi nevoit să decideți.

1. Nu știe ce înseamnă „decide-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „decide-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvintele decideți și între cele care conțin decide-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul decideți și în prima propoziție care conține decide-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul decide-ți și în cea care conține decideți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie decideți sau decide-ți ?”, „decide-ți sau decideți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

încuiați sau încuia-ți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie încuiați legat și când se scrie încuia-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului încuia, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie încuiați fără cratimă și când se scrie încuia-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului încuia, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este încuiați și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să încuiați.

Ex.2 Vă rog să îl / să o încuiați.

Ex.3 Voi sunteți încuiați.

încuia-ți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care încuiați se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, încuiați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „încuia”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului încuiați cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu încuiați ?

1. Nu știe ce înseamnă „încuiați”.
2. Nu, știe ce înseamnă „încuiați”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul încuiați, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul încuiați virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul încuiați, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie încuiați sau încuia-ți ?”, „încuia-ți sau încuiați ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

ucideți sau ucide-ți ? – Cum se scrie corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie ucideți legat și când se scrie ucide-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului ucide, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie ucideți fără cratimă și când se scrie ucide-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului ucide, este corectă atât varianta cu cratimă (ucide-ți) cât și cea fără cratimă (ucideți), deși sensurile și modurile de utilizare sunt diferite.

Se scrie ucideți fără cratimă doar atunci când conjugăm verbul ucide și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să ucideți.

Ex.2 Vă rog să îl / să o ucideți.

Acest „ucideți” se referă la „voi” sau la „Dumneavoastră”.

Se scrie ucide-ți atunci când facem alipirea dintre verbul ucide și pronumele personal „-ți” și se folosește în situații ca :

Ex.1 Tu ucide-ți (tu ucide ție)

Ex.2 Tu ucide-ți … (tu ucide a ta …)

Acest „ucide-ți” se referă la „tine” și la acțiunea pe care „tu” o faci asupra „ta”.

În cazul de față, ucideți este conjugarea unui verb iar ucide-ți este alipirea unui verb de un pronume personal. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „ucide”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvintelor ucideți și ucide-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu ucide-ți și ucideți ?

1. Nu veți fi nevoit să ucideți.
2. Nu, veți fi nevoit să ucideți.

1. Nu știe ce înseamnă „ucide-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „ucide-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvintele ucideți și între cele care conțin ucide-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul ucideți și în prima propoziție care conține ucide-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul ucide-ți și în cea care conține ucideți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie ucideți sau ucide-ți ?”, „ucide-ți sau ucideți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

fixează-ți sau fixeazăți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie fixează-ți dezlegat și când se scrie fixeazăți legat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului fixează, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie fixează-ți cu cratimă și când se scrie fixeazăți fără cratimă ?

În cazul cuvântului fixează, literele „-ți” se adaugă mereu cu ajutorul cratimei.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este fixează-ți și înseamnă „tu fixează ție” sau „tu fixează a ta …”.

fixeazăți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care fixează-ți se scrie cu cratimă este următorul :

În cazul de față, cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ți”.

O regulă destul de simplă este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „fixează”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului fixează-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu fixează-ți ?

1. Nu știe ce înseamnă „fixează-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „fixează-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul fixează-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul fixează-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul fixează-ți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie fixeazăți sau fixează-ți ?”, „fixează-ți sau fixeazăți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

semnați sau semna-ți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie semnați legat și când se scrie semna-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului semna, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie semnați fără cratimă și când se scrie semna-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului semna, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este semnați și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să semnați.

Ex.2 Vă rog să îl / să o semnați.

semna-ți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care semnați se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, semnați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „semna”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului semnați cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu semnați ?

1. Nu știe ce înseamnă „semnați”.
2. Nu, știe ce înseamnă „semnați”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul semnați, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul semnați virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul semnați, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie semnați sau semna-ți ?”, „semna-ți sau semnați ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

ignorați sau ignoră-ți ? – Cum se scrie corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie ignorați legat și când se scrie ignoră-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului ignoră, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie ignorați fără cratimă și când se scrie ignoră-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului ignoră, este corectă atât varianta cu cratimă (ignoră-ți) cât și cea fără cratimă (ignorați), deși sensurile și modurile de utilizare sunt diferite.

Se scrie ignorați fără cratimă doar atunci când conjugăm verbul ignoră și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să ignorați.

Ex.2 Vă rog să îl / să o ignorați.

Acest „ignorați” se referă la „voi” sau la „Dumneavoastră”.

Se scrie ignoră-ți atunci când facem alipirea dintre verbul ignoră și pronumele personal „-ți” și se folosește în situații ca :

Ex.1 Tu ignoră-ți (tu ignoră ție)

Ex.2 Tu ignoră-ți … (tu ignoră a ta …)

Acest „ignoră-ți” se referă la „tine” și la acțiunea pe care „tu” o faci asupra „ta”.

În cazul de față, ignorați este conjugarea unui verb iar ignoră-ți este alipirea unui verb de un pronume personal. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „ignoră”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvintelor ignorați și ignoră-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu ignoră-ți și ignorați ?

1. Nu veți fi nevoit să ignorați.
2. Nu, veți fi nevoit să ignorați.

1. Nu știe ce înseamnă „ignoră-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „ignoră-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvintele ignorați și între cele care conțin ignoră-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul ignorați și în prima propoziție care conține ignoră-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul ignoră-ți și în cea care conține ignorați, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie ignorați sau ignoră-ți ?”, „ignoră-ți sau ignorați ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

încuie-ți sau încuieți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie încuie-ți dezlegat și când se scrie încuieți legat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului încuie, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie încuie-ți cu cratimă și când se scrie încuieți fără cratimă ?

În cazul cuvântului încuie, literele „-ți” se adaugă mereu cu ajutorul cratimei.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este încuie-ți și înseamnă „tu încuie ție” sau „tu încuie a ta …”.

încuieți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care încuie-ți se scrie cu cratimă este următorul :

În cazul de față, cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ți”.

O regulă destul de simplă este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „încuie”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului încuie-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu încuie-ți ?

1. Nu știe ce înseamnă „încuie-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „încuie-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul încuie-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul încuie-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul încuie-ți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie încuieți sau încuie-ți ?”, „încuie-ți sau încuieți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

postați sau posta-ți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie postați legat și când se scrie posta-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului posta, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie postați fără cratimă și când se scrie posta-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului posta, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este postați și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să postați.

Ex.2 Vă rog să îl / să o postați.

Ex.3 Voi sunteți postați.

posta-ți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care postați se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, postați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „posta”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului postați cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu postați ?

1. Nu știe ce înseamnă „postați”.
2. Nu, știe ce înseamnă „postați”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul postați, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul postați virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul postați, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie postați sau posta-ți ?”, „posta-ți sau postați ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

ardeți sau arde-ți ? – Cum se scrie corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie ardeți legat și când se scrie arde-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului arde, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie ardeți fără cratimă și când se scrie arde-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului arde, este corectă atât varianta cu cratimă (arde-ți) cât și cea fără cratimă (ardeți), deși sensurile și modurile de utilizare sunt diferite.

Se scrie ardeți fără cratimă doar atunci când conjugăm verbul arde și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să ardeți.

Ex.2 Vă rog să îl / să o ardeți.

Acest „ardeți” se referă la „voi” sau la „Dumneavoastră”.

Se scrie arde-ți atunci când facem alipirea dintre verbul arde și pronumele personal „-ți” și se folosește în situații ca :

Ex.1 Tu arde-ți (tu arde ție)

Ex.2 Tu arde-ți … (tu arde a ta …)

Acest „arde-ți” se referă la „tine” și la acțiunea pe care „tu” o faci asupra „ta”.

În cazul de față, ardeți este conjugarea unui verb iar arde-ți este alipirea unui verb de un pronume personal. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „arde”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvintelor ardeți și arde-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu arde-ți și ardeți ?

1. Nu veți fi nevoit să ardeți.
2. Nu, veți fi nevoit să ardeți.

1. Nu știe ce înseamnă „arde-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „arde-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvintele ardeți și între cele care conțin arde-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul ardeți și în prima propoziție care conține arde-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul arde-ți și în cea care conține ardeți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie ardeți sau arde-ți ?”, „arde-ți sau ardeți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

semnează-ți sau semneazăți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie semnează-ți dezlegat și când se scrie semneazăți legat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului semnează, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie semnează-ți cu cratimă și când se scrie semneazăți fără cratimă ?

În cazul cuvântului semnează, literele „-ți” se adaugă mereu cu ajutorul cratimei.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este semnează-ți și înseamnă „tu semnează ție” sau „tu semnează a ta …”.

semneazăți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care semnează-ți se scrie cu cratimă este următorul :

În cazul de față, cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ți”.

O regulă destul de simplă este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „semnează”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului semnează-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu semnează-ți ?

1. Nu știe ce înseamnă „semnează-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „semnează-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul semnează-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul semnează-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul semnează-ți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie semneazăți sau semnează-ți ?”, „semnează-ți sau semneazăți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

strângeți sau strânge-ți ? – Cum se scrie corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie strângeți legat și când se scrie strânge-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului strânge, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie strângeți fără cratimă și când se scrie strânge-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului strânge, este corectă atât varianta cu cratimă (strânge-ți) cât și cea fără cratimă (strângeți), deși sensurile și modurile de utilizare sunt diferite.

Se scrie strângeți fără cratimă doar atunci când conjugăm verbul strânge și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să strângeți.

Ex.2 Vă rog să îl / să o strângeți.

Acest „strângeți” se referă la „voi” sau la „Dumneavoastră”.

Se scrie strânge-ți atunci când facem alipirea dintre verbul strânge și pronumele personal „-ți” și se folosește în situații ca :

Ex.1 Tu strânge-ți (tu strânge ție)

Ex.2 Tu strânge-ți … (tu strânge a ta …)

Acest „strânge-ți” se referă la „tine” și la acțiunea pe care „tu” o faci asupra „ta”.

În cazul de față, strângeți este conjugarea unui verb iar strânge-ți este alipirea unui verb de un pronume personal. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „strânge”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvintelor strângeți și strânge-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu strânge-ți și strângeți ?

1. Nu veți fi nevoit să strângeți.
2. Nu, veți fi nevoit să strângeți.

1. Nu știe ce înseamnă „strânge-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „strânge-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvintele strângeți și între cele care conțin strânge-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul strângeți și în prima propoziție care conține strânge-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul strânge-ți și în cea care conține strângeți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie strângeți sau strânge-ți ?”, „strânge-ți sau strângeți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

rotiți sau roti-ți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie rotiți legat și când se scrie roti-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului roti, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie rotiți fără cratimă și când se scrie roti-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului roti, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este rotiți și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să rotiți.

Ex.2 Vă rog să îl / să o rotiți.

Ex.3 Voi sunteți rotiți.

roti-ți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care rotiți se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, rotiți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „roti”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului rotiți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu rotiți ?

1. Nu știe ce înseamnă „rotiți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „rotiți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul rotiți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul rotiți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul rotiți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie rotiți sau roti-ți ?”, „roti-ți sau rotiți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.