înveliți-vă, înveli-ți-vă sau învelițivă ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie învelițivă legat și când se scrie înveli-ți-vă sau înveliți-vă dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului înveliți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie învelițivă fără cratimă și când se scrie înveliți-vă sau înveli-ți-vă  cu cratimă ?

În cazul cuvântului înveliți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „vă” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-vă” se adaugă cu cratimă pentru că „vă” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este înveliți-vă și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, înveliți-vă … (voi înveliți vouă / pe voi / ale voastre) (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele învelițivă, înveli-țivă și înveli-ți-vă sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care înveliți-vă se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, înveliți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-vă”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-vă” cuvântului „înveli”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului înveliți-vă cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu înveliți-vă ?

1. Nu știe ce înseamnă „înveliți-vă”.
2. Nu, știe ce înseamnă „înveliți-vă”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul înveliți-vă, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul înveliți-vă virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul înveliți-vă, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie înveliți-vă sau înveli-ți-vă ?”, „înveli-țivă, înveli-ți-vă sau înveliți-vă?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

caracterizați-l, caracteriza-ți-l sau caracterizațil ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie caracterizațil legat și când se scrie caracteriza-ți-l sau caracterizați-l dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului caracterizați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie caracterizațil fără cratimă și când se scrie caracterizați-l sau caracteriza-ți-l  cu cratimă ?

În cazul cuvântului caracterizați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar litera „l” se adaugă mereu cu cratimă atunci când este un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Litera „-l” se adaugă cu cratimă pentru că „l” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este caracterizați-l și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, caracterizați-l. (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele caracterizațil, caracteriza-țil și caracteriza-ți-l sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care caracterizați-l se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, caracterizați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-l”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-l” cuvântului „caracteriza”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului caracterizați-l cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu caracterizați-l ?

1. Nu știu ce înseamnă „caracterizați-l”.
2. Nu, știu ce înseamnă „caracterizați-l”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul caracterizați-l, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul caracterizați-l virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul caracterizați-l, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie caracterizați-l sau caracteriza-ți-l ?”, „caracteriza-ți-l, caracteriza-țil sau caracterizați-l?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

supune-mi sau supunemi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie supune-mi dezlegat și când se scrie supunemi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie supune-mi cu cratimă și când se scrie supunemi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este supune-mi și înseamnă „tu supune mie” sau „tu supune al meu / a mea …”.

supunemi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care supune-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului supune-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu supune-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „supune-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „supune-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul supune-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul supune-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul supune-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie supunemi sau supune-mi ?”, „supune-mi sau supunemi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

salutați-vă, saluta-ți-vă sau salutațivă ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie salutațivă legat și când se scrie saluta-ți-vă sau salutați-vă dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului salutați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie salutațivă fără cratimă și când se scrie salutați-vă sau saluta-ți-vă  cu cratimă ?

În cazul cuvântului salutați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „vă” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-vă” se adaugă cu cratimă pentru că „vă” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este salutați-vă și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, salutați-vă … (voi salutați vouă / pe voi / ale voastre) (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele salutațivă, saluta-țivă și saluta-ți-vă sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care salutați-vă se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, salutați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-vă”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-vă” cuvântului „saluta”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului salutați-vă cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu salutați-vă ?

1. Nu știe ce înseamnă „salutați-vă”.
2. Nu, știe ce înseamnă „salutați-vă”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul salutați-vă, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul salutați-vă virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul salutați-vă, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie salutați-vă sau saluta-ți-vă ?”, „saluta-țivă, saluta-ți-vă sau salutați-vă?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

învinge-mi sau învingemi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie învinge-mi dezlegat și când se scrie învingemi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie învinge-mi cu cratimă și când se scrie învingemi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este învinge-mi și înseamnă „tu învinge mie” sau „tu învinge al meu / a mea …”.

învingemi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care învinge-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului învinge-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu învinge-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „învinge-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „învinge-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul învinge-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul învinge-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul învinge-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie învingemi sau învinge-mi ?”, „învinge-mi sau învingemi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

ține-ne sau ținene ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie ține-ne dezlegat și când se scrie ținene legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie ține-ne cu cratimă și când se scrie ținene fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este ține-ne și înseamnă „tu ține pe noi” sau „tu ține nouă”.

ținene este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care ține-ne se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ne”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a-i înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului ține-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu ține-ne ?

1. Nu știe ce înseamnă „ține-ne”.
2. Nu, știe ce înseamnă „ține-ne”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul ține-ne, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul ține-ne, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul ține-ne, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie ținene sau ține-ne ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

mândrule sau mândru-le ? Când și cum se scrie corect ?

O întrebare foarte des întâlnită în limba română este : când se scrie mândrule legat (fără cratimă) și când se scrie mândru-le sau mândr-ule dezlegat (cu cratimă) ?

Limba română este formată dintr-un amalgam de cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină probleme la scrierea cuvintelor.

De exemplu, cratima se adaugă înaintea literei „o” atunci când alipim două părți de vorbire diferite, cum ar fi un verb și un pronume. Ea însă nu se adaugă atunci când conjugăm verbele sau când ne referim la un substantiv la cazul vocativ.

Deci, se adaugă cratima în cazul lui mândru-le și mândrule ?

Cum este corect ? mândru-le sau mândrule ?

În cazul de față, mândrule este un substantiv la cazul vocativ, iar toate substantivele și adjectivele masculine ale cărui vocativ are terminația „ule” se scriu fără cratimă.

Cazul vocativ se folosește atunci când ne adresăm cuiva, adică putem să spunem că mândrule este o formulă de adresare.

• Ex. Ce faci, mândrule ?

mândru-le este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române. Cratima se adaugă doar atunci când „-le” este un pronume care poate fi înlocuit de „ele”, „pe ele”, „lor” și se adaugă doar în cazul în care cuvântul de bază este un verb.

O regulă destul de simplă pe care putem să ne bazăm atunci când avem dubii la folosirea unei cratime este :

1. Întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.
2. La conjugare, cratima nu se folosește.
3. Atunci când cuvântul poate fi folosit drept formulă de adresare (este substantiv la cazul vocativ), se scrie fără cratimă.

În continuare vă vom da câteva exemple de propoziții cu cuvântul mândrule, după care vă vom explica cât de mult poate fi influențat sensul unei propoziții de o „simplă” virgulă.

Propoziții cu mândrule – cuvântul mândrule

Sunt încântată să te cunosc, mândrule.

mândrule, când o să îmi dezvălui secretul tău ?

Îmi place de tine, mândrule.

Nu te-am văzut de trei ani, mândrule.

mândrule, care este numărul tău de telefon ?

Cum influențează virgula sensul unei propoziții cu mândrule ?

Propoziția 1 :

Nu îmi place de tine, mândrule.

Propoziția 2 :

Nu, îmi place de tine, mândrule.

Deși la prima impresie îți poate părea că nu există o diferență substanțială între aceste două propoziții, citind cu atenție și oprindu-te la fiecare virgulă vei realiza că diferența este una drastică.

În cazul primei propoziții care conține cuvântul mândrule, avem o singură virgulă, situată înaintea adresării, astfel cuvântul „nu” aparține frazei și se referă la „îmi place de tine”, În alte cuvinte, persoana care primește mesajul va crede că nu îți place de ea.

În cazul celei de-a doua propoziții care folosește cuvântul mândrule, avem două virgule, una care delimitează cuvântul „nu” de restul propoziției și alta care este situată înaintea adresării. În cazul de față, virgula adăugată are rolul de a nega ce a spus anterior interlocutorul, iar sensul propoziției este : „îmi place de tine”.

Capacitatea de a scrie corect gramatical nu este doar un beneficiu ci și o necesitate. Cel mai mod de transmitere a informației care nu necesită vorbirea propriu-zisă este prin scris. Atunci când scriem trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale (pentru a nu se face confuzii referitoare la sensul textului) cât și de emoțiile aflate în spatele cuvintelor date.

Astfel, întotdeauna trebuie să ne punem întrebări de tipul :

• Când se scrie mândrule lipit și când se scrie mândru-le dezlipit ?
• Care este forma corectă a acestui cuvânt ?
• Se scrie mândru-le sau mândrule ?
• Când și cum se adaugă cratimele într-o propoziție ?
• Care este forma corectă a acestei propoziții ?
• De ce se scrie mândrule fără cratimă și nu mândru-le cu cratimă ?

scoateți-o, scoate-ți-o sau scoatețio ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie scoatețio legat și când se scrie scoate-ți-o sau scoateți-o dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului scoateți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie scoatețio fără cratimă și când se scrie scoateți-o sau scoate-ți-o  cu cratimă ?

În cazul cuvântului scoateți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar litera „o” se adaugă mereu cu cratimă atunci când este un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Litera „-o” se adaugă cu cratimă pentru că „o” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este scoateți-o și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, scoateți-o. (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele scoatețio, scoate-țio și scoate-ți-o sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care scoateți-o se scrie în acest mod este următorul :

În cazul de față, scoateți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-o”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-o” cuvântului „scoate”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului scoateți-o cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu scoateți-o ?

1. Nu știu ce înseamnă „scoateți-o”.
2. Nu, știu ce înseamnă „scoateți-o”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul scoateți-o, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul scoateți-o virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul scoateți-o, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie scoateți-o sau scoate-ți-o ?”, „scoate-ți-o, scoate-țio sau scoateți-o?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

întreabă-ți sau întreabăți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie întreabă-ți dezlegat și când se scrie întreabăți legat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului întreabă, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie întreabă-ți cu cratimă și când se scrie întreabăți fără cratimă ?

În cazul cuvântului întreabă, literele „-ți” se adaugă mereu cu ajutorul cratimei.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este întreabă-ți și înseamnă „tu întreabă ție” sau „tu întreabă a ta …”.

întreabăți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care întreabă-ți se scrie cu cratimă este următorul :

În cazul de față, cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-ți”.

O regulă destul de simplă este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „întreabă”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului întreabă-ți cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu întreabă-ți ?

1. Nu știe ce înseamnă „întreabă-ți”.
2. Nu, știe ce înseamnă „întreabă-ți”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul întreabă-ți, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul întreabă-ți virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul întreabă-ți, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie întreabăți sau întreabă-ți ?”, „întreabă-ți sau întreabăți ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

înghițiți-l, înghiți-ți-l sau înghițițil ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie înghițițil legat și când se scrie înghiți-ți-l sau înghițiți-l dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului înghițiți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie înghițițil fără cratimă și când se scrie înghițiți-l sau înghiți-ți-l  cu cratimă ?

În cazul cuvântului înghițiți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar litera „l” se adaugă mereu cu cratimă atunci când este un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Litera „-l” se adaugă cu cratimă pentru că „l” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este înghițiți-l și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, înghițiți-l. (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele înghițițil, înghiți-țil și înghiți-ți-l sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care înghițiți-l se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, înghițiți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-l”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-l” cuvântului „înghiți”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului înghițiți-l cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu înghițiți-l ?

1. Nu știu ce înseamnă „înghițiți-l”.
2. Nu, știu ce înseamnă „înghițiți-l”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul înghițiți-l, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul înghițiți-l virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul înghițiți-l, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie înghițiți-l sau înghiți-ți-l ?”, „înghiți-ți-l, înghiți-țil sau înghițiți-l?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

sperie-mă sau speriemă ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie sperie-mă dezlegat și când se scrie speriemă legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie sperie-mă cu cratimă și când se scrie speriemă fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este sperie-mă și înseamnă „tu sperie pe mine”.

speriemă este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care sperie-mă se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mă”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a-i înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului sperie-mă cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu sperie-mă ?

1. Nu știe ce înseamnă „sperie-mă”.
2. Nu, știe ce înseamnă „sperie-mă”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul sperie-mă, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul sperie-mă, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul sperie-mă, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie speriemă sau sperie-mă ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

Cum se scrie corect ? v-ați, va-ți sau vați lovit ?

vați lovit sau v-ați lovit ? se scrie cu sau fără cratimă ?
Vați lovit, va-ți lovit și v-ați lovit, se scrie legat sau dezlegat ?

Una dintre multele incorectitudini din gramatica limbii române constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

În gramatica limbii române, singura formă corectă este : v-ați lovit

Cuvântul „vați” nu există.

Să ai capacitatea de a folosi gramatica limbii române într-o manieră corectă este un lucru indispensabil comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea propriu-zisă (orală) este scrisul, iar atunci când scriem trebuie să avem drept scop nu doar transmiterea informației brute, dar și a emoției din spatele cuvintelor în cauză.

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un beneficiu cât și o trebuință practică pentru vorbitorii de limba română. Singura modalitate prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică ireproșabilă.

Sensul unei propoziții se poate schimba foarte ușor din cauza plasării incorecte a unui cuvânt sau a unei combinații de cuvinte, cum ar fi chiar „v-ați lovit”, din cauza înlocuirii unei cratime, adăugarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvintelor v-ați lovit, vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „simple” virgule.

Propoziții cu v-ați lovit – Cuvintele v-ați lovit

Nu crede că v-ați lovit.
Nu, crede că v-ați lovit.

Nu știe că v-ați lovit.
Nu, știe că v-ați lovit.

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvintele v-ați lovit, însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

În prima propoziție care conține v-ați lovit, din cauza că virgula lipsește, cuvântul „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

În a doua propoziție care conține cuvântul lovit, virgula este folosită pentru a face o separație între cuvântul „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație cât și o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

adecvatule sau adecvatu-le ? Când și cum se scrie corect ?

O întrebare foarte des întâlnită în limba română este : când se scrie adecvatule legat (fără cratimă) și când se scrie adecvatu-le sau adecvat-ule dezlegat (cu cratimă) ?

Limba română este formată dintr-un amalgam de cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină probleme la scrierea cuvintelor.

De exemplu, cratima se adaugă înaintea literei „o” atunci când alipim două părți de vorbire diferite, cum ar fi un verb și un pronume. Ea însă nu se adaugă atunci când conjugăm verbele sau când ne referim la un substantiv la cazul vocativ.

Deci, se adaugă cratima în cazul lui adecvatu-le și adecvatule ?

Cum este corect ? adecvatu-le sau adecvatule ?

În cazul de față, adecvatule este un substantiv la cazul vocativ, iar toate substantivele și adjectivele masculine ale cărui vocativ are terminația „ule” se scriu fără cratimă.

Cazul vocativ se folosește atunci când ne adresăm cuiva, adică putem să spunem că adecvatule este o formulă de adresare.

• Ex. Ce faci, adecvatule ?

adecvatu-le este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române. Cratima se adaugă doar atunci când „-le” este un pronume care poate fi înlocuit de „ele”, „pe ele”, „lor” și se adaugă doar în cazul în care cuvântul de bază este un verb.

O regulă destul de simplă pe care putem să ne bazăm atunci când avem dubii la folosirea unei cratime este :

1. Întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.
2. La conjugare, cratima nu se folosește.
3. Atunci când cuvântul poate fi folosit drept formulă de adresare (este substantiv la cazul vocativ), se scrie fără cratimă.

În continuare vă vom da câteva exemple de propoziții cu cuvântul adecvatule, după care vă vom explica cât de mult poate fi influențat sensul unei propoziții de o „simplă” virgulă.

Propoziții cu adecvatule – cuvântul adecvatule

Sunt încântată să te cunosc, adecvatule.

adecvatule, când o să îmi dezvălui secretul tău ?

Îmi place de tine, adecvatule.

Nu te-am văzut de trei ani, adecvatule.

adecvatule, care este numărul tău de telefon ?

Cum influențează virgula sensul unei propoziții cu adecvatule ?

Propoziția 1 :

Nu îmi place de tine, adecvatule.

Propoziția 2 :

Nu, îmi place de tine, adecvatule.

Deși la prima impresie îți poate părea că nu există o diferență substanțială între aceste două propoziții, citind cu atenție și oprindu-te la fiecare virgulă vei realiza că diferența este una drastică.

În cazul primei propoziții care conține cuvântul adecvatule, avem o singură virgulă, situată înaintea adresării, astfel cuvântul „nu” aparține frazei și se referă la „îmi place de tine”, În alte cuvinte, persoana care primește mesajul va crede că nu îți place de ea.

În cazul celei de-a doua propoziții care folosește cuvântul adecvatule, avem două virgule, una care delimitează cuvântul „nu” de restul propoziției și alta care este situată înaintea adresării. În cazul de față, virgula adăugată are rolul de a nega ce a spus anterior interlocutorul, iar sensul propoziției este : „îmi place de tine”.

Capacitatea de a scrie corect gramatical nu este doar un beneficiu ci și o necesitate. Cel mai mod de transmitere a informației care nu necesită vorbirea propriu-zisă este prin scris. Atunci când scriem trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale (pentru a nu se face confuzii referitoare la sensul textului) cât și de emoțiile aflate în spatele cuvintelor date.

Astfel, întotdeauna trebuie să ne punem întrebări de tipul :

• Când se scrie adecvatule lipit și când se scrie adecvatu-le dezlipit ?
• Care este forma corectă a acestui cuvânt ?
• Se scrie adecvatu-le sau adecvatule ?
• Când și cum se adaugă cratimele într-o propoziție ?
• Care este forma corectă a acestei propoziții ?
• De ce se scrie adecvatule fără cratimă și nu adecvatu-le cu cratimă ?

insultați-o, insulta-ți-o sau insultațio ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie insultațio legat și când se scrie insulta-ți-o sau insultați-o dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului insultați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie insultațio fără cratimă și când se scrie insultați-o sau insulta-ți-o  cu cratimă ?

În cazul cuvântului insultați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar litera „o” se adaugă mereu cu cratimă atunci când este un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Litera „-o” se adaugă cu cratimă pentru că „o” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este insultați-o și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, insultați-o. (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele insultațio, insulta-țio și insulta-ți-o sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care insultați-o se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, insultați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-o”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-o” cuvântului „insulta”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului insultați-o cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu insultați-o ?

1. Nu știu ce înseamnă „insultați-o”.
2. Nu, știu ce înseamnă „insultați-o”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul insultați-o, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul insultați-o virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul insultați-o, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie insultați-o sau insulta-ți-o ?”, „insulta-ți-o, insulta-țio sau insultați-o?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

realizați-le, realiza-ți-le sau realizațile ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie realizațile legat și când se scrie realiza-ți-le sau realizați-le dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului realizați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie realizațile fără cratimă și când se scrie realizați-le sau realiza-ți-le  cu cratimă ?

În cazul cuvântului realizați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „le” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-le” se adaugă cu cratimă pentru că „le” este un pronume.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este realizați-le și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, realizați-le … (voi să realizați pe ele / ale lor) (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele realizațile, realiza-țile și realiza-ți-le sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care realizați-le se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, realizați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-le”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-le” cuvântului „realiza”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului realizați-le cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu realizați-le ?

1. Nu știe ce înseamnă „realizați-le”.
2. Nu, știe ce înseamnă „realizați-le”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul realizați-le, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul realizați-le virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul realizați-le, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie realizați-le sau realiza-ți-le ?”, „realiza-țile, realiza-ți-le sau realizați-le?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

negociați-vă, negocia-ți-vă sau negociațivă ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie negociațivă legat și când se scrie negocia-ți-vă sau negociați-vă dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului negociați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie negociațivă fără cratimă și când se scrie negociați-vă sau negocia-ți-vă  cu cratimă ?

În cazul cuvântului negociați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „vă” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-vă” se adaugă cu cratimă pentru că „vă” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este negociați-vă și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, negociați-vă … (voi negociați vouă / pe voi / ale voastre) (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele negociațivă, negocia-țivă și negocia-ți-vă sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care negociați-vă se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, negociați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-vă”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-vă” cuvântului „negocia”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului negociați-vă cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu negociați-vă ?

1. Nu știe ce înseamnă „negociați-vă”.
2. Nu, știe ce înseamnă „negociați-vă”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul negociați-vă, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul negociați-vă virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul negociați-vă, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie negociați-vă sau negocia-ți-vă ?”, „negocia-țivă, negocia-ți-vă sau negociați-vă?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

savurează-le sau savureazăle ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie savurează-le dezlegat și când se scrie savureazăle legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie savurează-le cu cratimă și când se scrie savureazăle fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este savurează-le și înseamnă „tu savurează pe ele” sau „tu savurează lor”.

savureazăle este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care savurează-le se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-le”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului savurează-le cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu savurează-le ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „savurează-le”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „savurează-le”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul savurează-le, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul savurează-le, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul savurează-le, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie savureazăle sau savurează-le ?”, „savurează-le sau savureazăle ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

inventează-mi sau inventeazămi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie inventează-mi dezlegat și când se scrie inventeazămi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie inventează-mi cu cratimă și când se scrie inventeazămi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este inventează-mi și înseamnă „tu inventează mie” sau „tu inventează al meu / a mea …”.

inventeazămi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care inventează-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului inventează-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu inventează-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „inventează-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „inventează-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul inventează-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul inventează-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul inventează-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie inventeazămi sau inventează-mi ?”, „inventează-mi sau inventeazămi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

tratați sau trata-ți ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie tratați legat și când se scrie trata-ți dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului trata, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie tratați fără cratimă și când se scrie trata-ți cu cratimă ?

În cazul cuvântului trata, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este tratați și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Voi trebuie să tratați.

Ex.2 Vă rog să îl / să o tratați.

Ex.3 Voi sunteți tratați.

trata-ți este un cuvânt care nu a existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care tratați se scrie fără cratimă este următorul :

În cazul de față, tratați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” cuvântului „trata”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului tratați cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu tratați ?

1. Nu știe ce înseamnă „tratați”.
2. Nu, știe ce înseamnă „tratați”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul tratați, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul tratați virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul tratați, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie tratați sau trata-ți ?”, „trata-ți sau tratați ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

respectați-le, respecta-ți-le sau respectațile ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie respectațile legat și când se scrie respecta-ți-le sau respectați-le dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului respectați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie respectațile fără cratimă și când se scrie respectați-le sau respecta-ți-le  cu cratimă ?

În cazul cuvântului respectați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „le” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-le” se adaugă cu cratimă pentru că „le” este un pronume.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este respectați-le și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, respectați-le … (voi să respectați pe ele / ale lor) (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele respectațile, respecta-țile și respecta-ți-le sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care respectați-le se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, respectați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-le”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-le” cuvântului „respecta”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului respectați-le cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu respectați-le ?

1. Nu știe ce înseamnă „respectați-le”.
2. Nu, știe ce înseamnă „respectați-le”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul respectați-le, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul respectați-le virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul respectați-le, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie respectați-le sau respecta-ți-le ?”, „respecta-țile, respecta-ți-le sau respectați-le?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

caracterizează-i sau caracterizeazăi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie caracterizează-i dezlegat și când se scrie caracterizeazăi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie caracterizează-i cu cratimă și când se scrie caracterizeazăi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : caracterizează-i și înseamnă „tu caracterizează pe ei” sau „tu caracterizează lui / ei”.

caracterizeazăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care caracterizează-i se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-i”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului caracterizează-i cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu caracterizează-i ?

1. Nu mi-a spus „caracterizează-i”.
2. Nu, mi-a spus „caracterizează-i”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul caracterizează-i, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul caracterizează-i, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul caracterizează-i, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie caracterizeazăi sau caracterizează-i ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

judecă-l sau judecăl ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie judecă-l dezlegat și când se scrie judecăl legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie judecă-l cu cratimă și când se scrie judecăl fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este : judecă-l și înseamnă „tu judecă pe el”.

judecăl este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care judecă-l se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-l”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a-i înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului judecă-l cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu judecă-l ?

1. Nu știe ce înseamnă „judecă-l”.
2. Nu, știe ce înseamnă „judecă-l”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul judecă-l, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul judecă-l, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul judecă-l, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie judecăl sau judecă-l ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

numește-te sau numeștete ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie numește-te dezlegat și când se scrie numeștete legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie numește-te cu cratimă și când se scrie numeștete fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este numește-te și înseamnă „tu numește pe tine”.

numeștete este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care numește-te se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-te”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj, cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului numește-te cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu numește-te ?

1. Nu știe ce înseamnă „numește-te”.
2. Nu, știe ce înseamnă „numește-te”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul numește-te, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul numește-te, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul numește-te, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie numeștete sau numește-te ?”, „numește-te sau numeștete ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

înșelați-mi, înșela-ți-mi sau înșelațimi ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie înșelațimi legat și când se scrie înșela-ți-mi sau înșelați-mi dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului înșelați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie înșelațimi fără cratimă și când se scrie înșelați-mi sau înșela-ți-mi  cu cratimă ?

În cazul cuvântului înșelați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este înșelați-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, înșelați-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele înșelațimi, înșela-țimi și înșela-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care înșelați-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, înșelați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „înșela”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului înșelați-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu înșelați-mi ?

1. Nu știe ce înseamnă „înșelați-mi”.
2. Nu, știe ce înseamnă „înșelați-mi”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul înșelați-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul înșelați-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul înșelați-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie înșelați-mi sau înșela-ți-mi ?”, „înșela-țimi, înșela-țimi sau înșelați-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.