-ne – Cu cratimă și fără

măsurați-ne, măsura-ți-ne sau măsuraține ? – Cum este corect ?

măsurați-ne, măsura-ți-ne sau măsuraține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie măsuraține legat și când se scrie măsura-ți-ne sau măsurați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului măsurați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie măsuraține fără cratimă și când se scrie măsurați-ne sau măsura-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului măsurați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este măsurați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, măsurați-ne … (voi să măsurați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele măsuraține, măsura-ține și măsura-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care măsurați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, măsurați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „măsura”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului măsurați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu măsurați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „măsurați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „măsurați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul măsurați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul măsurați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul măsurați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie măsurați-ne sau măsura-ți-ne ?”, „măsura-ține, măsura-ți-ne sau măsurați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

împrumutați-ne, împrumuta-ți-ne sau împrumutaține ? – Cum este corect ?

împrumutați-ne, împrumuta-ți-ne sau împrumutaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie împrumutaține legat și când se scrie împrumuta-ți-ne sau împrumutați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului împrumutați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie împrumutaține fără cratimă și când se scrie împrumutați-ne sau împrumuta-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului împrumutați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este împrumutați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, împrumutați-ne … (voi să împrumutați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele împrumutaține, împrumuta-ține și împrumuta-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care împrumutați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, împrumutați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „împrumuta”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului împrumutați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu împrumutați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „împrumutați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „împrumutați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul împrumutați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul împrumutați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul împrumutați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie împrumutați-ne sau împrumuta-ți-ne ?”, „împrumuta-ține, împrumuta-ți-ne sau împrumutați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

modificați-ne, modifica-ți-ne sau modificaține ? – Cum este corect ?

modificați-ne, modifica-ți-ne sau modificaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie modificaține legat și când se scrie modifica-ți-ne sau modificați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului modificați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie modificaține fără cratimă și când se scrie modificați-ne sau modifica-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului modificați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este modificați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, modificați-ne … (voi să modificați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele modificaține, modifica-ține și modifica-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care modificați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, modificați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „modifica”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului modificați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu modificați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „modificați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „modificați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul modificați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul modificați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul modificați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie modificați-ne sau modifica-ți-ne ?”, „modifica-ține, modifica-ți-ne sau modificați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

redactați-ne, redacta-ți-ne sau redactaține ? – Cum este corect ?

redactați-ne, redacta-ți-ne sau redactaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie redactaține legat și când se scrie redacta-ți-ne sau redactați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului redactați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie redactaține fără cratimă și când se scrie redactați-ne sau redacta-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului redactați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este redactați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, redactați-ne … (voi să redactați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele redactaține, redacta-ține și redacta-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care redactați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, redactați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „redacta”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului redactați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu redactați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „redactați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „redactați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul redactați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul redactați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul redactați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie redactați-ne sau redacta-ți-ne ?”, „redacta-ține, redacta-ți-ne sau redactați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

repartizați-ne, repartiza-ți-ne sau repartizaține ? – Cum este corect ?

repartizați-ne, repartiza-ți-ne sau repartizaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie repartizaține legat și când se scrie repartiza-ți-ne sau repartizați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului repartizați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie repartizaține fără cratimă și când se scrie repartizați-ne sau repartiza-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului repartizați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este repartizați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, repartizați-ne … (voi să repartizați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele repartizaține, repartiza-ține și repartiza-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care repartizați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, repartizați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „repartiza”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului repartizați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu repartizați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „repartizați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „repartizați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul repartizați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul repartizați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul repartizați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie repartizați-ne sau repartiza-ți-ne ?”, „repartiza-ține, repartiza-ți-ne sau repartizați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

îndrumați-ne, îndruma-ți-ne sau îndrumaține ? – Cum este corect ?

îndrumați-ne, îndruma-ți-ne sau îndrumaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie îndrumaține legat și când se scrie îndruma-ți-ne sau îndrumați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului îndrumați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie îndrumaține fără cratimă și când se scrie îndrumați-ne sau îndruma-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului îndrumați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este îndrumați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, îndrumați-ne … (voi să îndrumați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele îndrumaține, îndruma-ține și îndruma-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care îndrumați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, îndrumați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „îndruma”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului îndrumați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu îndrumați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „îndrumați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „îndrumați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul îndrumați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul îndrumați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul îndrumați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie îndrumați-ne sau îndruma-ți-ne ?”, „îndruma-ține, îndruma-ți-ne sau îndrumați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

beți-ne, be-ți-ne sau beține ? – Cum este corect ?

beți-ne, be-ți-ne sau beține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie beține legat și când se scrie be-ți-ne sau beți-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului beți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie beține fără cratimă și când se scrie beți-ne sau be-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului beți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este beți-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, beți-ne … (voi să beți pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele beține, be-ține și be-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care beți-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, beți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „be”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului beți-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu beți-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „beți-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „beți-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul beți-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul beți-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul beți-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie beți-ne sau be-ți-ne ?”, „be-ține, be-ți-ne sau beți-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

excludeți-ne, exclude-ți-ne sau excludeține ? – Cum este corect ?

excludeți-ne, exclude-ți-ne sau excludeține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie excludeține legat și când se scrie exclude-ți-ne sau excludeți-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului excludeți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie excludeține fără cratimă și când se scrie excludeți-ne sau exclude-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului excludeți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este excludeți-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, excludeți-ne … (voi să excludeți pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele excludeține, exclude-ține și exclude-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care excludeți-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, excludeți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „exclude”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului excludeți-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu excludeți-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „excludeți-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „excludeți-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul excludeți-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul excludeți-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul excludeți-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie excludeți-ne sau exclude-ți-ne ?”, „exclude-ține, exclude-ți-ne sau excludeți-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

confruntați-ne, confrunta-ți-ne sau confruntaține ? – Cum este corect ?

confruntați-ne, confrunta-ți-ne sau confruntaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie confruntaține legat și când se scrie confrunta-ți-ne sau confruntați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului confruntați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie confruntaține fără cratimă și când se scrie confruntați-ne sau confrunta-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului confruntați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este confruntați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, confruntați-ne … (voi să confruntați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele confruntaține, confrunta-ține și confrunta-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care confruntați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, confruntați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „confrunta”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului confruntați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu confruntați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „confruntați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „confruntați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul confruntați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul confruntați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul confruntați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie confruntați-ne sau confrunta-ți-ne ?”, „confrunta-ține, confrunta-ți-ne sau confruntați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

amintiți-ne, aminti-ți-ne sau amintiține ? – Cum este corect ?

amintiți-ne, aminti-ți-ne sau amintiține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie amintiține legat și când se scrie aminti-ți-ne sau amintiți-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului amintiți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie amintiține fără cratimă și când se scrie amintiți-ne sau aminti-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului amintiți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este amintiți-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, amintiți-ne … (voi să amintiți pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele amintiține, aminti-ține și aminti-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care amintiți-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, amintiți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „aminti”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului amintiți-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu amintiți-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „amintiți-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „amintiți-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul amintiți-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul amintiți-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul amintiți-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie amintiți-ne sau aminti-ți-ne ?”, „aminti-ține, aminti-ți-ne sau amintiți-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

aranjați-ne, aranja-ți-ne sau aranjaține ? – Cum este corect ?

aranjați-ne, aranja-ți-ne sau aranjaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie aranjaține legat și când se scrie aranja-ți-ne sau aranjați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului aranjați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie aranjaține fără cratimă și când se scrie aranjați-ne sau aranja-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului aranjați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este aranjați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, aranjați-ne … (voi să aranjați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele aranjaține, aranja-ține și aranja-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care aranjați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, aranjați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „aranja”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului aranjați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu aranjați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „aranjați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „aranjați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul aranjați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul aranjați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul aranjați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie aranjați-ne sau aranja-ți-ne ?”, „aranja-ține, aranja-ți-ne sau aranjați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

rupeți-ne, rupe-ți-ne sau rupeține ? – Cum este corect ?

rupeți-ne, rupe-ți-ne sau rupeține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie rupeține legat și când se scrie rupe-ți-ne sau rupeți-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului rupeți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie rupeține fără cratimă și când se scrie rupeți-ne sau rupe-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului rupeți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este rupeți-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, rupeți-ne … (voi să rupeți pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele rupeține, rupe-ține și rupe-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care rupeți-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, rupeți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „rupe”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului rupeți-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu rupeți-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „rupeți-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „rupeți-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul rupeți-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul rupeți-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul rupeți-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie rupeți-ne sau rupe-ți-ne ?”, „rupe-ține, rupe-ți-ne sau rupeți-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

utilizați-ne, utiliza-ți-ne sau utilizaține ? – Cum este corect ?

utilizați-ne, utiliza-ți-ne sau utilizaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie utilizaține legat și când se scrie utiliza-ți-ne sau utilizați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului utilizați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie utilizaține fără cratimă și când se scrie utilizați-ne sau utiliza-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului utilizați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este utilizați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, utilizați-ne … (voi să utilizați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele utilizaține, utiliza-ține și utiliza-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care utilizați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, utilizați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „utiliza”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului utilizați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu utilizați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „utilizați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „utilizați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul utilizați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul utilizați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul utilizați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie utilizați-ne sau utiliza-ți-ne ?”, „utiliza-ține, utiliza-ți-ne sau utilizați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

ziceți-ne, zice-ți-ne sau ziceține ? – Cum este corect ?

ziceți-ne, zice-ți-ne sau ziceține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie ziceține legat și când se scrie zice-ți-ne sau ziceți-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului ziceți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie ziceține fără cratimă și când se scrie ziceți-ne sau zice-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului ziceți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este ziceți-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, ziceți-ne … (voi să ziceți pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele ziceține, zice-ține și zice-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care ziceți-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, ziceți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „zice”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului ziceți-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu ziceți-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „ziceți-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „ziceți-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul ziceți-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul ziceți-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul ziceți-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie ziceți-ne sau zice-ți-ne ?”, „zice-ține, zice-ți-ne sau ziceți-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

eliberați-ne, elibera-ți-ne sau eliberaține ? – Cum este corect ?

eliberați-ne, elibera-ți-ne sau eliberaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie eliberaține legat și când se scrie elibera-ți-ne sau eliberați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului eliberați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie eliberaține fără cratimă și când se scrie eliberați-ne sau elibera-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului eliberați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este eliberați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, eliberați-ne … (voi să eliberați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele eliberaține, elibera-ține și elibera-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care eliberați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, eliberați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „elibera”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului eliberați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu eliberați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „eliberați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „eliberați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul eliberați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul eliberați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul eliberați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie eliberați-ne sau elibera-ți-ne ?”, „elibera-ține, elibera-ți-ne sau eliberați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

dedicați-ne, dedica-ți-ne sau dedicaține ? – Cum este corect ?

dedicați-ne, dedica-ți-ne sau dedicaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie dedicaține legat și când se scrie dedica-ți-ne sau dedicați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului dedicați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie dedicaține fără cratimă și când se scrie dedicați-ne sau dedica-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului dedicați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este dedicați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, dedicați-ne … (voi să dedicați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele dedicaține, dedica-ține și dedica-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care dedicați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, dedicați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „dedica”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului dedicați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu dedicați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „dedicați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „dedicați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul dedicați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul dedicați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul dedicați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie dedicați-ne sau dedica-ți-ne ?”, „dedica-ține, dedica-ți-ne sau dedicați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

picați-ne, pica-ți-ne sau picaține ? – Cum este corect ?

picați-ne, pica-ți-ne sau picaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie picaține legat și când se scrie pica-ți-ne sau picați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului picați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie picaține fără cratimă și când se scrie picați-ne sau pica-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului picați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este picați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, picați-ne … (voi să picați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele picaține, pica-ține și pica-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care picați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, picați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „pica”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului picați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu picați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „picați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „picați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul picați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul picați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul picați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie picați-ne sau pica-ți-ne ?”, „pica-ține, pica-ți-ne sau picați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

mințiți-ne, minți-ți-ne sau mințiține ? – Cum este corect ?

mințiți-ne, minți-ți-ne sau mințiține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie mințiține legat și când se scrie minți-ți-ne sau mințiți-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului mințiți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie mințiține fără cratimă și când se scrie mințiți-ne sau minți-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului mințiți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este mințiți-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, mințiți-ne … (voi să mințiți pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele mințiține, minți-ține și minți-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care mințiți-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, mințiți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „minți”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului mințiți-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu mințiți-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „mințiți-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „mințiți-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul mințiți-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul mințiți-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul mințiți-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie mințiți-ne sau minți-ți-ne ?”, „minți-ține, minți-ți-ne sau mințiți-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

declarați-ne, declara-ți-ne sau declaraține ? – Cum este corect ?

declarați-ne, declara-ți-ne sau declaraține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie declaraține legat și când se scrie declara-ți-ne sau declarați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului declarați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie declaraține fără cratimă și când se scrie declarați-ne sau declara-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului declarați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este declarați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, declarați-ne … (voi să declarați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele declaraține, declara-ține și declara-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care declarați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, declarați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „declara”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului declarați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu declarați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „declarați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „declarați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul declarați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul declarați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul declarați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie declarați-ne sau declara-ți-ne ?”, „declara-ține, declara-ți-ne sau declarați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

internați-ne, interna-ți-ne sau internaține ? – Cum este corect ?

internați-ne, interna-ți-ne sau internaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie internaține legat și când se scrie interna-ți-ne sau internați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului internați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie internaține fără cratimă și când se scrie internați-ne sau interna-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului internați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este internați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, internați-ne … (voi să internați pe noi) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele internaține, interna-ține și interna-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care internați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, internați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „interna”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului internați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu internați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „internați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „internați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul internați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul internați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul internați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie internați-ne sau interna-ți-ne ?”, „interna-ține, interna-ți-ne sau internați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

monitorizați-ne, monitoriza-ți-ne sau monitorizaține ? – Cum este corect ?

monitorizați-ne, monitoriza-ți-ne sau monitorizaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie monitorizaține legat și când se scrie monitoriza-ți-ne sau monitorizați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului monitorizați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie monitorizaține fără cratimă și când se scrie monitorizați-ne sau monitoriza-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului monitorizați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este monitorizați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, monitorizați-ne … (voi să monitorizați pe noi / nouă) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele monitorizaține, monitoriza-ține și monitoriza-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care monitorizați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, monitorizați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „monitoriza”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului monitorizați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu monitorizați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „monitorizați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „monitorizați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul monitorizați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul monitorizați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul monitorizați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie monitorizați-ne sau monitoriza-ți-ne ?”, „monitoriza-ține, monitoriza-ți-ne sau monitorizați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

pedepsiți-ne, pedepsi-ți-ne sau pedepsiține ? – Cum este corect ?

pedepsiți-ne, pedepsi-ți-ne sau pedepsiține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie pedepsiține legat și când se scrie pedepsi-ți-ne sau pedepsiți-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului pedepsiți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie pedepsiține fără cratimă și când se scrie pedepsiți-ne sau pedepsi-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului pedepsiți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este pedepsiți-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, pedepsiți-ne … (voi să pedepsiți pe noi / nouă) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele pedepsiține, pedepsi-ține și pedepsi-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care pedepsiți-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, pedepsiți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „pedepsi”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului pedepsiți-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu pedepsiți-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „pedepsiți-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „pedepsiți-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul pedepsiți-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul pedepsiți-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul pedepsiți-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie pedepsiți-ne sau pedepsi-ți-ne ?”, „pedepsi-ține, pedepsi-ți-ne sau pedepsiți-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

recuperați-ne, recupera-ți-ne sau recuperaține ? – Cum este corect ?

recuperați-ne, recupera-ți-ne sau recuperaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie recuperaține legat și când se scrie recupera-ți-ne sau recuperați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului recuperați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie recuperaține fără cratimă și când se scrie recuperați-ne sau recupera-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului recuperați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este recuperați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, recuperați-ne … (voi să recuperați pe noi / nouă) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele recuperaține, recupera-ține și recupera-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care recuperați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, recuperați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „recupera”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului recuperați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu recuperați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „recuperați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „recuperați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul recuperați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul recuperați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul recuperați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie recuperați-ne sau recupera-ți-ne ?”, „recupera-ține, recupera-ți-ne sau recuperați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

atenționați-ne, atenționa-ți-ne sau atenționaține ? – Cum este corect ?

atenționați-ne, atenționa-ți-ne sau atenționaține ? – Cum este corect ?

 

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie atenționaține legat și când se scrie atenționa-ți-ne sau atenționați-ne dezlegat ?

 

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului atenționați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

 

Când se scrie atenționaține fără cratimă și când se scrie atenționați-ne sau atenționa-ți-ne  cu cratimă ?

 

În cazul cuvântului atenționați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „ne” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-ne” se adaugă cu cratimă pentru că „ne” este un pronume.

 

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este atenționați-ne și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, atenționați-ne … (voi să atenționați pe noi / nouă) (se referă la voi / dumneavoastră)

 

Cuvintele atenționaține, atenționa-ține și atenționa-ți-ne sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

 

Motivul pentru care atenționați-ne se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, atenționați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele „-ne”.

 

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

 

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

 

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-ne” cuvântului „atenționa”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului atenționați-ne cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu atenționați-ne ?

 

  1. Nu știe ce înseamnă „atenționați-ne”.
  2. Nu, știe ce înseamnă „atenționați-ne”.

 

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul atenționați-ne, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

 

În prima propoziție care conține cuvântul atenționați-ne virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

 

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul atenționați-ne, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

 

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie atenționați-ne sau atenționa-ți-ne ?”, „atenționa-ține, atenționa-ți-ne sau atenționați-ne?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.