Cum se scrie corect ? Sâmbătă sau Sânbătă ?

O greșeală frecventă în limba română implică schimbarea literelor „mb” și „nb”. Din punct de vedere gramatical, acest cuvânt are o singură formă corectă, iar ea se scrie cu literele mb.

Forma corectă a acestui cuvânt este : Sâmbătă

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un avantaj cât și o esențialitate pentru vorbitorul de limba română. Singura cale prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică cât mai exemplară.

Întreg sensul unei propoziții se poate schimba din cauza unei „mici” greșeli, fie aceasta o greșeală de punctuație, o literă folosită într-un alt loc decât cel intenționat, sau o greșeală de stil.

Pentru a înțelege cum poate o singură virgulă să schimbe sensul unei propoziții, luați exemplul de mai jos :

Nu este sâmbătă mâine.
Nu, este sâmbătă mâine.

Chiar dacă unui necunoscător de gramatică i s-ar putea părea că aceste două propoziții sunt identice, noi vă asigurăm că nu sunt. Virgula din a doua propoziție are scopul de a separa „nu” de propoziție, astfel acest „nu” se referă la altceva decât cuvintele care îl urmează (adesea este folosit ca o negație pentru o afirmație anterioară a unui alt interlocutor, sau drept răspuns la o întrebare care începe cu „nu”, negându-l pe acel „nu” din întrebare).

Astfel, lipsa virgulei din prima propoziție are scopul de a transmite faptul că acțiunea dată nu a avut loc, nu are loc sau nu va avea loc, pe când virgula din cea de-a doua propoziție are scopul de a transmite că acțiunea a avut loc, are loc sau urmează să aibă loc.

Să te întrebi care este forma corectă a unui cuvânt este întotdeauna benefic.

Propoziții cu Sâmbătă – Cuvântul Sâmbătă

Elevului îi place ziua de sâmbătă deoarece nu trebuie să meargă la școală.

Restaurantul este ocupat cu nunți în fiecare sâmbătă.

Urmează să ne întâlnim sâmbătă.

În fiecare sâmbătă, sunt organizate competiții de dans.

Sâmbătă de sâmbătă, mergea la nunți pentru a servi la mese.

M-a invitat sâmbătă la un film.

Cum se scrie corect ? Sesizează / Sesiziază sau Sesiziează ?

O greșeală comună în gramatica limbii române este interschimbarea terminației „iază”, „ează”, „iează” la scrierea mai multor cuvinte.

Conjugarea acestui cuvânt se face doar cu o singură terminație, iar aceasta este  : -ează. Astfel, pentru acest cuvânt avem o singură formă corectă, iar aceasta este : SESIZEAZĂ

Să scrii corect din punct de vedere gramatical nu este un moft, ci mai degrabă o esențialitate. Singurul mod prin care putem să ne înțelegem reciproc cu adevărat este dacă învățăm să scriem și să ne exprimăm corect.

Se întămplă foarte des că din cauza unei mici greșeli gramaticale (fie aceasta o literă, o cratimă sau un semn de punctuație), sensul întregii propoziții se schimbă.

Exemplu :

Nu cred că sesizează.

Nu, cred că sesizează.

În cazul întâi, sensul propoziției este că „nu se întămplă”, „nu o să se întâmple” sau „nu s-a întâmplat”, pe când în cel de-al doilea caz, „nu” are scopul de a scoate dubiile din mintea interlocutorului, astfel propoziția are sensul de „acest lucru o să se întâmple”, acest lucru se întâmplă sau „s-a întâmplat”. Este adevărat faptul că nu întotdeauna se schimbă sensul unei propoziții din cauza unei greșeli gramaticale, totuși asta nu înseamnă că suntem scuzați atunci când facem aceste greșeli. Chiar și dacă uneori sensul rămâne neschimbat, greșeala în cauză poate cauza o descifrare mai lentă a mesajului, sau poate schimba percepția unei persoane în legătură cu noi. Greșelile gramaticale adesea redau o lipsă de cultură.

Propoziții cu Sesizează – Cuvântul Sesizează (a sesiza)

Bătrânul sesizează adevărul din vorbele călătorului.

Femeia sesizează poliția de crima comisă.

Scriitorii sesizează ceea ce duce omenirea înainte.

Poetul sesizează nedreptatea sistemului actual.

O clipă doar și băiatul sesizează situația în care se află.

Locuitorii satului sesizează autoritățile de fraudele acestei organizații.

Cum se scrie corect ? Plusează / Plusiază sau Plusiează ?

O greșeală comună în gramatica limbii române este interschimbarea terminației „iază”, „ează”, „iează” la scrierea mai multor cuvinte.

Conjugarea acestui cuvânt se face doar cu o singură terminație, iar aceasta este  : -ează. Astfel, pentru acest cuvânt avem o singură formă corectă, iar aceasta este : PLUSEAZĂ

Să scrii corect din punct de vedere gramatical nu este un moft, ci mai degrabă o esențialitate. Singurul mod prin care putem să ne înțelegem reciproc cu adevărat este dacă învățăm să scriem și să ne exprimăm corect.

Se întămplă foarte des că din cauza unei mici greșeli gramaticale (fie aceasta o literă, o cratimă sau un semn de punctuație), sensul întregii propoziții se schimbă.

Exemplu :

Nu plusează.

Nu, plusează.

În cazul întâi, sensul propoziției este că „nu se întămplă”, „nu o să se întâmple” sau „nu s-a întâmplat”, pe când în cel de-al doilea caz, „nu” are scopul de a scoate dubiile din mintea interlocutorului, astfel propoziția are sensul de „acest lucru o să se întâmple”, acest lucru se întâmplă sau „s-a întâmplat”. Este adevărat faptul că nu întotdeauna se schimbă sensul unei propoziții din cauza unei greșeli gramaticale, totuși asta nu înseamnă că suntem scuzați atunci când facem aceste greșeli. Chiar și dacă uneori sensul rămâne neschimbat, greșeala în cauză poate cauza o descifrare mai lentă a mesajului, sau poate schimba percepția unei persoane în legătură cu noi. Greșelile gramaticale adesea redau o lipsă de cultură.

Propoziții cu Plusează – Cuvântul Plusează (a plusa)

În acest joc tânărul plusează cu talentul său.

La vederea acestei bătrâne gârbovite, tânărul cumpără toate merele și plusează suma de plată.

Ea plusează primul rezultat la suma obținută.

Cum se scrie corect ? Alcoolmetru sau Alcolmetru / Alcouolmetru ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oo” cu cea a literei „o” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind litera ”o” de două ori, adică varianta corectă se scrie cu „oo”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Alcoolmetru

Acțiunea de a scrie corect gramatical nu este un simplu beneficiu, ci mai degrabă un lucru vital limbii române. Gramatica este ceva esențial în comunicarea zilnică a vorbitorului de limba română, iar folosirea sa într-o manieră corectă este singura modalitate de a transmite un mesaj sub forma intenției inițiale.

Înțelesul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, chiar și prin folosirea incorectă a ceva atât de „banal” precum o virgulă, dar mai ales de către figuri de stil, semne de exclamare, întrebare, litere în plus sau lipsă.

Folosind cuvântul de mai sus, vă vom oferi un exemplu prin care sensul unei propoziții se schimbă din cauza unei virgule :

Nu, mi-a dat acel alcoolmetru.
Nu mi-a dat acel alcoolmetru.

Având puține cunoștințe de gramatică, ai putea să nu observi imediat diferența, dar o persoană care stăpânește bine limba română își va fi dat deja seama de această diferență „evidentă”.

În prima propoziție, virgula a fost folosită pentru a separa acel „nu” de restul propoziției, adică acel „nu” se referă la o afirmație / întrebare a interlocutorului sau chiar a persoanei care vorbește, negând astfel ce a fost spus.

În cazul celei de-a doua propoziții, din cauza că virgula lispește, „nu” nu este separat de restul frazei, negând astfel nu spusele anterioare, ci spusele viitoare, adică cele care urmează această negare.

Întrebarea „care este forma corectă a acestui cuvânt?” este și va fi întotdeauna benefică.

Propoziții cu Alcoolmetru – Cuvântul Alcoolmetru

Propoziții cu Alcoolmetru – sens propriu și figurat

Pentru a măsura alcoolemia din sânge, se folosește un alcoolmetru.

Un alcoolmetru măsoară concentrația de alcool.

Crezi că vor folosi un alcoolmetru ?

Cum se scrie corect? Binemeritat sau Bine meritat ?

Binemeritat sau Binemeritat – se scrie legat sau dezlegat ?

Una dintre multele incorectitudini gramaticale care se găsește adesea în gramatica limbii române, constă din dezlipirea literelor unui cuvânt compus, adăugarea unei cratime sau adăugarea conjuncției „și” în interiorul cuvintelor.

În gramatica limbii române, acest cuvânt are o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele „lipite”, fără conjuncția „și”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Binemeritat

Acțiunea de a scrie corect gramatical nu este un simplu beneficiu, ci mai degrabă un lucru vital limbii române. Gramatica este ceva esențial în comunicarea zilnică a vorbitorului de limba română, iar folosirea sa într-o manieră corectă este singura modalitate de a transmite un mesaj sub forma intenției inițiale.

Înțelesul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, chiar și prin folosirea incorectă a ceva atât de „banal” precum o virgulă, dar mai ales de către figuri de stil, semne de exclamare, întrebare, litere în plus sau lipsă.

Folosind cuvântul de mai sus, vă vom oferi un exemplu prin care sensul unei propoziții se schimbă din cauza unei virgule :

Nu, a fost un premiu binemeritat.
Nu a fost un premiu binemeritat.

Având puține cunoștințe de gramatică, ai putea să nu observi imediat diferența, dar o persoană care stăpânește bine limba română își va fi dat deja seama de această diferență „evidentă”.

În prima propoziție, virgula a fost folosită pentru a separa acel „nu” de restul propoziției, adică acel „nu” se referă la o afirmație / întrebare a interlocutorului sau chiar a persoanei care vorbește, negând astfel ce a fost spus.

În cazul celei de-a doua propoziții, din cauza că virgula lispește, „nu” nu este separat de restul frazei, negând astfel nu spusele anterioare, ci spusele viitoare, adică cele care urmează această negare.

Întrebarea „care este forma corectă a acestui cuvânt?” este și va fi întotdeauna benefică.

Propoziții cu Binemeritat – Cuvântul Binemeritat

Propoziții cu Binemeritat – sens proprou și figurat

Abia aștept un pui de somn binemeritat.

Locul în care am ajuns este binemeritat.

Din păcate nu am parte de confortul binemeritat.

Balena ucigașă are un nume binemeritat.

Cum se scrie corect ? Îmbrânci sau Înbrânci ?

O greșeală frecventă în limba română implică schimbarea literelor „mb” și „nb”. Din punct de vedere gramatical, acest cuvânt are o singură formă corectă, iar ea se scrie cu literele mb.

Forma corectă a acestui cuvânt este : Îmbrânci

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un avantaj cât și o esențialitate pentru vorbitorul de limba română. Singura cale prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică cât mai exemplară.

Întreg sensul unei propoziții se poate schimba din cauza unei „mici” greșeli, fie aceasta o greșeală de punctuație, o literă folosită într-un alt loc decât cel intenționat, sau o greșeală de stil.

Pentru a înțelege cum poate o singură virgulă să schimbe sensul unei propoziții, luați exemplul de mai jos :

Nu l-a putut îmbrânci.
Nu, l-a putut îmbrânci.

Chiar dacă unui necunoscător de gramatică i s-ar putea părea că aceste două propoziții sunt identice, noi vă asigurăm că nu sunt. Virgula din a doua propoziție are scopul de a separa „nu” de propoziție, astfel acest „nu” se referă la altceva decât cuvintele care îl urmează (adesea este folosit ca o negație pentru o afirmație anterioară a unui alt interlocutor, sau drept răspuns la o întrebare care începe cu „nu”, negându-l pe acel „nu” din întrebare).

Astfel, lipsa virgulei din prima propoziție are scopul de a transmite faptul că acțiunea dată nu a avut loc, nu are loc sau nu va avea loc, pe când virgula din cea de-a doua propoziție are scopul de a transmite că acțiunea a avut loc, are loc sau urmează să aibă loc.

Să te întrebi care este forma corectă a unui cuvânt este întotdeauna benefic.

Propoziții cu Îmbrânci – Cuvântul Îmbrânci

Pentru  a nu se îmbrânci, a fost asigurat un spațiu generos.

Copiii sunt rugați a nu se îmbrânci.

Nu cunosc sensul verbului a se îmbrânci.

Faptul de a se îmbrânci i se pare foarte urât.

Pentru a nu se îmbrânci, a preferat să rămână în spate.

Nu te mai îmbrânci!

Cum se scrie corect ? Adecvat sau Adegvat ?

Una dintre greșelile care sunt adesea întâlnite în gramatica limbii române, constă din substituirea literelor „cv” și „gv” la scrierea mai multor cuvinte.

În gramatica limbii române, cuvântul în cauză are o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele „cv”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Adecvat

Acțiunea de a scrie corect gramatical nu este un simplu beneficiu, ci mai degrabă un lucru vital limbii române. Gramatica este ceva esențial în comunicarea zilnică a vorbitorului de limba română, iar folosirea sa într-o manieră corectă este singura modalitate de a transmite un mesaj sub forma intenției inițiale.

Înțelesul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, chiar și prin folosirea incorectă a ceva atât de „banal” precum o virgulă, dar mai ales de către figuri de stil, semne de exclamare, întrebare, litere în plus sau lipsă.

Folosind cuvântul de mai sus, vă vom oferi un exemplu prin care sensul unei propoziții se schimbă din cauza unei virgule :

Nu, ai un comportament destul de adecvat.
Nu ai un comportament destul de adecvat.

Având puține cunoștințe de gramatică, ai putea să nu observi imediat diferența, dar o persoană care stăpânește bine limba română își va fi dat deja seama de această diferență „evidentă”.

În prima propoziție, virgula a fost folosită pentru a separa acel „nu” de restul propoziției, adică acel „nu” se referă la o afirmație / întrebare a interlocutorului sau chiar a persoanei care vorbește, negând astfel ce a fost spus.

În cazul celei de-a doua propoziții, din cauza că virgula lispește, „nu” nu este separat de restul frazei, negând astfel nu spusele anterioare, ci spusele viitoare, adică cele care urmează această negare.

Întrebarea „care este forma corectă a acestui cuvânt?” este și va fi întotdeauna benefică.

Propoziții cu Adecvat – Cuvântul Adecvat

Propoziții cu Adecvat – sens proprou și figurat

Nu pare un om destul de adecvat.

Acest material este adecvat studierii.

Are un suflet adecvat.

Cum se scrie corect ? Rapsodie sau Rabsodie ?

Una dintre numeroasele greșeli gramaticale făcute în limba română implică încurcarea literelor „aps” și „abs” la scrierea mai multor cuvinte.

Deci cum putem scrie corect acest cuvânt ?

În limba română, din punct de vedere gramatical, cuvântul acesta poate avea o singură formă corectă, iar această formă poate fi scrisă doar cu literele ”aps”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Rapsodie

Acțiunea de a scrie corect gramatical nu este un simplu beneficiu, ci mai degrabă un lucru vital limbii române. Gramatica este ceva esențial în comunicarea zilnică a vorbitorului de limba română, iar folosirea sa într-o manieră corectă este singura modalitate de a transmite un mesaj sub forma intenției inițiale.

Înțelesul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, chiar și prin folosirea incorectă a ceva atât de „banal” precum o virgulă, dar mai ales de către figuri de stil, semne de exclamare, întrebare, litere în plus sau lipsă.

Folosind cuvântul de mai sus, vă vom oferi un exemplu prin care sensul unei propoziții se schimbă din cauza unei virgule :

Nu, am ascultat acea rapsodie.
Nu am ascultat acea rapsodie.

Având puține cunoștințe de gramatică, ai putea să nu observi imediat diferența, dar o persoană care stăpânește bine limba română își va fi dat deja seama de această diferență „evidentă”.

În prima propoziție, virgula a fost folosită pentru a separa acel „nu” de restul propoziției, adică acel „nu” se referă la o afirmație / întrebare a interlocutorului sau chiar a persoanei care vorbește, negând astfel ce a fost spus.

În cazul celei de-a doua propoziții, din cauza că virgula lispește, „nu” nu este separat de restul frazei, negând astfel nu spusele anterioare, ci spusele viitoare, adică cele care urmează această negare.

Întrebarea „care este forma corectă a acestui cuvânt?” este și va fi întotdeauna benefică.

Propoziții cu Rapsodie – Cuvântul Rapsodie

Cuvintele tale sunt o rapsodie pentru urechile mele.

Ai citit acea rapsodie despre care ți-am povestit ?

Îmi place foarte mult această rapsodie.

Aș vrea să scriu o rapsodie.

Cum se scrie corect ? Mulge sau Mulje ?

Una dintre greșelile comune din gramatica limbii române, implică încurcarea literelor „ge” și „je” la scrierea unor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie cu literele „ge”.

Forma corectă a acestui cuvânt este : Mulge

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un avantaj cât și o esențialitate pentru vorbitorul de limba română. Singura cale prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică cât mai exemplară.

Întreg sensul unei propoziții se poate schimba din cauza unei „mici” greșeli, fie aceasta o greșeală de punctuație, o literă folosită într-un alt loc decât cel intenționat, sau o greșeală de stil.

Pentru a înțelege cum poate o singură virgulă să schimbe sensul unei propoziții, luați exemplul de mai jos :

Nu voi mulge eu vaca.
Nu, voi mulge eu vaca.

Chiar dacă unui necunoscător de gramatică i s-ar putea părea că aceste două propoziții sunt identice, noi vă asigurăm că nu sunt. Virgula din a doua propoziție are scopul de a separa „nu” de propoziție, astfel acest „nu” se referă la altceva decât cuvintele care îl urmează (adesea este folosit ca o negație pentru o afirmație anterioară a unui alt interlocutor, sau drept răspuns la o întrebare care începe cu „nu”, negându-l pe acel „nu” din întrebare).

Astfel, lipsa virgulei din prima propoziție are scopul de a transmite faptul că acțiunea dată nu a avut loc, nu are loc sau nu va avea loc, pe când virgula din cea de-a doua propoziție are scopul de a transmite că acțiunea a avut loc, are loc sau urmează să aibă loc.

Să te întrebi care este forma corectă a unui cuvânt este întotdeauna benefic.

Propoziții cu Mulge – Cuvântul Mulge

Propoziții cu Mulge – sens propriu și figurat

Nu poate vorbi acum, mulge vaca.

Tu ține-o de coarne, iar eu o voi mulge.

Ai auzit că se poate mulge veninul de șarpe ?

Nu știam că poți mulge un cal.

Cum se scrie corect ? Sâmbure sau Sânbure ?

O greșeală frecventă în limba română implică schimbarea literelor „mb” și „nb”. Din punct de vedere gramatical, acest cuvânt are o singură formă corectă, iar ea se scrie cu literele mb.

Forma corectă a acestui cuvânt este : Sâmbure

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un avantaj cât și o esențialitate pentru vorbitorul de limba română. Singura cale prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică cât mai exemplară.

Întreg sensul unei propoziții se poate schimba din cauza unei „mici” greșeli, fie aceasta o greșeală de punctuație, o literă folosită într-un alt loc decât cel intenționat, sau o greșeală de stil.

Pentru a înțelege cum poate o singură virgulă să schimbe sensul unei propoziții, luați exemplul de mai jos :

Nu are sâmbure.
Nu, are sâmbure.

Chiar dacă unui necunoscător de gramatică i s-ar putea părea că aceste două propoziții sunt identice, noi vă asigurăm că nu sunt. Virgula din a doua propoziție are scopul de a separa „nu” de propoziție, astfel acest „nu” se referă la altceva decât cuvintele care îl urmează (adesea este folosit ca o negație pentru o afirmație anterioară a unui alt interlocutor, sau drept răspuns la o întrebare care începe cu „nu”, negându-l pe acel „nu” din întrebare).

Astfel, lipsa virgulei din prima propoziție are scopul de a transmite faptul că acțiunea dată nu a avut loc, nu are loc sau nu va avea loc, pe când virgula din cea de-a doua propoziție are scopul de a transmite că acțiunea a avut loc, are loc sau urmează să aibă loc.

Să te întrebi care este forma corectă a unui cuvânt este întotdeauna benefic.

Propoziții cu Sâmbure – Cuvântul Sâmbure

A găsit un sâmbure pe jos.

S-a înecat cu un sâmbure.

Piersica este un fruct cu sâmbure.

Povestea lui avea un sâmbure de adevăr.

Am găsit un sâmbure în prăjitură.

Copilul s-a înecat cu un sâmbure.

Cum se scrie corect ? Sabotează / Sabotiază sau Sabotiează ?

O greșeală comună în gramatica limbii române este interschimbarea terminației „iază”, „ează”, „iează” la scrierea mai multor cuvinte.

Conjugarea acestui cuvânt se face doar cu o singură terminație, iar aceasta este  : -ează. Astfel, pentru acest cuvânt avem o singură formă corectă, iar aceasta este : SABOTEAZĂ

Să scrii corect din punct de vedere gramatical nu este un moft, ci mai degrabă o esențialitate. Singurul mod prin care putem să ne înțelegem reciproc cu adevărat este dacă învățăm să scriem și să ne exprimăm corect.

Se întămplă foarte des că din cauza unei mici greșeli gramaticale (fie aceasta o literă, o cratimă sau un semn de punctuație), sensul întregii propoziții se schimbă.

Exemplu :

Nu te sabotează.

Nu, te sabotează.

În cazul întâi, sensul propoziției este că „nu se întămplă”, „nu o să se întâmple” sau „nu s-a întâmplat”, pe când în cel de-al doilea caz, „nu” are scopul de a scoate dubiile din mintea interlocutorului, astfel propoziția are sensul de „acest lucru o să se întâmple”, acest lucru se întâmplă sau „s-a întâmplat”. Este adevărat faptul că nu întotdeauna se schimbă sensul unei propoziții din cauza unei greșeli gramaticale, totuși asta nu înseamnă că suntem scuzați atunci când facem aceste greșeli. Chiar și dacă uneori sensul rămâne neschimbat, greșeala în cauză poate cauza o descifrare mai lentă a mesajului, sau poate schimba percepția unei persoane în legătură cu noi. Greșelile gramaticale adesea redau o lipsă de cultură.

Propoziții cu Sabotează – Cuvântul Sabotează (a sabota)

Deputații sabotează această sesiune.

Cine sabotează acest regulament?

Muncitorul sabotează activitatea colegilor săi.

El sabotează toate proiectele cu scopul de a-l înainta pe cel al nepotului său.

Provocările unor partide politice sabotează stabilitatea noastră.

Cine sabotează progresele noastre?

Pot să am încredere în cel ce sabotează ideile mele?

Cum se scrie corect ? Planează / Planiază sau Planiează ?

O greșeală comună în gramatica limbii române este interschimbarea terminației „iază”, „ează”, „iează” la scrierea mai multor cuvinte.

Conjugarea acestui cuvânt se face doar cu o singură terminație, iar aceasta este  : -ează. Astfel, pentru acest cuvânt avem o singură formă corectă, iar aceasta este : PLANEAZĂ

Să scrii corect din punct de vedere gramatical nu este un moft, ci mai degrabă o esențialitate. Singurul mod prin care putem să ne înțelegem reciproc cu adevărat este dacă învățăm să scriem și să ne exprimăm corect.

Se întămplă foarte des că din cauza unei mici greșeli gramaticale (fie aceasta o literă, o cratimă sau un semn de punctuație), sensul întregii propoziții se schimbă.

Exemplu :

Nu planează.

Nu, planează.

În cazul întâi, sensul propoziției este că „nu se întămplă”, „nu o să se întâmple” sau „nu s-a întâmplat”, pe când în cel de-al doilea caz, „nu” are scopul de a scoate dubiile din mintea interlocutorului, astfel propoziția are sensul de „acest lucru o să se întâmple”, acest lucru se întâmplă sau „s-a întâmplat”. Este adevărat faptul că nu întotdeauna se schimbă sensul unei propoziții din cauza unei greșeli gramaticale, totuși asta nu înseamnă că suntem scuzați atunci când facem aceste greșeli. Chiar și dacă uneori sensul rămâne neschimbat, greșeala în cauză poate cauza o descifrare mai lentă a mesajului, sau poate schimba percepția unei persoane în legătură cu noi. Greșelile gramaticale adesea redau o lipsă de cultură.

Propoziții cu Planează – Cuvântul Planează (a plana)

Acea curiozitate planează în aer întărâtată de minunea acelui mister.

Deasupra satului ceața planează cu o intensitate mare.

Avionul său planează deasupra orașului iluminat.

Stolul de cocori planează deasupra casei de parcă ar vrea să spună adio.

Șoimul planează căutându-și atent prada.

Vulturul planează ore întregi la înălțimi excepționale.

Măreția lui Ștefan cel Mare planează asupra tinerii generații.

O frică imensă planează asupra oamenilor.

Cum se scrie corect ? Zooparc sau Zoparc / Zouoparc ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oo” cu cea a literei „o” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind litera ”o” de două ori, adică varianta corectă se scrie cu „oo”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Zooparc

Acțiunea de a scrie corect gramatical nu este un simplu beneficiu, ci mai degrabă un lucru vital limbii române. Gramatica este ceva esențial în comunicarea zilnică a vorbitorului de limba română, iar folosirea sa într-o manieră corectă este singura modalitate de a transmite un mesaj sub forma intenției inițiale.

Înțelesul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, chiar și prin folosirea incorectă a ceva atât de „banal” precum o virgulă, dar mai ales de către figuri de stil, semne de exclamare, întrebare, litere în plus sau lipsă.

Folosind cuvântul de mai sus, vă vom oferi un exemplu prin care sensul unei propoziții se schimbă din cauza unei virgule :

Nu, am fost la zooparc.
Nu am fost la zooparc.

Având puține cunoștințe de gramatică, ai putea să nu observi imediat diferența, dar o persoană care stăpânește bine limba română își va fi dat deja seama de această diferență „evidentă”.

În prima propoziție, virgula a fost folosită pentru a separa acel „nu” de restul propoziției, adică acel „nu” se referă la o afirmație / întrebare a interlocutorului sau chiar a persoanei care vorbește, negând astfel ce a fost spus.

În cazul celei de-a doua propoziții, din cauza că virgula lispește, „nu” nu este separat de restul frazei, negând astfel nu spusele anterioare, ci spusele viitoare, adică cele care urmează această negare.

Întrebarea „care este forma corectă a acestui cuvânt?” este și va fi întotdeauna benefică.

Propoziții cu Zooparc – Cuvântul Zooparc

Propoziții cu Zooparc – sens propriu și figurat

Am auzit că se deschide un nou zooparc.

Aș vrea să mă duc mâine la zooparc, poți să vii cu mine ?

Îmi place acel zooparc, aș vrea să mă duc iar.

Cum se scrie corect ? Îmbodolit sau Înbodolit ?

O greșeală frecventă în limba română implică schimbarea literelor „mb” și „nb”. Din punct de vedere gramatical, acest cuvânt are o singură formă corectă, iar ea se scrie cu literele mb.

Forma corectă a acestui cuvânt este : Îmbodolit

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un avantaj cât și o esențialitate pentru vorbitorul de limba română. Singura cale prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică cât mai exemplară.

Întreg sensul unei propoziții se poate schimba din cauza unei „mici” greșeli, fie aceasta o greșeală de punctuație, o literă folosită într-un alt loc decât cel intenționat, sau o greșeală de stil.

Pentru a înțelege cum poate o singură virgulă să schimbe sensul unei propoziții, luați exemplul de mai jos :

Nu ești destul de îmbodolit.
Nu, ești destul de îmbodolit.

Chiar dacă unui necunoscător de gramatică i s-ar putea părea că aceste două propoziții sunt identice, noi vă asigurăm că nu sunt. Virgula din a doua propoziție are scopul de a separa „nu” de propoziție, astfel acest „nu” se referă la altceva decât cuvintele care îl urmează (adesea este folosit ca o negație pentru o afirmație anterioară a unui alt interlocutor, sau drept răspuns la o întrebare care începe cu „nu”, negându-l pe acel „nu” din întrebare).

Astfel, lipsa virgulei din prima propoziție are scopul de a transmite faptul că acțiunea dată nu a avut loc, nu are loc sau nu va avea loc, pe când virgula din cea de-a doua propoziție are scopul de a transmite că acțiunea a avut loc, are loc sau urmează să aibă loc.

Să te întrebi care este forma corectă a unui cuvânt este întotdeauna benefic.

Propoziții cu Îmbodolit – Cuvântul Îmbodolit

S-a îmbodolit ca o bătrânică.

Nu îmi place cum m-a îmbodolit bunica, îmi este cald.

Bebelușul este îmbodolit de mama lui.

Îmbodolit este un regionalism.

S-a îmbodolit ca o bătrână.

A venit iarna și era prea îmbodolit.

Cum se scrie corect? Binefacere sau Bine facere ?

Binefacere sau Bine facere – se scrie legat sau dezlegat ?

Una dintre multele incorectitudini gramaticale care se găsește adesea în gramatica limbii române, constă din dezlipirea literelor unui cuvânt compus, adăugarea unei cratime sau adăugarea conjuncției „și” în interiorul cuvintelor.

În gramatica limbii române, acest cuvânt are o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele „lipite”, fără conjuncția „și”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Binefacere

Acțiunea de a scrie corect gramatical nu este un simplu beneficiu, ci mai degrabă un lucru vital limbii române. Gramatica este ceva esențial în comunicarea zilnică a vorbitorului de limba română, iar folosirea sa într-o manieră corectă este singura modalitate de a transmite un mesaj sub forma intenției inițiale.

Înțelesul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, chiar și prin folosirea incorectă a ceva atât de „banal” precum o virgulă, dar mai ales de către figuri de stil, semne de exclamare, întrebare, litere în plus sau lipsă.

Folosind cuvântul de mai sus, vă vom oferi un exemplu prin care sensul unei propoziții se schimbă din cauza unei virgule :

Nu, ai înfăptuit un act de binefacere.
Nu ai înfăptuit un act de binefacere.

Având puține cunoștințe de gramatică, ai putea să nu observi imediat diferența, dar o persoană care stăpânește bine limba română își va fi dat deja seama de această diferență „evidentă”.

În prima propoziție, virgula a fost folosită pentru a separa acel „nu” de restul propoziției, adică acel „nu” se referă la o afirmație / întrebare a interlocutorului sau chiar a persoanei care vorbește, negând astfel ce a fost spus.

În cazul celei de-a doua propoziții, din cauza că virgula lispește, „nu” nu este separat de restul frazei, negând astfel nu spusele anterioare, ci spusele viitoare, adică cele care urmează această negare.

Întrebarea „care este forma corectă a acestui cuvânt?” este și va fi întotdeauna benefică.

Propoziții cu Binefacere – Cuvântul Binefacere

Propoziții cu Binefacere – sens proprou și figurat

Îmi place să fac acte de binefacere.

Aceasta a fost o binefacere incredibilă pentru mine.

Ai înfăptuit vreodată acte caritabile de binefacere ?

Echipa noastră se ocupă cu fapte de binefacere.

Cum se scrie corect ? Acvatic sau Agvatic ?

Una dintre greșelile care sunt adesea întâlnite în gramatica limbii române, constă din substituirea literelor „cv” și „gv” la scrierea mai multor cuvinte.

În gramatica limbii române, cuvântul în cauză are o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele „cv”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Acvatic

Acțiunea de a scrie corect gramatical nu este un simplu beneficiu, ci mai degrabă un lucru vital limbii române. Gramatica este ceva esențial în comunicarea zilnică a vorbitorului de limba română, iar folosirea sa într-o manieră corectă este singura modalitate de a transmite un mesaj sub forma intenției inițiale.

Înțelesul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, chiar și prin folosirea incorectă a ceva atât de „banal” precum o virgulă, dar mai ales de către figuri de stil, semne de exclamare, întrebare, litere în plus sau lipsă.

Folosind cuvântul de mai sus, vă vom oferi un exemplu prin care sensul unei propoziții se schimbă din cauza unei virgule :

Nu, am văzut un animal acvatic.
Nu am văzut un animal acvatic.

Având puține cunoștințe de gramatică, ai putea să nu observi imediat diferența, dar o persoană care stăpânește bine limba română își va fi dat deja seama de această diferență „evidentă”.

În prima propoziție, virgula a fost folosită pentru a separa acel „nu” de restul propoziției, adică acel „nu” se referă la o afirmație / întrebare a interlocutorului sau chiar a persoanei care vorbește, negând astfel ce a fost spus.

În cazul celei de-a doua propoziții, din cauza că virgula lispește, „nu” nu este separat de restul frazei, negând astfel nu spusele anterioare, ci spusele viitoare, adică cele care urmează această negare.

Întrebarea „care este forma corectă a acestui cuvânt?” este și va fi întotdeauna benefică.

Propoziții cu Acvatic – Cuvântul Acvatic

Propoziții cu Acvatic – sens proprou și figurat

Balena este un mamifer acvatic.

În vacanță o să vizitez un parc acvatic.

Pisica nu este un animal acvatic.

Am un suflet acvatic.

Cum se scrie corect ? Pedeapsă sau Pedeabsă ?

Una dintre numeroasele greșeli gramaticale făcute în limba română implică încurcarea literelor „aps” și „abs” la scrierea mai multor cuvinte.

Deci cum putem scrie corect acest cuvânt ?

În limba română, din punct de vedere gramatical, cuvântul acesta poate avea o singură formă corectă, iar această formă poate fi scrisă doar cu literele ”aps”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Pedeapsă

Acțiunea de a scrie corect gramatical nu este un simplu beneficiu, ci mai degrabă un lucru vital limbii române. Gramatica este ceva esențial în comunicarea zilnică a vorbitorului de limba română, iar folosirea sa într-o manieră corectă este singura modalitate de a transmite un mesaj sub forma intenției inițiale.

Înțelesul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, chiar și prin folosirea incorectă a ceva atât de „banal” precum o virgulă, dar mai ales de către figuri de stil, semne de exclamare, întrebare, litere în plus sau lipsă.

Folosind cuvântul de mai sus, vă vom oferi un exemplu prin care sensul unei propoziții se schimbă din cauza unei virgule :

Nu, cred că meriți o pedeapsă pentru ce ai făcut.
Nu cred că meriți o pedeapsă pentru ce ai făcut.

Având puține cunoștințe de gramatică, ai putea să nu observi imediat diferența, dar o persoană care stăpânește bine limba română își va fi dat deja seama de această diferență „evidentă”.

În prima propoziție, virgula a fost folosită pentru a separa acel „nu” de restul propoziției, adică acel „nu” se referă la o afirmație / întrebare a interlocutorului sau chiar a persoanei care vorbește, negând astfel ce a fost spus.

În cazul celei de-a doua propoziții, din cauza că virgula lispește, „nu” nu este separat de restul frazei, negând astfel nu spusele anterioare, ci spusele viitoare, adică cele care urmează această negare.

Întrebarea „care este forma corectă a acestui cuvânt?” este și va fi întotdeauna benefică.

Propoziții cu Pedeapsă – Cuvântul Pedeapsă

Voi primi vreo pedeapsă pentru aceste acțiuni ?

Vei fi nevoit să ispăsești acea pedeapsă.

Îmi este frică că voi primi o pedeapsă.

Ce pedeapsă aș primi dacă aș face acest lucru ?

Cum se scrie corect? Binevenit sau Bine venit ?

Binevenit sau Bine venit – se scrie legat sau dezlegat ?

Una dintre multele incorectitudini gramaticale care se găsește adesea în gramatica limbii române, constă din dezlipirea literelor unui cuvânt compus, adăugarea unei cratime sau adăugarea conjuncției „și” în interiorul cuvintelor.

În gramatica limbii române, acest cuvânt are o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele „lipite”, fără conjuncția „și”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Binevenit

Acțiunea de a scrie corect gramatical nu este un simplu beneficiu, ci mai degrabă un lucru vital limbii române. Gramatica este ceva esențial în comunicarea zilnică a vorbitorului de limba română, iar folosirea sa într-o manieră corectă este singura modalitate de a transmite un mesaj sub forma intenției inițiale.

Înțelesul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, chiar și prin folosirea incorectă a ceva atât de „banal” precum o virgulă, dar mai ales de către figuri de stil, semne de exclamare, întrebare, litere în plus sau lipsă.

Folosind cuvântul de mai sus, vă vom oferi un exemplu prin care sensul unei propoziții se schimbă din cauza unei virgule :

Nu, ești binevenit aici.
Nu ești binevenit aici.

Având puține cunoștințe de gramatică, ai putea să nu observi imediat diferența, dar o persoană care stăpânește bine limba română își va fi dat deja seama de această diferență „evidentă”.

În prima propoziție, virgula a fost folosită pentru a separa acel „nu” de restul propoziției, adică acel „nu” se referă la o afirmație / întrebare a interlocutorului sau chiar a persoanei care vorbește, negând astfel ce a fost spus.

În cazul celei de-a doua propoziții, din cauza că virgula lispește, „nu” nu este separat de restul frazei, negând astfel nu spusele anterioare, ci spusele viitoare, adică cele care urmează această negare.

Întrebarea „care este forma corectă a acestui cuvânt?” este și va fi întotdeauna benefică.

Propoziții cu Binevenit – Cuvântul Binevenit

Propoziții cu Binevenit – sens proprou și figurat

O să fii întotdeauna binevenit în casa noastră.

Sunteți binevenit oricând în clasa noastră.

Ești binevenit să termini examenul.

Vei fi binevenit la masă după ce îți termini temele.

Nu știu de ce, dar nu mă simt binevenit la ei acasă.

Cum se scrie corect ? Muget sau Mujet ?

Una dintre greșelile comune din gramatica limbii române, implică încurcarea literelor „ge” și „je” la scrierea unor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie cu literele „ge”.

Forma corectă a acestui cuvânt este : Muget

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un avantaj cât și o esențialitate pentru vorbitorul de limba română. Singura cale prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică cât mai exemplară.

Întreg sensul unei propoziții se poate schimba din cauza unei „mici” greșeli, fie aceasta o greșeală de punctuație, o literă folosită într-un alt loc decât cel intenționat, sau o greșeală de stil.

Pentru a înțelege cum poate o singură virgulă să schimbe sensul unei propoziții, luați exemplul de mai jos :

Nu aud acel muget de care zici.
Nu, aud acel muget de care zici.

Chiar dacă unui necunoscător de gramatică i s-ar putea părea că aceste două propoziții sunt identice, noi vă asigurăm că nu sunt. Virgula din a doua propoziție are scopul de a separa „nu” de propoziție, astfel acest „nu” se referă la altceva decât cuvintele care îl urmează (adesea este folosit ca o negație pentru o afirmație anterioară a unui alt interlocutor, sau drept răspuns la o întrebare care începe cu „nu”, negându-l pe acel „nu” din întrebare).

Astfel, lipsa virgulei din prima propoziție are scopul de a transmite faptul că acțiunea dată nu a avut loc, nu are loc sau nu va avea loc, pe când virgula din cea de-a doua propoziție are scopul de a transmite că acțiunea a avut loc, are loc sau urmează să aibă loc.

Să te întrebi care este forma corectă a unui cuvânt este întotdeauna benefic.

Propoziții cu Muget – Cuvântul Muget

Propoziții cu Muget – sens propriu și figurat

Mi s-a părut că aud un muget.

Din pădure se auzea un muget stins.

Atunci când simte durere, scoate un muget înfricoșător.

}mi place acel muget.

Cum se scrie corect ? Strâmb sau Strânb ?

O greșeală frecventă în limba română implică schimbarea literelor „mb” și „nb”. Din punct de vedere gramatical, acest cuvânt are o singură formă corectă, iar ea se scrie cu literele mb.

Forma corectă a acestui cuvânt este : Strâmb

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un avantaj cât și o esențialitate pentru vorbitorul de limba română. Singura cale prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică cât mai exemplară.

Întreg sensul unei propoziții se poate schimba din cauza unei „mici” greșeli, fie aceasta o greșeală de punctuație, o literă folosită într-un alt loc decât cel intenționat, sau o greșeală de stil.

Pentru a înțelege cum poate o singură virgulă să schimbe sensul unei propoziții, luați exemplul de mai jos :

Nu mi se pare strâmb.
Nu, mi se pare strâmb.

Chiar dacă unui necunoscător de gramatică i s-ar putea părea că aceste două propoziții sunt identice, noi vă asigurăm că nu sunt. Virgula din a doua propoziție are scopul de a separa „nu” de propoziție, astfel acest „nu” se referă la altceva decât cuvintele care îl urmează (adesea este folosit ca o negație pentru o afirmație anterioară a unui alt interlocutor, sau drept răspuns la o întrebare care începe cu „nu”, negându-l pe acel „nu” din întrebare).

Astfel, lipsa virgulei din prima propoziție are scopul de a transmite faptul că acțiunea dată nu a avut loc, nu are loc sau nu va avea loc, pe când virgula din cea de-a doua propoziție are scopul de a transmite că acțiunea a avut loc, are loc sau urmează să aibă loc.

Să te întrebi care este forma corectă a unui cuvânt este întotdeauna benefic.

Propoziții cu Strâmb – Cuvântul Strâmb

A călcat strâmb și și-a sucit glezna.

Copiii rând de nasul strâmb al bătrânului.

Bănuiește că șoțul său a călcat strâmb.

Nu își dorea un copil cu nasul strâmb.

Copacul este din ce în ce mai strâmb.

A desenat un pătrat cam strâmb.

Cum se scrie corect ? Rușinează / Rușiniază sau Rușiniează ?

O greșeală comună în gramatica limbii române este interschimbarea terminației „iază”, „ează”, „iează” la scrierea mai multor cuvinte.

Conjugarea acestui cuvânt se face doar cu o singură terminație, iar aceasta este  : -ează. Astfel, pentru acest cuvânt avem o singură formă corectă, iar aceasta este : RUȘINEAZĂ

Să scrii corect din punct de vedere gramatical nu este un moft, ci mai degrabă o esențialitate. Singurul mod prin care putem să ne înțelegem reciproc cu adevărat este dacă învățăm să scriem și să ne exprimăm corect.

Se întămplă foarte des că din cauza unei mici greșeli gramaticale (fie aceasta o literă, o cratimă sau un semn de punctuație), sensul întregii propoziții se schimbă.

Exemplu :

Nu se rușinează.

Nu, se rușinează.

În cazul întâi, sensul propoziției este că „nu se întămplă”, „nu o să se întâmple” sau „nu s-a întâmplat”, pe când în cel de-al doilea caz, „nu” are scopul de a scoate dubiile din mintea interlocutorului, astfel propoziția are sensul de „acest lucru o să se întâmple”, acest lucru se întâmplă sau „s-a întâmplat”. Este adevărat faptul că nu întotdeauna se schimbă sensul unei propoziții din cauza unei greșeli gramaticale, totuși asta nu înseamnă că suntem scuzați atunci când facem aceste greșeli. Chiar și dacă uneori sensul rămâne neschimbat, greșeala în cauză poate cauza o descifrare mai lentă a mesajului, sau poate schimba percepția unei persoane în legătură cu noi. Greșelile gramaticale adesea redau o lipsă de cultură.

Propoziții cu Rușinează – Cuvântul Rușinează (a rușina)

Fata se rușinează de formele ei dolofane.

Ion se rușinează să povestească în fața clasei.

Copila se rușinează de laudele mamei.

Ion se rușinează în timp ce-și spune pațania.

Furtul bomboanelor îi rușinează pe copii.

Copila îmbracă haina sa ponosită și pentru o clipă se rușinează să iasă din casă.

La vederea acestei fete se rușinează și nu poare rosti nici un cuvânt.

Elevul se rușinează că nu știe lecția.

Mamele nu se rușinează cu copiii lor.

Cum se scrie corect ? Pictează / Pictiază sau Pictiează ?

O greșeală comună în gramatica limbii române este interschimbarea terminației „iază”, „ează”, „iează” la scrierea mai multor cuvinte.

Conjugarea acestui cuvânt se face doar cu o singură terminație, iar aceasta este  : -ează. Astfel, pentru acest cuvânt avem o singură formă corectă, iar aceasta este : PICTEAZĂ

Să scrii corect din punct de vedere gramatical nu este un moft, ci mai degrabă o esențialitate. Singurul mod prin care putem să ne înțelegem reciproc cu adevărat este dacă învățăm să scriem și să ne exprimăm corect.

Se întămplă foarte des că din cauza unei mici greșeli gramaticale (fie aceasta o literă, o cratimă sau un semn de punctuație), sensul întregii propoziții se schimbă.

Exemplu :

Nu pictează.

Nu, pictează.

În cazul întâi, sensul propoziției este că „nu se întămplă”, „nu o să se întâmple” sau „nu s-a întâmplat”, pe când în cel de-al doilea caz, „nu” are scopul de a scoate dubiile din mintea interlocutorului, astfel propoziția are sensul de „acest lucru o să se întâmple”, acest lucru se întâmplă sau „s-a întâmplat”. Este adevărat faptul că nu întotdeauna se schimbă sensul unei propoziții din cauza unei greșeli gramaticale, totuși asta nu înseamnă că suntem scuzați atunci când facem aceste greșeli. Chiar și dacă uneori sensul rămâne neschimbat, greșeala în cauză poate cauza o descifrare mai lentă a mesajului, sau poate schimba percepția unei persoane în legătură cu noi. Greșelile gramaticale adesea redau o lipsă de cultură.

Propoziții cu Pictează – Cuvântul Pictează (a picta)

El pictează pereții bisericii cu o pasiune de nedescris.

La școală elevii pictează pe hârtie.

Nu pot înțelege de ce el nu pictează pe sticlă.

De ce nu pictează nimeni aceste tablouri ?

El picrează răsăritul soarelui ca un început de drum.

Cu mult simț al trecutului ,băiatul pictează chipul țăranului iobag.

Toată familia sa pictează și ea nu e o excepție.

Oamenii pictează mai mult natura deoarece aici ei se regăsesc.

Bătrânul pictează mai mult pe pânză.

Cum se scrie corect ? Nealcoolic sau Nealcolic / Nealcouolic ?

Una dintre greșelile comune care se găsesc în gramatica limbii române, implică înterschimbarea literelor „oo” cu cea a literei „o” la scrierea mai multor cuvinte.

În limba română, din punct de vedere gramatical, acest cuvânt poate avea o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind litera ”o” de două ori, adică varianta corectă se scrie cu „oo”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Nealcoolic

Acțiunea de a scrie corect gramatical nu este un simplu beneficiu, ci mai degrabă un lucru vital limbii române. Gramatica este ceva esențial în comunicarea zilnică a vorbitorului de limba română, iar folosirea sa într-o manieră corectă este singura modalitate de a transmite un mesaj sub forma intenției inițiale.

Înțelesul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, chiar și prin folosirea incorectă a ceva atât de „banal” precum o virgulă, dar mai ales de către figuri de stil, semne de exclamare, întrebare, litere în plus sau lipsă.

Folosind cuvântul de mai sus, vă vom oferi un exemplu prin care sensul unei propoziții se schimbă din cauza unei virgule :

Nu, este nealcoolic.
Nu este nealcoolic.

Având puține cunoștințe de gramatică, ai putea să nu observi imediat diferența, dar o persoană care stăpânește bine limba română își va fi dat deja seama de această diferență „evidentă”.

În prima propoziție, virgula a fost folosită pentru a separa acel „nu” de restul propoziției, adică acel „nu” se referă la o afirmație / întrebare a interlocutorului sau chiar a persoanei care vorbește, negând astfel ce a fost spus.

În cazul celei de-a doua propoziții, din cauza că virgula lispește, „nu” nu este separat de restul frazei, negând astfel nu spusele anterioare, ci spusele viitoare, adică cele care urmează această negare.

Întrebarea „care este forma corectă a acestui cuvânt?” este și va fi întotdeauna benefică.

Propoziții cu Nealcoolic – Cuvântul Nealcoolic

Propoziții cu Nealcoolic – sens propriu și figurat

Acastă băutură este nealcoolică.

Lichidul din această sticlă este nealcoolic.

Am auzit că ei vând vin nealcoolic.

Vrei niște cidru nealcoolic ?

Cum se scrie corect ? Îmblănit sau Înblănit ?

O greșeală frecventă în limba română implică schimbarea literelor „mb” și „nb”. Din punct de vedere gramatical, acest cuvânt are o singură formă corectă, iar ea se scrie cu literele mb.

Forma corectă a acestui cuvânt este : Îmblănit

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un avantaj cât și o esențialitate pentru vorbitorul de limba română. Singura cale prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică cât mai exemplară.

Întreg sensul unei propoziții se poate schimba din cauza unei „mici” greșeli, fie aceasta o greșeală de punctuație, o literă folosită într-un alt loc decât cel intenționat, sau o greșeală de stil.

Pentru a înțelege cum poate o singură virgulă să schimbe sensul unei propoziții, luați exemplul de mai jos :

Nu are un pulover îmblănit.
Nu, are un pulover îmblănit.

Chiar dacă unui necunoscător de gramatică i s-ar putea părea că aceste două propoziții sunt identice, noi vă asigurăm că nu sunt. Virgula din a doua propoziție are scopul de a separa „nu” de propoziție, astfel acest „nu” se referă la altceva decât cuvintele care îl urmează (adesea este folosit ca o negație pentru o afirmație anterioară a unui alt interlocutor, sau drept răspuns la o întrebare care începe cu „nu”, negându-l pe acel „nu” din întrebare).

Astfel, lipsa virgulei din prima propoziție are scopul de a transmite faptul că acțiunea dată nu a avut loc, nu are loc sau nu va avea loc, pe când virgula din cea de-a doua propoziție are scopul de a transmite că acțiunea a avut loc, are loc sau urmează să aibă loc.

Să te întrebi care este forma corectă a unui cuvânt este întotdeauna benefic.

Propoziții cu Îmblănit – Cuvântul Îmblănit

Mi-am cumpărat un palton cu gulerul îmblănit.

Mi-aș dori un ursuleț de plus, îmblănit.

Unde ai găsit acel palton îmblănit?

Și-a cumpărat un covor super pufos și îmblănit.

Aveam nevoie de un palton îmblănit.

Ce călduros este acest cojoc îmblănit!