salvați-mi, salva-ți-mi sau salvațimi ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie salvațimi legat și când se scrie salva-ți-mi sau salvați-mi dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului salvați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie salvațimi fără cratimă și când se scrie salvați-mi sau salva-ți-mi  cu cratimă ?

În cazul cuvântului salvați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este salvați-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, salvați-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele salvațimi, salva-țimi și salva-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care salvați-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, salvați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „salva”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului salvați-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu salvați-mi ?

1. Nu știe ce înseamnă „salvați-mi”.
2. Nu, știe ce înseamnă „salvați-mi”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul salvați-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul salvați-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul salvați-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie salvați-mi sau salva-ți-mi ?”, „salva-țimi, salva-țimi sau salvați-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

spuneți-mi, spune-ți-mi sau spunețimi ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie spunețimi legat și când se scrie spune-ți-mi sau spuneți-mi dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului spuneți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie spunețimi fără cratimă și când se scrie spuneți-mi sau spune-ți-mi  cu cratimă ?

În cazul cuvântului spuneți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este spuneți-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, spuneți-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele spunețimi, spune-țimi și spune-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care spuneți-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, spuneți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „spune”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului spuneți-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu spuneți-mi ?

1. Nu știe ce înseamnă „spuneți-mi”.
2. Nu, știe ce înseamnă „spuneți-mi”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul spuneți-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul spuneți-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul spuneți-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie spuneți-mi sau spune-ți-mi ?”, „spune-țimi, spune-țimi sau spuneți-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

încuie-mi sau încuiemi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie încuie-mi dezlegat și când se scrie încuiemi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie încuie-mi cu cratimă și când se scrie încuiemi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este încuie-mi și înseamnă „tu încuie mie” sau „tu încuie al meu / a mea …”.

încuiemi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care încuie-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului încuie-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu încuie-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „încuie-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „încuie-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul încuie-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul încuie-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul încuie-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie încuiemi sau încuie-mi ?”, „încuie-mi sau încuiemi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

pedepsește-mi sau pedepseștemi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie pedepsește-mi dezlegat și când se scrie pedepseștemi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie pedepsește-mi cu cratimă și când se scrie pedepseștemi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este pedepsește-mi și înseamnă „tu pedepsește mie” sau „tu pedepsește al meu / a mea …”.

pedepseștemi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care pedepsește-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului pedepsește-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu pedepsește-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „pedepsește-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „pedepsește-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul pedepsește-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul pedepsește-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul pedepsește-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie pedepseștemi sau pedepsește-mi ?”, „pedepsește-mi sau pedepseștemi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

filmează-mi sau filmeazămi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie filmează-mi dezlegat și când se scrie filmeazămi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie filmează-mi cu cratimă și când se scrie filmeazămi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este filmează-mi și înseamnă „tu filmează mie” sau „tu filmează al meu / a mea …”.

filmeazămi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care filmează-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului filmează-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu filmează-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „filmează-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „filmează-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul filmează-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul filmează-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul filmează-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie filmeazămi sau filmează-mi ?”, „filmează-mi sau filmeazămi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

eliberați-mi, elibera-ți-mi sau eliberațimi ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie eliberațimi legat și când se scrie elibera-ți-mi sau eliberați-mi dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului eliberați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie eliberațimi fără cratimă și când se scrie eliberați-mi sau elibera-ți-mi  cu cratimă ?

În cazul cuvântului eliberați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este eliberați-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, eliberați-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele eliberațimi, elibera-țimi și elibera-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care eliberați-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, eliberați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „elibera”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului eliberați-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu eliberați-mi ?

1. Nu știe ce înseamnă „eliberați-mi”.
2. Nu, știe ce înseamnă „eliberați-mi”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul eliberați-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul eliberați-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul eliberați-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie eliberați-mi sau elibera-ți-mi ?”, „elibera-țimi, elibera-țimi sau eliberați-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

lipsiți-mi, lipsi-ți-mi sau lipsițimi ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie lipsițimi legat și când se scrie lipsi-ți-mi sau lipsiți-mi dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului lipsiți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie lipsițimi fără cratimă și când se scrie lipsiți-mi sau lipsi-ți-mi  cu cratimă ?

În cazul cuvântului lipsiți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este lipsiți-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, lipsiți-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele lipsițimi, lipsi-țimi și lipsi-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care lipsiți-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, lipsiți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „lipsi”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului lipsiți-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu lipsiți-mi ?

1. Nu știe ce înseamnă „lipsiți-mi”.
2. Nu, știe ce înseamnă „lipsiți-mi”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul lipsiți-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul lipsiți-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul lipsiți-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie lipsiți-mi sau lipsi-ți-mi ?”, „lipsi-țimi, lipsi-țimi sau lipsiți-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

ridicați-mi, ridica-ți-mi sau ridicațimi ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie ridicațimi legat și când se scrie ridica-ți-mi sau ridicați-mi dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului ridicați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie ridicațimi fără cratimă și când se scrie ridicați-mi sau ridica-ți-mi  cu cratimă ?

În cazul cuvântului ridicați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este ridicați-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, ridicați-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele ridicațimi, ridica-țimi și ridica-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care ridicați-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, ridicați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „ridica”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului ridicați-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu ridicați-mi ?

1. Nu știe ce înseamnă „ridicați-mi”.
2. Nu, știe ce înseamnă „ridicați-mi”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul ridicați-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul ridicați-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul ridicați-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie ridicați-mi sau ridica-ți-mi ?”, „ridica-țimi, ridica-țimi sau ridicați-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

iertați-mi, ierta-ți-mi sau iertațimi ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie iertațimi legat și când se scrie ierta-ți-mi sau iertați-mi dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului iertați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie iertațimi fără cratimă și când se scrie iertați-mi sau ierta-ți-mi  cu cratimă ?

În cazul cuvântului iertați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este iertați-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, iertați-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele iertațimi, ierta-țimi și ierta-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care iertați-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, iertați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „ierta”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului iertați-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu iertați-mi ?

1. Nu știe ce înseamnă „iertați-mi”.
2. Nu, știe ce înseamnă „iertați-mi”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul iertați-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul iertați-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul iertați-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie iertați-mi sau ierta-ți-mi ?”, „ierta-țimi, ierta-țimi sau iertați-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

rotește-mi sau roteștemi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie rotește-mi dezlegat și când se scrie roteștemi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie rotește-mi cu cratimă și când se scrie roteștemi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este rotește-mi și înseamnă „tu rotește mie” sau „tu rotește al meu / a mea …”.

roteștemi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care rotește-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului rotește-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu rotește-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „rotește-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „rotește-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul rotește-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul rotește-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul rotește-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie roteștemi sau rotește-mi ?”, „rotește-mi sau roteștemi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

recuperează-mi sau recupereazămi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie recuperează-mi dezlegat și când se scrie recupereazămi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie recuperează-mi cu cratimă și când se scrie recupereazămi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este recuperează-mi și înseamnă „tu recuperează mie” sau „tu recuperează al meu / a mea …”.

recupereazămi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care recuperează-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului recuperează-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu recuperează-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „recuperează-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „recuperează-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul recuperează-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul recuperează-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul recuperează-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie recupereazămi sau recuperează-mi ?”, „recuperează-mi sau recupereazămi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

petrece-mi sau petrecemi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie petrece-mi dezlegat și când se scrie petrecemi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie petrece-mi cu cratimă și când se scrie petrecemi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este petrece-mi și înseamnă „tu petrece mie” sau „tu petrece al meu / a mea …”.

petrecemi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care petrece-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului petrece-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu petrece-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „petrece-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „petrece-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul petrece-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul petrece-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul petrece-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie petrecemi sau petrece-mi ?”, „petrece-mi sau petrecemi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

dedicați-mi, dedica-ți-mi sau dedicațimi ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie dedicațimi legat și când se scrie dedica-ți-mi sau dedicați-mi dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului dedicați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie dedicațimi fără cratimă și când se scrie dedicați-mi sau dedica-ți-mi  cu cratimă ?

În cazul cuvântului dedicați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este dedicați-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, dedicați-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele dedicațimi, dedica-țimi și dedica-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care dedicați-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, dedicați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „dedica”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului dedicați-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu dedicați-mi ?

1. Nu știe ce înseamnă „dedicați-mi”.
2. Nu, știe ce înseamnă „dedicați-mi”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul dedicați-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul dedicați-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul dedicați-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie dedicați-mi sau dedica-ți-mi ?”, „dedica-țimi, dedica-țimi sau dedicați-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

protejați-mi, proteja-ți-mi sau protejațimi ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie protejațimi legat și când se scrie proteja-ți-mi sau protejați-mi dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului protejați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie protejațimi fără cratimă și când se scrie protejați-mi sau proteja-ți-mi  cu cratimă ?

În cazul cuvântului protejați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este protejați-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, protejați-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele protejațimi, proteja-țimi și proteja-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care protejați-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, protejați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „proteja”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului protejați-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu protejați-mi ?

1. Nu știe ce înseamnă „protejați-mi”.
2. Nu, știe ce înseamnă „protejați-mi”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul protejați-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul protejați-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul protejați-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie protejați-mi sau proteja-ți-mi ?”, „proteja-țimi, proteja-țimi sau protejați-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

parcurgeți-mi, parcurge-ți-mi sau parcurgețimi ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie parcurgețimi legat și când se scrie parcurge-ți-mi sau parcurgeți-mi dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului parcurgeți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie parcurgețimi fără cratimă și când se scrie parcurgeți-mi sau parcurge-ți-mi  cu cratimă ?

În cazul cuvântului parcurgeți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este parcurgeți-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, parcurgeți-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele parcurgețimi, parcurge-țimi și parcurge-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care parcurgeți-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, parcurgeți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „parcurge”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului parcurgeți-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu parcurgeți-mi ?

1. Nu știe ce înseamnă „parcurgeți-mi”.
2. Nu, știe ce înseamnă „parcurgeți-mi”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul parcurgeți-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul parcurgeți-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul parcurgeți-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie parcurgeți-mi sau parcurge-ți-mi ?”, „parcurge-țimi, parcurge-țimi sau parcurgeți-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

extinde-mi sau extindemi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie extinde-mi dezlegat și când se scrie extindemi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie extinde-mi cu cratimă și când se scrie extindemi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este extinde-mi și înseamnă „tu extinde mie” sau „tu extinde al meu / a mea …”.

extindemi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care extinde-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului extinde-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu extinde-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „extinde-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „extinde-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul extinde-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul extinde-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul extinde-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie extindemi sau extinde-mi ?”, „extinde-mi sau extindemi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

atenționează-mi sau atenționeazămi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie atenționează-mi dezlegat și când se scrie atenționeazămi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie atenționează-mi cu cratimă și când se scrie atenționeazămi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este atenționează-mi și înseamnă „tu atenționează mie” sau „tu atenționează al meu / a mea …”.

atenționeazămi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care atenționează-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului atenționează-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu atenționează-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „atenționează-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „atenționează-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul atenționează-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul atenționează-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul atenționează-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie atenționeazămi sau atenționează-mi ?”, „atenționează-mi sau atenționeazămi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

trage-mi sau tragemi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie trage-mi dezlegat și când se scrie tragemi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie trage-mi cu cratimă și când se scrie tragemi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este trage-mi și înseamnă „tu trage mie” sau „tu trage al meu / a mea …”.

tragemi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care trage-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului trage-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu trage-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „trage-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „trage-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul trage-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul trage-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul trage-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie tragemi sau trage-mi ?”, „trage-mi sau tragemi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

picați-mi, pica-ți-mi sau picațimi ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie picațimi legat și când se scrie pica-ți-mi sau picați-mi dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului picați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie picațimi fără cratimă și când se scrie picați-mi sau pica-ți-mi  cu cratimă ?

În cazul cuvântului picați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este picați-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, picați-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele picațimi, pica-țimi și pica-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care picați-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, picați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „pica”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului picați-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu picați-mi ?

1. Nu știe ce înseamnă „picați-mi”.
2. Nu, știe ce înseamnă „picați-mi”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul picați-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul picați-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul picați-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie picați-mi sau pica-ți-mi ?”, „pica-țimi, pica-țimi sau picați-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

dublați-mi, dubla-ți-mi sau dublațimi ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie dublațimi legat și când se scrie dubla-ți-mi sau dublați-mi dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului dublați, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie dublațimi fără cratimă și când se scrie dublați-mi sau dubla-ți-mi  cu cratimă ?

În cazul cuvântului dublați, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este dublați-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, dublați-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele dublațimi, dubla-țimi și dubla-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care dublați-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, dublați este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „dubla”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului dublați-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu dublați-mi ?

1. Nu știe ce înseamnă „dublați-mi”.
2. Nu, știe ce înseamnă „dublați-mi”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul dublați-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul dublați-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul dublați-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie dublați-mi sau dubla-ți-mi ?”, „dubla-țimi, dubla-țimi sau dublați-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

surprindeți-mi, surprinde-ți-mi sau surprindețimi ? – Cum este corect ?

O întrebare foarte comună a vorbitorilor de limba română este : când se scrie surprindețimi legat și când se scrie surprinde-ți-mi sau surprindeți-mi dezlegat ?

Limba română este alcătuită dintr-un număr foarte mare de cuvinte flexibile, așa că majoritatea oamenilor întâmpină dificultăți atunci când trebuie să adauge una sau câteva litere la sfârșitul cuvântului surprindeți, ne fiind siguri când acea literă / acele litere se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie surprindețimi fără cratimă și când se scrie surprindeți-mi sau surprinde-ți-mi  cu cratimă ?

În cazul cuvântului surprindeți, literele „ți” se adaugă mereu fără cratimă, iar literele „mi” se adaugă mereu cu cratimă atunci când se referă la un pronume personal.

Literele „ți” se scriu fără cratimă la conjugarea unui verb, iar în cazul de față avem conjugarea pentru „voi”.

Literele „-mi” se adaugă cu cratimă pentru că „mi” este un pronume personal.

Adică, singura variantă corectă a acestui cuvânt este surprindeți-mi și se folosește atunci când ne referim situații asemănătoare cu :

Ex.1 Vă rog, surprindeți-mi … (se referă la voi / dumneavoastră)

Cuvintele surprindețimi, surprinde-țimi și surprinde-ți-mi sunt cuvinte care nu au existat și care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care surprindeți-mi se scrie fără cratimă înaintea lui „ți” este următorul :

În cazul de față, surprindeți este conjugarea unui verb. Verbelor li se adaugă cratimă la terminația „ți” doar atunci când acel „ți” este un pronume personal. Astfel, cratima se adaugă doar la pronumele personal „-mi”.

O regulă destul de simplă și care este valabilă în majoritatea cazurilor este : întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume, iar la conjugări cratima nu se folosește.

Pentru a putea comunica eficient în limba română, este esențial să fii competent din punct de vedere gramatical.

Există doar un mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv, iar acesta implică scrisul.

Atunci când scriem trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele cuvintelor scrise.

Priceperea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română, iar aici nu ne referim doar la adăugarea literelor „ți” și „-mi” cuvântului „surprinde”.

Atât înlocuirea cratimelor, a semnelor de întrebare, cât și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea incorectă a altor cuvinte.

În continuare urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului surprindeți-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu surprindeți-mi ?

1. Nu știe ce înseamnă „surprindeți-mi”.
2. Nu, știe ce înseamnă „surprindeți-mi”.

Atunci când nu cunoști destulă gramatică ai putea crede nu există nicio diferență reală între aceste două propoziții care conțin cuvântul surprindeți-mi, dar dacă încerci să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența dintre cele două propoziții devine una colosală.

În prima propoziție care conține cuvântul surprindeți-mi virgula este absentă, astfel cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse după el.

În cea de-a doua propoziție care conține cuvântul surprindeți-mi, din cauza faptului că există o virgulă între „nu” și restul propoziției, acest „nu” nu se mai referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus în trecut.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie surprindeți-mi sau surprinde-ți-mi ?”, „surprinde-țimi, surprinde-țimi sau surprindeți-mi?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

înmânează-mi sau înmâneazămi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie înmânează-mi dezlegat și când se scrie înmâneazămi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie înmânează-mi cu cratimă și când se scrie înmâneazămi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este înmânează-mi și înseamnă „tu înmânează mie” sau „tu înmânează al meu / a mea …”.

înmâneazămi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care înmânează-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului înmânează-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu înmânează-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „înmânează-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „înmânează-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul înmânează-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul înmânează-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul înmânează-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie înmâneazămi sau înmânează-mi ?”, „înmânează-mi sau înmâneazămi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

marchează-mi sau marcheazămi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie marchează-mi dezlegat și când se scrie marcheazămi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie marchează-mi cu cratimă și când se scrie marcheazămi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este marchează-mi și înseamnă „tu marchează mie” sau „tu marchează al meu / a mea …”.

marcheazămi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care marchează-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului marchează-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu marchează-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „marchează-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „marchează-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul marchează-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul marchează-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul marchează-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie marcheazămi sau marchează-mi ?”, „marchează-mi sau marcheazămi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.

construiește-mi sau construieștemi ? – Cum este corect ?

Una dintre cele mai comune confuzii ale unui vorbitor de limba română este : când se scrie construiește-mi dezlegat și când se scrie construieștemi legat ?

Limba română este formată din foarte multe cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină greutăți atunci când vine timpul să adauge una sau câteva litere la sfârșitul unui cuvânt, ne știind când acea literă se adaugă cu ajutorul unei cratime și când se adaugă fără ea.

Când se scrie construiește-mi cu cratimă și când se scrie construieștemi fără cratimă ?

În cazul acestui cuvânt, doar forma care folosește cratima este corectă.

Adică, singura formă existentă a acestui cuvânt este construiește-mi și înseamnă „tu construiește mie” sau „tu construiește al meu / a mea …”.

construieștemi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

Motivul pentru care construiește-mi se scrie cu cratimă este următorul :

Aici cratima este folosită pentru a lega două părți de vorbire diferite, adică legăm un verb de pronumele personal „-mi”.

Ca o regulă simplă, întotdeauna când legăm un verb de un pronume este necesar să folosim cratima.

Dacă vrei să poți comunica eficient în limba română, este obligatoriu să fii competent din punct de vedere gramatical.

Cel mai bun mod de a îi înțelege pe ceilalți fără a vorbi efectiv este prin scris, iar atunci când scriem, trebuie să ne propunem să transmitem nu numai faptele, ci și emoțiile din spatele celor spuse.

Capacitatea de a scrie corect gramatical este atât un avantaj cât și o necesitate practică pentru vorbitorii de limba română.

Înlocuirea cratimelor, semnelor de întrebare și adăugarea inadecvată a semnelor de exclamare pot schimba foarte ușor sensul unei propoziții. De asemenea sensul unei propoziții poate fi schimbat și prin erori de plasare a cuvintelor sau prin combinarea altor cuvinte.

Mai departe, urmează să vă demonstrăm cu ajutorul cuvântului construiește-mi cât de ușor și cât de drastic se schimbă sensul unei propoziții prin amplasarea unei „simple” virgule.

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu construiește-mi ?

1. Nu înțelege ce înseamnă „construiește-mi”.
2. Nu, înțelege ce înseamnă „construiește-mi”.

Când știi foarte puține despre gramatica română, s-ar putea să crezi că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvântul construiește-mi, dar încercând să citești propozițiile cu voce tare și să faci o pauză unde este virgula, diferența va deveni mai evidentă.

În prima propoziție care conține cuvântul construiește-mi, lipsește virgula, deci cuvântul „nu” are rol de negație pentru lucrurile spuse mai târziu.

În a doua propoziție care conține cuvântul construiește-mi, se folosește o virgulă pentru a separa cuvântul „nu” de restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la ceea ce vine după cuvinte, ci la ceea ce s-a spus înainte. Lucrurile spuse pot fi atât simple afirmații, cât și întrebări. Prin urmare, în a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ceea ce s-a spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?”, „Se scrie construieștemi sau construiește-mi ?”, „construiește-mi sau construieștemi ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.