Cum se scrie corect ? Înnoi sau Înoi ?

Cum se scrie corect ? Înnoi sau Înoi ?

n sau nn / când și cum se scrie ?

Cum se scrie corect ? Înnoi sau Înoi ?

Una dintre greșelile comune din limba română este interschimbarea literelor „n” și „nn”.

În limba română, din punct de vedere gramatical, cuvântul acesta poate avea o singură formă corectă, iar forma în cauză se scrie cu literele „nn”.

Forma corectă a acestui cuvânt este : Înnoi

 

Scrierea corectă din punct de vedere gramatical este extrem de importantă în viața de zi cu zi, doar în acest mod putem să ne înțelegem reciproc într-un mod cât mai eficient. Adesea, din cauza micilor greșeli, putem să nu fim înțeleși corect, aceste greșeli includ plasarea incorectă a semnelor de punctuație, a cratimei și adăugarea sau scoaterea unei litere dintr-un cuvânt sau a unui șir de cuvinte. Limba română este vastă, iar adesea prin excluderea unei cratime, a unei litere sau a unui semn de punctuație, sensul propoziției poate fi complet diferit.

 

Exemplu :

Nu el înnoi uleiul de la mașină.

Nu, el înnoi uleiul de la mașină.

 

În primul caz, sensul propoziției este că acțiunea nu a fost înfăptuită, iar în cel de-al doilea, acțiunea a avut loc. Desigur, sensul propoziției nu se schimbă la fiecare greșeală gramaticală, unele greșeli nu înfăptuiesc o schimbare sensul propoziției, ele însă pot face propoziția mai greu de descifrat, sau schimbă cel puțin partea estetică și percepția noastră despre persoana care a formulat un anume text. Astfel, trebuie să nu uităm faptul că a scrie corect și a avea cultură sunt două fenomene interlegate.

 

Propoziții cu Înnoi – Cuvântul Înnoi

 

Propoziții cu Înnoi – sens propriu și figurat

 

Iar când primăvara sosi, frunzele copacilor se înnoi.

Pentru a înnoi acel protocol, este necesară semnătura șefului.

Și atunci am realizat că pentru a mă înnoi cu un telefon, trebuie mai întâi să muncesc.

Boierul se înnoi cu o pereche de cai nu din cauza mârșăviei sale, dar din cauza prostiei celorlalți.

Dacă știi că nu se va înnoi nimic, de ce continui să lupți ?

Păi vecine, purcica mea se înnoi cu 6 copilași, iar eu m-am înnoit cu destulă carne pentru restul anului.

 

Sperăm că explicația pentru înnoi sau înoi ți-a fost de ajutor și te reașteptăm la noi pe site atunci când ai alte nedumeriri gramaticale.

Cum se scrie corect ? Înnoi sau Înoi ? Read More »

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale – locuțiunea substantivală

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale – locuțiunea substantivală

Locuțiunile

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale – locuțiunea substantivală

Locuțiunea substanțială reprezintă numele unor obiecte. Locuțiunile substantivale sunt un grup de două sau mai multe cuvinte care se comportă ca un substantiv și au sensul unui substantiv.

Locuțiunile substantivale sunt adesea derivate din locuțiuni verbale și sunt formate din substantive + adjective, prepoziții sau conjuncții.

 

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale cu „inimă”

 

A unge la inimă = a face o plăcere.

A pune la inimă = a se supăra.

A-și călca pe inimă = a se declara de acord cu un lucru împotriva propriei păreri.

A fi cu inima ușoară = fără nicio grijă.

A avea un ghimpe în inimă = a avea o neliniște.

A avea inimă de piatră = a fi rău.

A-și face inimă rea = a se mâhni.

A prinde inimă = a căpăta putere.

A-i râde cuiva inima = a se bucura.

A i se rupe inima = a-i fi milă de cineva.

A i se face inima cât un purice = a-i fi frică.

A avea pe cineva in inimă = a iubi pe cineva.

A avea tragere de inimă = a se simți atras să facă ceva.

A i se rupe inima = a-i fi milă de cineva.

A fi cu inima împăcată = a fi liniștit.

 

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale cu „noroc”

 

A aduce noroc.

A avea noroc.

A avea noroc orb.

A da noroc.

La cât îmi stă norocul.

 

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale cu „apă”

 

Apă chioară.

Apă de ploaie.

A avea apă la cap.

A bate apa în piuă.

Ca fulgul pe apă.

A da apă la moară.

A da apă la șoareci.

 

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale cu „foc”

 

Arză-te-ar focul.

A avea foc la inimă.

Cu foc și cu potop.

A da cu mâna în foc.

A-și da foc la valiză.

Foc și scrum.

A se juca cu focul.

A lua foc cu gura.

 

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale cu „minte”

 

La mintea cocoșului.

A-i lua mințile.

I-a venit mintea la cap.

Fără minte.

A ajuns oul cu mai multă minte decât găina.

A avea mintea în vacanță.

A avea minte de vrabie.

 

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale cu „gura”

 

A scoate aburi pe gură.

A alerga cu sufletul la gură.

A avea gura ca o sabie.

A se arunca în gura lupului.

A avea gură de aur.

A avea gură pocită.

A căsca gura.

Cu gura rece.

Cu genunchii la gură.

 

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale cu „lume”

 

Boală lumească.

Ca lumea.

A cunoaște lumea.

Pe lumea cealaltă.

A ieși din lume.

În lumea largă.

A-și lua lumea în traistă.

Lumea de pe lume.

Pentru nimic în lume.

A scoate în glume.

 

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale cu „roată”

 

A cincea roată la căruță.

A da roată.

A arunca ochii roată.

A-i fi carul într-o roată.

 

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale cu „somn”

 

A muri de somn.

A-l fura somnul.

A-l trage la somn.

A trage un pui de somn.

A fi pe marginea somnului.

A dormi somnul iepurelui.

 

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale cu „lege”

 

Cuvântul său e lege.

După lege.

A face lege.

În legea sa.

În numele legii.

 

 

Exemple de expresii și locuțiuni substantivale – locuțiunea substantivală Read More »

Exemple de expresii și locuțiuni verbale – locuțiunea verbală

Exemple de expresii și locuțiuni verbale – locuțiunea verbală

Locuțiunile

Exemple de expresii și locuțiuni verbale – locuțiunea verbală

Locuțiunea verbală este un grup de cuvinte care se comportă în propoziție ca și un verb și este determinată de un complement.

Locuțiunile verbale nu poate fi determinate de un atribut, iar substantivele din locuțiunea verbală sunt de obicei nearticulate.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a da”

 

A da ajutor.

A da mură-n gură.

A da de ceasul morții.

A da apă la moară.

A da la rațe.

A da cu oiștea-n gard.

A da colțul.

A da ortul popii.

A da în copt.

A da buzna.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a face”

 

A face valuri = a atrage atenția.

A-și face gânduri = a se îngrijora.

A-și face inimă rea = a se întrista.

A face zile fripte cuiva = a chinui pe cineva.

A face din țânțar armăsar = a exagera.

A se face leu paraleu = a se înfuria.

A-i face cuiva viața amară = a chinui pe cineva.

A face primul pas = a începe.

A face cu ou si cu oțet.

A se face galben la față.

A-și face veahul.

A face cale întoarsă.

A face pe prostul.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a bate”

 

A bate apa-n piuă.

A bate măr.

A bate până îi sar fulgii.

A bate la cap.

A bate capul.

A bate la tălpi.

A bate untul.

A-l bate gândul.

A-și bate gura.

A-și bate joc.

A se bate cu pumnii în piept.

A se bate cu mâna peste gură.

A bate palma.

A bate la ochi.

A bate pasul pe loc.

A bate din picior.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a sta”

 

A sta pe gânduri.

A sta ca pe ace.

A sta de veghe.

A sta de șase.

A nu-i sta cuiva gura = a vorbi fără întrerupere.

A nu-i sta cuiva gura = a vorbi fără întrerupere.

A sta pe loc = a stagna.

A sta la locul său = a nu-şi părăsi locul.

A sta deoparte = a se ţine în rezervă, a nu se amesteca.

A sta în mâna cuiva – a fi în puterea sau la discreţia cuiva.

A-i sta pe limbă = a fi pe punctul de a spune ceva.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a lua”

 

A lua țeapă.

A lua peste picior.

A-și lua câmpii.

A o lua la sănătoasa.

A-și lua inima în dinți.

A se lua la harță.

A-și lua nasul la purtare.

A lua la bani mărunți.

A-şi lua pălăria de pe cap = a saluta.

A lua pe cineva în pene = a certa.

A lua sub aripa sa = a ocroti.

A o lua din loc = a pleca repede.

A o lua de bună = a accepta un lucru.

A-şi lua nădejdea = a nu mai spera.

A nu-şi lua ochii de la… = a privi ţintă.

A lua lucrurile aşa cum sunt = a se împăca cu situaţia.

A se lua după cineva = a merge în urma cuiva.

A i-o lua cuiva înainte = a depăşi pe cineva.

A se lua de mână cu cineva = a avea aceleaşi apucături.

A lua altă vorbă = a schimba subiectul unei discuţii.

A lua pe cineva de urechi = a mustra pe cineva.

A-şi lua ziua bună = a se despărţi de cineva.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a scăpa”

 

A scăpa teafăr.

A scăpa o vorbă = a spune ceva ce nu trebuia spus.

A scăpa basma curată = a ieși cu bine dintr-o încurcătură.

A scăpa din vedere = a omite ceva.

A scăpa din gura leului = a evita un pericol.

A scăpa ieftin.

A scăpa prin ușa din dos.

A scăpa din nevoie.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a veni” 

 

A veni pe nepusă masă = a veni neinvitat.

A-ți veni o idee.

A veni ca furtuna.

A veni pe lume.

A-i veni mintea la cap.

A veni la putere.

A-i veni ceasul.

A-i veni de hac.

A veni vorbe.

A veni de hac.

A veni val-vârtej.

A veni vorba.

A-i veni rău.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a pune”

 

A pune pe foc = a înrăutăți situația.

A pune osul = a munci din greu.

A pune umărul = a contribui.

A pune o vorbă bună = a interveni în favoarea cuiva.

A pune coarne = a face o relatare cu adaosuri exgerate.

A pune la picioare = a oferi ceva util, valoros.

A pune înainte = a da cuiva ceva.

A pune la cântar = a cumpăni, a chibzui.

A pune gura = a gusta sau a mânca.

A pune ochii = a remarca, a dori să obțină.

A pune capul în pământ = a se rușina.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „vorbă”

 

A arunca o vorbă.

A pune o vorbă bună.

A se băga în vorbă.

A căuta vorbă.

A face vorbă.

A se împinge în vorbă.

A se îneca în vorbă.

A lăsa vorba.

A întinde vorba.

A se lua cu vorba.

A scăpa o vorbă.

A ține de vorbă.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a avea”

 

A avea un ghimpe în inimă = a avea o neliniște.

A avea inimă de piatră = a fi rău.

A avea pe cineva in inimă = a iubi pe cineva.

A avea tragere de inimă = a se simți atras să facă ceva.

A avea ac de cojoc.

A avea baftă.

A avea bani cu carul.

A avea boală pe cineva.

A avea burta lipită de spate.

A avea capul greu.

A avea ce mânca.

A avea în sânge.

A nu avea chip.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a merge”

 

A-i merge bine.

A merge de râpă.

A merge glonț.

A-i merge în sec.

A merge mână în mână.

A merge vorba.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a ține”

 

A ține de vorbă.

A avea ținere de minte.

Cât îl ține cureaua.

A nu-l mai ține cămașa.

A nu-l mai ține șalele.

A nu ține figura.

Nu ține nici de cald, nici de frig.

A o ține așa.

A se ține ață.

A se ține ca orbul de gard.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a trece” 

 

A trece la acțiune.

A trece timpul.

A se trece.

A trece cu ochii.

A-l trece cu rece.

A-i trece pe inimă.

A trece cu uitarea.

A trece din mână în mână.

A-i trece făină prin traistă.

A trece la acțiune.

A nu-i trece nici prin vis.

A-i trece pofta.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a pierde”

 

A se pierde cu firea.

A-și pierde papucii.

A pierde din ochi.

A-și pierde pâinea.

A pierde sufletul.

A pierde pământul de sub picioare.

A pierde traista cu grăunțe.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a sări”

 

A-i sări fulgii.

A sări calul.

A sări de gât.

A sări în cap.

A-i sări muștarul.

A sări în ochi.

A sări în aer.

A sări în ochi.

A sări din minți.

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale cu „a ciupi”

 

A ciupi la cântar.

 

 

Exemple de expresii și locuțiuni verbale – locuțiunea verbală Read More »

Care sunt tipurile de substantive ? Câte tipuri există ? Clasificare

Care sunt tipurile de substantive ? Câte tipuri există ? Clasificare

Substantivele

Care sunt tipurile de substantive ? Câte tipuri există ? Clasificare

Substantivul este partea flexibilă de vorbire care denumește obiecte, ființe, locuri, fenomene ale naturii, însușiri, stări sufletești, sentimente, acțiuni și relații umane.

Substantivele pot fi : substantive comune și proprii, substantive simple și compuse, substantive centru și adjunct, substantive concrete și abstracte, substantive colective și individuale, substantive animate și inanimate, substantive articulate și nearticulate, substantive epicene și neutre, defective de plural și singular

 

Ce sunt substantivele comune și proprii

 

Substantivul comun este cel care arată obiecte de același tip. Substantivele comune se scriu cu literă mică.

Exemple de substantive comune : țară, câine, pisică, televizor, carte, masă, om, animal.

Substantivele proprii sunt cele care denumesc o ființă, un lucru real sau un concept prin care se deosebesc de celelalte lucruri sau ființe. Substantivul propriu se scrie cu majusculă.

Exemple de substantive proprii : Andreea, Ioana, România, Statele Unite, Regatul Unit, Dumnezeu, Moldova, Harap-Alb.

 

Propoziții cu substantive comune și proprii

 

Propoziții cu substantive comune :

Avem o țară foarte frumoasă.

Câinele meu este negru cu pete albe.

Este o diferență mare între om și animal.

Masa este plină de bunătăți.

Am o carte foarte groasă.

 

Propoziții cu substantive proprii :

Andreea nu și-a făcut tema.

România este o țară cu munți frumoși.

Harap-Alb este un personaj de basm.

Ioana și-a cumpărat un telefon nou.

Maria este o fată cuminte.

 

Ce sunt substantivele simple și compuse

 

Substantivul simplu este substantivul format dintr-un singur cuvânt. Substantivele simple pot fi împrumutate sau obținute.

Exemple de substantive simple : mașină, casă, telefon, calculator, bluză, floare.

Substantivul compus este cel care este format din două sau mai multe cuvinte.

Exemple de substantive compuse : primăvară (primă + vară), bunăstare, răufăcător, binefăcător, bună-cuviință, prim-ministru, bună-credință.

 

Propoziții cu substantive simple și compuse

 

Propoziții cu substantive simple :

Îmi place să merg cu mașina.

Când e frig, prefer să stau în casă.

Mi-am pătat tricoul de suc.

Trandafirul este o floare.

Nu îmi place să stau mult timp pe scaun.

 

Propoziții cu substantive compuse :

Abia aștept să vină primăvara.

Clasa noastră este plină de bunăstare.

Ai văzut știrea despre acel răufăcător ?

Sunt un om cu bună-credință.

Îmi plac oamenii binefăcători.

 

Ce sunt substantivele centru și adjunct (adjuncția)

Substantivul centru este acel care este determinat de adjectiv.

Exemple de substantive centru : Ursul brun, ursul polar, omul fericit, soarele arzător, bluza roșie.

Substantivele care determină un substantiv centru sunt numite adjuncții și îndeplinesc funcțiile de atribut.

Substantivul adjunct este cel care determină o parte de vorbire. Substantivele adjuncte sunt substantivele de orice tip + un verb.

Exemple de substantive adjunct : pun cartea pe masă, mă duc la magazin etc.

 

Propoziții cu substantive centru și adjunct

 

Propoziții cu substantive centru :

Ursul polar este alb.

Soarele arzător ne încălzește.

Omul fericit este cel lipsit de griji.

Aș vrea să îmi cumpăr pantofii cei roșii.

Ion este un copil zâmbăreț.

 

Propoziții cu substantive adjunct :

Scot telefonul din buzunar.

Mă duc la școală.

Mă așez pe scaun.

Mă ridic din pat.

Văd soarele care apune.

 

Ce sunt substantivele concrete și abstracte

 

Substantivul concret este cel care denumește un obiect real, palpabil sau vizibil.

Exemple de substantive concrete : telefon, calculator, masă, scaun, câine, pisică, portocală.

Substantivul abstract este cel care este gândit într-un mod separat de înfățișarea materială.

Exemple de substantive abstracte : noroc, idee, pace, liniște, gălăgie, fericire, tristețe.

 

Propoziții cu substantive concrete și abstracte

 

Propoziții cu substantive concrete :

Am un pat confortabil.

Cartea este pe masă.

Floarea se usucă.

Pisica mea este ascultătoare.

Mi-am cumpărat un măr.

 

Propoziții cu substantive abstracte :

Sunt plin de noroc.

Îmi place când în țară este pace.

Nu îmi place să stau în gălăgie.

Casa noastră este plină de fericire.

Îmi place să stau în liniște.

 

Ce sunt substantivele colective și individuale

 

Substantivul colectiv are înțeles de plural la forma de singular.

Exemple de substantive colective : banc (pești), stol, clasă, ceată, echipă, cireadă, frunzăriș, duzină, popor, grup, buchet, mulțime etc.

Substantivul individual este același cu substantivul propriu. Substantivele individuale sunt cele care denumesc o ființă, un lucru real sau un concept prin care se deosebesc de celelalte lucruri sau ființe. Substantivul propriu se scrie cu majusculă.

Exemple de substantive individuale : Ana, Maria, România, Statele Unite, Africa, Dumnezeu, Moldova, Făt-Frumos.

 

Propoziții cu substantive colective și individuale

 

Propoziții cu substantive colective :

Echipa noastră de fotbal o să câștige campionata mondială.

Dați-mi o duzină de gogoși, vă rog.

De ziua mamei mele, i-am dat un buchet de trandafiri.

Câți sunteți în acel grup ?

O mulțime s-a adunat la concert.

 

Propoziții cu substantive individuale :

Alexandra a primit astăzi nota 10.

România este o țară cu munți frumoși.

Făt-Frumos este un erou de basm.

Ana și-a pierdut telefonul.

Maria este o fată cumsecade.

 

Ce sunt substantivele animate și inanimate

 

Substantivul animat este cel care denumește ființe însuflețite.

Exemple de substantive animate : om, pisică, elev, cetățean, copil, părinte.

Substantivul inanimat este cel care denumește obiecte neînsuflețite.

Exemple de substantive inanimate : masă, scaun, pahar, farfurie, tricou.

 

Propoziții cu substantive animate și inanimate

 

Propoziții cu substantive animate :

Tu ești un om foarte special pentru mine.

Ea este un cetățean model.

El este un copil energic.

Ei sunt niște elevi foarte bine educați.

Am acasă o pisică.

 

Propoziții cu substantive inanimante :

Pe masă este o carte.

Pe canapea este o pereche de pantaloni.

Lacul este mare și frumos.

Nu te așeza pe acel scaun, i s-a rupt un picior.

Mi-am cumpărat o sticlă cu apă.

 

Ce sunt substantivele articulate și nearticulate

 

Substantivul articulat este cel care are un articol (-l, -le, -a, -i, -lui, -lor, al, ai, a, ale, alor, cel, cea, cei, cele, celui, celei, celor, un, o, unui, unei, niște, unor), de obicei pentru a arăta că se vorbește despre substantivul în cauză.

Exemple de substantive articulate : scaunului, profesoarei, copiulul, fata, băiatul.

Substantivul nearticulat este cel care nu folosește un articol.

Exemple de substantive nearticulate : scaun, profesoară, fată, copil, băiat.

 

Propoziții cu substantive articulate și nearticulate

 

Propoziții cu substantive articulate :

I s-a rupt piciorul scaunului.

I-am făcut un compliment profesoarei.

I-am dat o acadea copilului.

Fata aceea este frumoasă.

Băiatul acela te așteaptă în fața școlii.

 

Propoziții cu substantive nearticulate :

M-am așezat pe scaun.

Avem o profesoară foarte bună.

Ea este o fată de treabă.

El este un copil cuminte.

El este un băiat cum se cade.

 

Ce sunt substantivele epicene / neutre / mobile

 

Substantivele epicene sunt cele care numesc animale, păsări sau insecte al căror nume are o singură formă pentru masculin și feminin.

Exemple de substantive epicene : țânțar, fluture, gândac, elefant, veveriță, șobolan, șopârlă, urs.

Substantivele mobile sunt cele care au o formă pentru masculin și o alta pentru feminin.

Exemple de substantive mobile : copil / copilă, profesor / profesoară, director / directoare.

Substantivele neutre sunt cele care au un sens colectiv.

Exemple de substantive neutre : mamifer, măr, popor, scaun, creion, tablou, ceas.

 

Propoziții cu substantive epicene / mobile și neutre

 

Propoziții cu substantive epicene :

Aseară m-a mușcat un țânțar.

Ion are o colecție de fluturi.

Am văzut o veveriță în parcul școlii.

Îmi este frică de urși.

Astăzi am văzut un șobolan.

 

Propoziții cu substantive mobile :

Un copil și o copilă suntem la părinți.

Directorul școlii noastre și directoarea școlii vecine pănuiesc un concert.

Preferații mei sunt profesorul de matematică și profesoara de română.

Cel mai bun amic al meu este Ion, iar cea mai bună amică este Ana.

Am privit un film despre un prinț și o prințesă.

 

Propoziții cu substantive neutre :

Eu am un creion iar tu ai două creioane.

Pe peretele de la mine din cameră este un tablou, dar pe peretele din camera părinților sunt două tablouri.

Câinele este un mamifer și pisica este un altul, astfel avem două mamifere.

Câte scaune trebuia să aduc ?

Trebuie să cumpărăm un ceas, cel vechi s-a stricat.

 

Ce sunt substantivele defective de plural și singular

 

Substantivul defectiv de plural este cel care nu are o formă de plural.

Exemple de substantive defective de plural : miere, aur, cinste, creștinism, feudalism, foame, sete, curaj, somn. etc.

Substantivul defectiv de singular este cel care nu are o formă singulară.

Exemple de substantive defective de plural : icre, ochelari, aplauze, pantaloni, zori.

 

Propoziții cu substantive defective de plural și singular

 

Propoziții cu substantive defective de plural :

Îmi place să mănânc miere.

Am scris un referat despre foame și sete.

Nu ai curaj!

El este un om pe cinste.

Cât costă gramul de aur ?

 

Propoziții cu substantive defective de singular :

Îmi place să mănânc icre roșii.

Câte perechi de ochelari ai ?

Mi-am murdărit pantalonii.

Îmi place sunetul de aplauze.

Zori de zi.

 

Care sunt tipurile de substantive ? Câte tipuri există ? Clasificare Read More »

Care sunt tipurile de verbe ? Câte tipuri verb există ? Clasificare

Care sunt tipurile de verbe ? Câte tipuri verb există ? Clasificare

Părțile de vorbire, Verbele

Care sunt tipurile de verbe ? Câte tipuri verb există ? Clasificare

Verbul este o parte flexibilă de vorbire care exprimă în mare parte o acțiune. Totuși, există și verbe care exprimă existența sau starea (a fi, a sta), recepționarea unei acșiuni anterioare (a primi, a auzi) sau o transformare (a crește, a dispărea).

Verbele se împart în : verbe copulative și auxiliare, verbe predicative și nepredicative, verbe tranzitive și intranzitive, verbe personale și impersonale.

 

Ce sunt verbele copulative și auxiliare (ajutătoare)

 

Verbul copulativ este cel care formează predicatul nominal împreună cu o altă parte de vorbire care are funcție sintactică de nume predicativ. Verbele copulative fac legătura între subiect și predicatul nominal.

Exemple de verbe copulative : a fi, a deveni, a ieși, a rămâne, a se face, a ajunge, a părea, a însemna, a se numi, a se naște, a se angaja etc.

Verbul auxiliar ajută la formarea timpurilor compuse, a diatezei pasive și a modurilor.

Exemple de verbe auxiliare : a avea, a fi, a vrea etc.

 

Propoziții cu verbe copulative și auxiliare (ajutătoare)

 

Propoziții cu verbe copulative :

Mihaela s-a făcut inginer.

Bluza este de bumbac.

Părea foarte fericită.

Andreea a devenit medic.

Ciocolata aceasta este foarte dulce.

 

Propoziții cu verbe auxiliare :

Ai fi fost milionar dacă îți urmai intuiția.

De ar fi mai cuminte, ar avea multe de câștigat.

N-ar fi fost o problemă dacă nu își strica telefonul.

Noi am fi mers la școală, dar eram răciți.

Eu aș fi mers mâine la teatru.

 

Ce sunt verbele predicative (personal) și nepredicative (nepersonale)

 

Verbul predicativ este cel care are un înțeles de unul singur, el poate forma singur un predicat când este la modul personal. Cele mai multe verbe din limba română sunt predicative. Verbul predicativ mai este numit și verb personal.

Exemple de verbe predicative : a mâncat, a alergat, a încetinit, a rupt, a plâns, s-a bucurat etc.

Verbul nepredicativ este cel care nu are un înțeles de sine stătător. Verbele nepredicative sunt verbele copulative și auxiliare, ele mai sunt numite și nepersonale.

 

Propoziții cu verbe predicative (personale) și nepredicative (nepersonale)

 

Propoziții cu verbe predicative :

Ioana își face temele.

Alexandra iese la întâlnire astăzi.

Voi merge pe jos până la școală.

El urcă scările.

Ea citește o carte.

 

Propoziții cu verbe nepredicative :

Noi am fi mers dacă nu eram obosiți.

Eu aș fi mers, dar nu am fost invitat.

Ea s-a făcut ca o roșie.

Bluza este galbenă.

Lămâia este acră.

 

Ce sunt verbele tranzitive și intranzitive 

 

Verbul tranzitiv este cel care acceptă un complement direct în propoziție.

Exemple de verbe tranzitive : au mâncat o ciocolată, au cântat un cântec, au spus adevărul.

Verbul intranzitiv nu poate avea un complement direct.

Exemple de verbe intranzitive : a merge, a pleca, a veni, a sta, a exista, a ședea.

 

Propoziții cu verbe tranzitive și intranzitive

 

Propoziții cu verbe tranzitive :

Ele au mâncat o ciocolată.

Ei au cântat un cântec.

Ele au spus adevărul.

Voi ați văzut răsăritul.

El m-a rugat ceva.

 

Propoziții cu verbe intranzitive :

Afară ninge.

El aleargă.

Ea merge.

Ei fug.

Afară plouă.

 

Ce sunt verbele pronominale și reflexive ?

 

Verbul pronominal este însoțit de un pronume reflexiv care are un înțeles de sine stătător și poate fi înlocuit de către un substantiv în același caz sau de către un pronume personal. Verbele pronominale formează predicate la diateza activă.

Exemple de verbe pronominale : a se pieptăna, a-și sufleca (mânecile), a-și duce, a-și căra, a se îmbrăca, a se spăla, a se certa, a se iubi, a-și zice, a-și spune etc.

Verbul reflexiv este cel însoțit de un pronume reflexiv care poate fi înlocuit cu un pronume personal sau cu un substantiv în același caz. Verbele reflexive sunt la diateza reflexivă, iar pronumele care le însoțește nu are o funcție sintactică.

Exemple de verbe reflexive : a se gândi, a-și închipui, a se strădui, a-și bate joc, a-și da seama, a-și aminti, a se odihni, a-și uita, a se veșteji, a se numi, a se dezgheța,  a se apuca, a se ambiționa, a se ruga, a își reveni, a se bucura, a se mira, a se plimba, a se trezi, a se teme etc.

 

Propoziții cu verbe pronominale și reflexive

 

Propoziții cu verbe pronominale :

Eu mă pieptăn pe mine.

Ea se îmbracă pe ea.

Tu te ajuți pe tine.

Noi o susținem pe ea.

Voi mă faceți pe mine fericit.

 

Propoziții cu verbe reflexive :

 

Tu te rogi.

Eu mă duc.

Ea se joacă.

El se spală.

Noi ne murdărim.

 

Care sunt tipurile de verbe ? Câte tipuri verb există ? Clasificare Read More »

Care sunt tipurile de pronume ? Câte tipuri există ? Clasificare

Care sunt tipurile de pronume ? Câte tipuri există ? Clasificare

Pronumele

Care sunt tipurile de pronume ? Câte tipuri există ? Clasificare

 

Pronumele este partea de vorbire ce formează o clasă de cuvinte închisă care nu este omogenă. Pronumele nu are o referință proprie. Pronumele nu denumește direct realitatea, ci se referă la ea printr-un conținut semantic abstract.

În limba română avem 10 tipuri de pronume : pronumele personal propriu-zis, pronumele personal de politețe, pronumele reflexiv, pronumele de întărire, pronumele posesiv, pronumele demonstrativ (de apropiere, depărtare, identitate), pronumele interogativ, pronumele relativ (simplu și compus), pronumele nehotărât (simplu și compus), pronumele negativ

 

Ce este pronumele personal propriu-zis ?

 

Pronumele personal propriu-zis este o parte de vorbire flexibilă care arată persoane și are forme diferite în funcție de persoană.

Exemple de pronume personale : Eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele, mine, mă, tine, te, îți, vă, (al, a, ai, ale) lui, ei, lor, dânsul, dânsa, dânsele etc.

 

Propoziții cu pronume personal propriu-zis

 

Eu mi-am făcut tema, tu ?

El a venit la timp.

Ea este foarte deșteaptă.

Noi nu știm cum să procedăm mai departe.

Voi o să participați la acel concurs ?

 

Ce este pronumele personal de politețe ?

 

Pronumele personal de politețe este folosit în locul numelor persoanelor, pentru a exprima un respect față de acea persoană. Pronumele de politețe are doar forme de persoana a II-a și persoana a III-a.

Exemple de pronume personale de politețe : dumneata, dumitale, dumnealor, dumneavoastră, domnia ta, domniile sale, domnia lui, mata, matale, Măria ta, Înălțimea voastră, Luminăția sa, Excelența sa etc.

 

Propoziții cu pronume personal de politețe

 

O să mă duc doar pentru dumneata.

Realizările dumneavoastră în domeniile științei sunt magnifice.

Dumnealor vor să te vadă.

Te rog să mă ierți, măria ta.

Chiar Luminăția sa mi-a spus această informație.

 

Ce este pronumele reflexiv ?

 

Pronumele reflexive țin locul unor substantive asupra cărora, în mod direct sau indirect, se manifestă acțiunea verbului. Pronumele reflexic are forme doar pentru cazul dativ și cel acuzativ. Dacă acțiunea este reflectată în mod direct, atunci pronumele are cazul acuzativ, iar atunci când este reflectată indirect, pronumele are cazul dativ.

Exemple de pronume reflexive : mă, m-, ne-, te-, ți-, vă, v-, se, s-, (pe) sine, îmi, mi-, își, și-, sie, sieși,.

 

Propoziții cu pronume reflexiv

 

Te-ai lovit la picior ?

Andreea și-a cumpărat o bluză nouă.

Ți-ai murdărit pantofii.

Ea s-a comportat într-un mod exemplar.

Întotdeauna mi-am îndeplinit datoriile.

 

Ce este pronumele de întărire ?

 

Un pronume de întărire este cel care ține locul unui substantiv, având rolul de întărire și evidențiere a persoanei la care se face referire. Acest pronume se formează din pronume vechi, cum ar fi însu, însa, înși, înse, la care se adaugă formele neaccentuate a pronumelui personal la cazul dativ, cum ar fi : -le, -vă, -ne, -și, -ți, -mi

Exemple de pronume de întărire : însuți, însămi, însăși, înșine, înșivă, însele, înseți, însevă, însene etc.

 

Propoziții cu pronume de întărire 

 

Tu însuți ești stăpânul destinului tău.

L-am văzut eu însămi.

Viața însăși este un proces foarte complex.

Succesul ni-l datorăm nouă înșine.

Ele însele au dus cererea la director.

 

Ce este pronumele posesiv ?

 

Un pronume posesiv este cel care înlocuiește substantivul posedat și numele posesorului obiectului. Pronumele posesiv nu are forme pentru persoana a III-a plural, iar pentru a indica mai mulți posesori, folosim pronumele personal la cazul genitiv al/ a/ ai/ ale lor.

Exemple de pronume posesive : al meu, al tău, al său, al vostru, al nostru, a mea, a ta, a sa, a noastră, a voastră, ai noștri, ai mei, ai tăi, ai săi, ale tale, ale sale, ale noastre, ale voastre.

 

Propoziții cu pronume posesiv

 

Acesta este al meu.

Pixul este al tău sau al ei ?

Cartea este a mea !

Papucii de la ușă sunt ai tăi ?

Vina este a voastră.

 

Ce este pronumele demonstrativ ? de apropiere / depărtare / identitate 

 

Un pronume demonstrativ este acel pronume care nu are forme personale, înlocuiește un substantiv și arată apropierea, depărtarea sau identitatea obiectului față de sine sau față de un alt obiect.

Pronumele demonstrative se împart în :

  • Pronume demonstrative de apropiere : acesta, aceasta, cestălalt, ceastălaltă.
  • Pronume demonstrative de depărtare : acela, aceea, celălalt, cealaltă.
  • Pronume demonstrative de identitate : același, aceeași.

 

Propoziții cu pronume demonstrative – apropiere / depărtare / identitate

 

Acesta este al tău ?

L-am văzut pe acela și ieri.

Este aceeași problemă pe care am mai avut-o.

Geanta aceasta este ta ?

Mi-a plăcut cealaltă mai mult.

 

Ce este pronumele interogativ ?

 

Un pronume interogativ este cel care se folosește într-o propoziție interogativă, el înlocuiește întrebări parțiale și se așteaptă un răspuns mai complex decât da și nu.

Exemple de pronume interogative : câte, câți, cât, ce, cine, care, câtor, căreia, căruia, cărora, câte, câți etc.

 

Propoziții cu pronume interogativ 

 

Care este vinovatul ?

Cui ai împrumutat pixul ?

Cine a mâncat ultima prăjitură ?

Câte ai învățat astăzi ?

Câți ați fost acolo ?

 

Ce este pronumele relativ ? Simplu și Compus

 

Un pronume relativ este cel folosit doar în frază, făcând legătura ântre regenta unei propoziții și subordonata sa, ținând locul unui substantiv exprimat în propoziția regentă. Pronumele relative pot fi simple și compuse.

Exemple de pronume relative simple : care, cine, ce, cât, de (de cu sensul de care), câți, câtor, căreia, cărora, câtor, câte etc.

Exemple de pronume relative compuse : ceea ce, cel ce, celor ce, celei ce, cele ce, cei ce etc.

 

Propoziții cu pronume relativ – simple și compuse

 

Care vrea o ciocolată ?

Câți sunteți în clasă ?

I-am ajutat doar pe cei ce m-au ajutat la rîndul lor.

Care este cel ce a absentat ieri ?

Pe cine aștepți cel mai mult, acela nu vine.

 

Ce este pronumele nehotărât ? Simplu și Compus

 

Pronumele nehotărât este cel care înlocuiește un un substantiv, fără a oferi indicații exacte asupra substantivului înlocuit. Pronumele nehotărât poate fi simplu și compus.

Exemple de pronume nehotărâte simple : unul, altul, tot, atâtea, cutare, mult, puțin.

Exemple de pronume nehotărâte compuse : fiecare, oricare, oricine, vreuna

 

Propoziții cu pronume nehotărât – simplu și compus

 

Fiecare își cunoaște rolul său în societate.

Oricare poate face ce faci tu.

Oricine ar putea să ia notă de trecere la această materie.

Altul nu ar putea face ce ai făcut tu.

Într-o zi am făcut tot atâtea cât tu în două zile.

 

Ce este pronumele negativ ? 

 

Un pronume negativ este cel care se folosește doar în propozițiile negative, el înlocuiește un substantiv prin negarea acestuia.

Exemple de pronume negative : niciuna, niciuneia, niciunii, niciunora, niciunul, niciunele, nimic, nimeni, nimica, nimenea.

 

Propoziții cu pronume negativ 

 

E mai bine să ai o notă de zece decât niciuna.

Niciunul nu este trist.

Nimeni nu este perfect.

Niciunuia nu îi este folositoare această informație

Nimeni nu a luat notă negativă.

Care sunt tipurile de pronume ? Câte tipuri există ? Clasificare Read More »

Care sunt tipurile de conjuncții ? Clasificarea conjuncțiilor

Care sunt tipurile de conjuncții ? Clasificarea conjuncțiilor

Conjuncțiile

Care sunt tipurile de conjuncții ? Clasificarea conjuncțiilor

Conjuncția este o parte de vorbire neflexibilă care nu îndeplinește funcții sintactice de una singură. Conjuncția are rolul de a face legătura între părțile propoziției care se află în relații de coordonare sau subordonare, iar legătura dată este realizată între două propoziții sau două părți de propoziție.

Tipurile de conjuncție sunt : simple și compuse, copulative și disjunctive, adversative și conclusive, coordonatoare și subordonatoare

 

Ce sunt conjuncțiile simple și compuse

 

Conjuncția simplă este cea formată dintr-un cuvânt.

Exemple de conjuncții simple : și, să, iar, dar, ca, ci, sau, ori etc.

 

Conjuncția compusă este cea formată din două cuvinte.

Exemple de conjuncții compuse : ca să, încât să, astfel, încât, fiindcă, deși etc.

 

Propoziții cu conjuncții simple și compuse

 

Conjuncții simple :

Ioana merge și cântă în același timp.

Ești isteț și amuzant.

Ajută-mă să spăl vasele

Du-te să cumperi o pâine.

Îmi place școala, dar dar nu dimineața.

Vreau să alerg, dar afară plouă.

Ana și Maria sunt ca două surori.

Ai papucii ca ai lui Mihai.

Vreau nu să alerg în sală, ci în aer liber.

Nu vreau pâine albă, ci pâine neagră.

 

Conjuncții compuse :

Nu am fost la școală fiindcă îmi era rău.

Nu te-am salutat deoarece nu te-am văzut.

Mi-am comandat pizza, deși prefer pastele.

Am făcut astfel încât să primesc 10.

 

Ce sunt conjuncțiile copulative și disjunctive

 

Exemple de conjuncții copulative : și, nici

Exemple de conjuncții disjunctive : sau, fie, ori etc.

 

Propoziții cu conjuncții copulative și disjunctive

 

Conjuncții copulative :

Îmi place cafeaua și ceaiul.

Vreau să îmi cumpăr pantalonii și bluza.

Nu vreau nici apă nici suc.

Nu îmi place culoarea verde, nici albastră.

 

Conjuncții disjunctive :

O să îmi comand o salată sau o pizza.

Vreau să văd, sau măcar să aud.

Să o pictez galbenă ori roșie ?

O vrei pe aceasta ori pe cealaltă ?

 

Ce sunt conjuncțiile adversative și conclusive

 

Exemple de conjuncții adversative : dar, iară, însă, ci.

Exemple de conjuncții conclusive : deci, așadar.

 

Propoziții cu conjuncții adversative și conclusive

 

Conjuncții adversative :

Îmi place cola, dar prefer pepsi.

Mi-a plăcut jocul, însă nu cred că o să îl mai joc.

Nu o vreau pe cea roz, ci pe cea mov.

Mă joc pe calculator, dar mesaje scriu de pe telefon.

 

Conjuncții conclusive :

Mi-a plăcut mâncarea, deci o să mai vin în acest local.

Am ajuns primul, așadar cred că o să primesc un premiu.

 

Ce sunt conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare

 

Conjuncțiile coordonatoare sunt conjuncțiile copulative, disjunctive, adversative și conclusive.

Exemple de conjuncții coordonatoare : și, nici, sau, ori, fie, dar, iar, însă, ci, deci, așadar etc.

 

Conjuncțiile subordonate sunt cele care indică relații de subordonare în propoziție.

Exemple de conjuncții subordonate : dacă, fiindcă, deoarece, până, precum, deși, încât.

 

Propoziții cu conjuncții coordonatoare și subordonatoare

 

Conjuncții coordonatoare :

Îmi place gemul de mere și gemul de prune.

Vreau să mă uit la un film, însă nu prea am timp.

Vreau să citesc o carte, dar îmi pierd atenția foarte repede.

Am restanță, deci trebuie să mă pregătesc pentru reevaluare.

Nu vreau nici apă nici suc.

 

Conjuncții subordonate :

Mă duc cu ei dacă vii și tu.

Nu o să mă duc mâine la școală fiindcă am răcit.

Nu îți împrumut niciun pix până nu mi-l returnezi pe cel de ieri.

Am fost la ziua sa de naștere, deși aș fi preferat să stau acasă.

Îmi place acest cântec atât de mult încât nu mă pot opri din a îl asculta.

Care sunt tipurile de conjuncții ? Clasificarea conjuncțiilor Read More »

Care sunt tipurile de numerale ? Câte tipuri există ? Clasificare

Care sunt tipurile de numerale ? Câte tipuri există ? Clasificare

Numeralele

Care sunt tipurile de numerale ? Câte tipuri există ? Clasificare

Numeralul este o parte de vorbire flexibilă, care exprimă un număr, ordinea unor obiecte sau o oarecare determinare numerică a obiectelor.

Numeralul este de șapte tipuri, iar acestea sunt : numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul colectiv, numeralul multiplicativ, numeralul distributiv, numeralul fracționar, numeralul adverbial.

 

Ce este numeralul cardinal ? Exemple de numeralele cardinale

 

Numeralele cardinake sunt numeralele primare (fundamentale).

Exemple de numerale cardinale : unu, doi, cinci, douăzeci

 

Propoziții cu numerale cardinale / numeralul cardinal

 

Am doi căței și trei pisici.

Astăzi la școală am primit trei note de zece.

Acest pix m-a costat doi lei.

Acest pachet costă cinci lei.

La noi în clasă sunt douăzeci de elevi.

 

Ce este numeralul ordinal ? Exemple de numeralele ordinale

 

Numeralul ordinal arată numărul de ordine (al câtelea?)

Exemple de numerale ordinale : primul, al doilea, al douăzecilea

 

Propoziții cu numerale ordinale / numeralul ordinal

 

Sunt al doilea cel mai rapid de la mine din clasă.

Acesta e al patrulea ceai pe care îl beau astăzi.

El îmi este al doilea cel mai bun prieten.

Pe lista din catalog sunt al șaselea.

Astăzi am primit al treilea de zece.

 

Ce este numeralul colectiv ? Exemple de numeralele colective

 

Numeralul colectiv poate avea valoare substantivală și adjectivală.

Exemple de numerale colective : ambii, amândoi, ambele

 

Propoziții cu numerale colective / numeralul colectiv

 

Îmi plac ambele cântece.

Veniți amândoi până la mine.

Ambii căței îmi plac la fel de mult.

Înseamnă că am picat amândoi testul

Ambele cărți merită citite.

 

Ce este numeralul multiplicativ ? Exemple de numerale multiplicative

 

Numeralul multiplicativ arată în ce măsură a crescut / crește ceva.

Exemple de numerale multiplicative : înzecit, însutit, înmiit

 

Propoziții cu numerale multiplicative / numeralul multiplicativ

 

Fă bine și ți se va întoarce înzecit.

L-am ajutat, dar mi-a întors însutit.

Ajută-mă și o să câștigi înmiit.

O să te răsplătesc înzecit.

Vor plăti însutit pentru faptele lor.

 

Ce este numeralul distributiv ? Exemple de numerale distributive

 

Numeralul distributiv arată o grupare / repartizare numerică a unor obiecte, se formează din adverbul „câte” + numeralul cardinal.

Exemple de numerale distrivutive : câte doi, câte trei, câte patru.

 

Propoziții cu numerale distributive / numeralul distributiv

 

Ei lucrează în echipe de câte doi.

Se spune că binele vine în perechi de câte trei.

Vă rog să vă împărțiți câte patru la fiecare masă.

Ambii au primit câte cinci lei.

Am cumpărat două baxuri de câte șase.

 

Ce este numeralul fracționar ? Exemple de numerale fracționare

 

Numeralul fracțional arată a câta parte a unui întreg.

Exemple de numerale fracționare : o treime, o doime, un sfert, jumate, o cincime

 

Propoziții cu numerale fracționare / numeralul fracționar

 

O treime din suprafața pământului este acoperită de păduri.

Eu sunt o pătrime german.

Dunele de nisip acoperă doar o cincime din deșerturi.

Am nevoie de încă un sfert de oră.

Jocul se termină într-un minut jumate.

 

Ce este numeralul adverbial ? Exemple de numerale adverbiale

 

Numeralul adverbial arată de câte ori se realizează / a fost realizată / va fi realizată o acțiune sau o circumstanță.

Exemple de numerale : de două ori, de trei ori, de zece ori.

 

Propoziții cu numerale adverbiale / numeralul adverbial

 

Am fost deja de două ori la magazin și era închis de ambele dăți.

Am ore sportive de trei ori pe săptămână.

Am citit această carte de patru ori.

Intenția valorează de zece ori mai mult decât acțiunea.

Am fost acolo de șase ori.

 

 

 

 

 

 

Care sunt tipurile de numerale ? Câte tipuri există ? Clasificare Read More »

Care sunt tipurile de articole ? Câte tipuri există ? Clasificare

Care sunt tipurile de articole ? Câte tipuri există ? Clasificare

Articolele

Care sunt tipurile de articole ? Câte tipuri există ? Clasificare

Articolul este o parte de vorbire flexibilă care este însoțită de obicei de un substantiv. Articolul are un rol important pentru declinarea substantivului și nu are un înțeles de unul singur, nici nu are o funcție sintactică.

Articolul poate fi : hotărât, nehotărât, posesiv (genitival), demonstrativ (adjectival).

 

Care sunt articolele hotărâte ? Ce este articolul hotărât

 

Articolul hotărât, numit și articolul propriu-zis este cel care arată un obiect cunoscut, el nu se scrie de sine stătător ci se alipește la sfârșitul substantivelor. Articolul hotărât -lui este singurul care poate apărea în fața cuvântului fără a fi alipit. (Ex. Lui Andrei)

Articolele hotărâte sunt : -l, -le, -a, -i, -lui, -lor.

 

Propoziții cu articol hotărât. Articole hotărâte. Exemple

 

Băiatul acela învață foarte bine.

Aparatul de cafea nu mai funcționează.

Șterge te rog masa cu buretele.

Am uitat să spăl vasele.

Fata aceea este foarte frumoasă.

Casa ta este mare.

Dă-i acest bilet mamei tale.

I-ai spus profesoarei că nu o să pot veni azi ?

Spune-i tatălui tău să vină mâine la școală.

I-am rupt un picior scaunului.

Copiilor nu le place să învețe.

 

 

Care sunt articolele nehotărâte ? Ce este articolul nehotărât.

 

Articolele nehotărâte sunt cele care nu au un înțeles când sunt singure, ele arată obiecte și nu identifică neapărat vorbitorul.

Articolele nehotărâte sunt : un, o, unui, unei, niște, unor.

 

Propoziții cu articol nehotărât. Articole nehotărâte. Exemple

 

Am un prieten foarte bun.

Ai să îmi împrumuți un pix ?

Am o dorință arzătoare.

Scoateți o foaie de hârtie.

Azi i-am dat o bucată de pâine unui câine.

I-am împrumutat 5 lei unui om.

I-am dat o mână de ajutor unei fete de la noi din clasă.

Am rupt mânerul unei căni.

Am văzut niște oameni dubioși pe stradă.

Mi-ar prinde bine niște bani în plus.

Ieri am dus sacoșele unor bătrâne.

Unor oameni li se pare amuzantă această glumă.

 

Care sunt articolele posesive ? Articolul posesiv / genitival

 

Articolele posesive sau genitivale însoțesc un substantiv sau un pronume. De obicei stă în fața unui substantiv sau a unui pronume care are funcție de atribut și indică posesorul unui obiect.

Articolele posesive (genitivale) sunt : al, ai, a, ale, alor.

 

Propoziții cu articol posesiv / genitival. Articole posesive. Exemple

 

Ceasul acesta este al bunicului meu.

Caietul este al colegului meu.

Papucii aceștia sunt ai lui Ion ?

Ambii căței sunt ai mei.

Cartea aceasta este a ei.

A sa este această foaie.

Cadourile sunt ale voastre.

Desenele sunt ale ei.

Îmi place comportamentul alor tăi.

Le-am dat cartea alor tăi.

 

Care sunt articolele demonstrative? Art. demonstrativ/ adjectival

 

Articolele demonstrative însoțesc adjective sau numerale și fac legătura între părțile de vorbire și substantivul determinat.

Articolele demonstrative (adjectivale) sunt : cel, cea, cei, cele, celui, celei, celor.

 

Propoziții cu articol demonstrativ / adjectival. Articole demonstrative. Exemple

 

Cel care face bine, primește bine.

El este cel care te-a ajutat la mate ?

Ea este cea mai deșteaptă fată din clasă.

Mama este cea care te va iubi mereu.

Ei sunt cei care au spart geamul.

Cei care sunt de acord, să ridice mâna.

Cele mai frumoase fete se află la noi în clasă.

Clasa noastră are cele mai bune profesoare.

Diplomă se va decerna doar celui care are locul întâi.

I-am dat o carte celui mai bun prieten.

Îi spun totul celei mai bune prietene.

I-am împrumutat o rochie celei mai bune prietene.

Li se oferă bursă doar celor mai buni studenți.

O să le dau câte un fluturaș celor interesați.

 

 

Care sunt tipurile de articole ? Câte tipuri există ? Clasificare Read More »

Care sunt tipurile de adverbe ? Clasificarea adverbelor

Care sunt tipurile de adverbe ? Clasificarea adverbelor

Adverbele

Care sunt tipurile de adverbe ?  Clasificarea adverbelor

Adverbul este o parte de vorbire neflexibilă care determină sensul unui verb, al unui adjectiv sau al altui adverb. Adverbul arată locul, timpul, modul, cauza și scopul.

Adverbele pot fi : interogative și relative, simple și compuse, de loc și de timp, de mod, demonstrative, nehotărâte, negative, predicative

Cel mai simplu mod de a înțelege ce este un adverb este prin a te gândi că „adverbul este adjectivul verbului”, adică adverbul are același rol pentru verb pe care îl are adjectivul pentru substantiv.

 

Ce sunt adverbele interogative și relative

Adverbele interogative introduc întrebările în propoziție.

Adverbele interogative răspund la : unde ?, cât ?, cum ?, când ?, încotro ?

 

Adverbele relative stabilesc relația între propoziții.

Exemple de adverbe relative : unde, când, cum + compusele

 

Propoziții cu adverbe interogative și relative

 

Adverbe interogative :

Vii atunci când te cheamă ?

Unde te duci ?

Unde este ioana ?

Cum se rezolvă aceste exerciții ?

Cum bei cafeaua, cu zahăr sau fără ?

 

Adverbe relative :

Când a ajuns ?

Altă dată nu o să te ajut.

Uneori îmi place să alerg.

Alteori mă supăr.

Câteodată sunt fericit.

 

 

Ce sunt adverbele simple și compuse

Exemple de adverbe simple : așa, altfel, aici, acolo, rău, bine.

Exemple de adverbe compuse : astă-vară, azi dimineața, după-amiază, numaidecât, oarecum.

 

Propoziții cu adverbe simple și compuse

 

Adverbe simple :

Înveți bine la școală.

Aici vreau să rămân.

Așa am fost mereu.

Ultima dată l-am văzut ieri.

Ana stă aproape.

 

Adverbe compuse :

Azi-noapte nu am dormit.

Astă-vară am fost la pescuit.

Deseori se culcă devreme.

Ei vor merge altundeva.

Dinadins nu ai venit la școală.

 

Ce sunt adverbele de loc și de timp 

Exemple de adverbe de loc : aici, acolo, sus, jos, acasă, acolo,  departe, împrejur, deasupra, undeva, dedesubt, pretutindeni, oriunde etc.

Exemple de adverbe de timp : devreme, târziu, azi, ieri, mâine, acum, atunci, cândva, vreodată, aseară, când, îndată, deocamdată etc.

 

Propoziții cu adverbe de loc și de timp

 

Adverbe de loc :

Să mă suni când ajungi acasă.

Și-a uitat telefonul acolo.

I-am spus să vină până aici.

Cartea este pe raftul de sus.

Uită-te jos, sub masă.

 

Adverbe de timp :

Aș vrea să te văd diseară.

Cine vine mâine la școală ?

Maria nu a sunat ieri.

Mai bine aș mânca acum.

Te-am văzut aseară.

 

Ce sunt adverbele de mod 

Exemple de adverbe de mod : astfel, altfel, nicicum, așa

 

Propoziții cu adverbe de mod

Așa fac eu mereu.

Câinele aleargă repede.

Se uita cruciș la mine când i-am spus adevărul.

Bătrânul se ridică alene de pe scaun.

Câinele se opri brusc în fața mâncării.

 

Ce sunt adverbele demonstrative

Exemple de adverbe demonstrative : astfel, altfel, dincolo, așa cum, acolo, acum.

 

Propoziții cu adverbe demonstrative

Astfel mănânc pentru a mă îngrășa.

Altfel nici nu aș accepta.

Așa cum a făcut și el.

Acum să vii aici.

Să te duci acolo.

 

Ce sunt adverbele nehotărâte

Adverbul nehotărât nu arată locul, timpul sau modul exact al situației.

Exemple de adverbe nehotărâte : undeva, oriunde, aici, acolo, cândva, oricum, cumva.

 

Propoziții cu adverbe nehotărâte

Andreea ți-a ascuns geanta undeva.

Eu oricum o să te iubesc.

El s-a dus oriunde a vrut.

Acolo este un restaurant cu mâncare delicioasă.

Vino aici ca să te văd mai bine.

 

Ce sunt adverbele negative

Exemple de adverbe nehotărâte : niciodată, nicicum, niciunde, nicăieri, nicicând, nicicât.

 

Propoziții cu adverbe negative

Niciodată nu voi spune asta.

Nicicum nu vrea să accepte complimentele.

Nu găsesc nicăieri cheile.

Nicicând nu mă voi duce acolo.

Nu mă duc niciunde.

 

Ce sunt adverbele predicative

Adverbele predicative sunt funcția de predicat + că.

Exemple de adverbe predicative : desigur că, firește că, bineînțeles că, probabil că.

 

Propoziții cu adverbe predicative :

Este bine că ai fost atent.

Desigur că am învățat.

Bineînțeles că știu răspunsul.

Probabil că o să alerg astăzi.

Firește că m-am pregătit.

Care sunt tipurile de adverbe ? Clasificarea adverbelor Read More »

Care sunt tipurile de adjective ? Câte tipuri există ? Clasificare

Care sunt tipurile de adjective ? Câte tipuri există ? Clasificare

Adjectivele

Care sunt tipurile de adjective ? Câte tipuri există ? Clasificare

Adjectivul este partea de vorbire care se raportează la substantiv prin faptul că exprimă sau calitățile și relațiile substantivului (adjectivul calificativ și adjectivul relațional), sau asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectivul pronominal). Adjectivului îi este caracteristic faptul că se subordonează față de substantiv.

Adjectivele pot fi :

  • propriu-zise și pronominale
  • invariabile și variabile
  • simple și compuse
  • calificative și relaționale

Exemple adjective propriu-zise și pronominale:

 

Adjectivele propriu-zise sunt adjectivele simple : frumos, acru, bun, dulce, negru, roșu, verde, creț, fricos, înalt etc.

Adjectivele pronominale sunt cele care răspund la „ce fel de?”, „cum?”, „care?”, de exemplu :

Acest copil merge la școală ; Nici unul; Ai mei etc.

 

Propoziții cu adjective propriu-zise și pronominale :

 

Adjective propriu-zise :

Am văzut o fată frumoasă pe stradă.

Am găsit o carte veche în casa bunicului.

Am văzut un tablou frumos în casa mătușii mele.

Ești un băiat deștept, dar nu întotdeauna.

Azi ai fost foarte amuzant la școală.

 

Adjective pronominale :

Casa ta este frumoasă.

Mama mea este deșteaptă.

Orice om iubește să mănânce mult.

Părinții mei sunt cei mai buni.

Acest copil este foarte inteligent.

 

Exemple de adjective invariabile și variabile :

 

Adjectivele variabile sunt cele care își schimbă forma în timpul flexiunii : fată frumoasă, băiat frumos

Adjectivele invariabile sunt cele care nu își schimbă forma în timpul flexiunii : cumsecade, gata, vivace, ferice, asemenea, feroce, eficace, maro, gri, verde.

 

Propoziții cu adjective variabile și invariabile :

 

Adjective variabile :

Bluza ta este foarte frumoasă, dar îmi plăcea mai mult cea de ieri.

Geanta ta este foarte ușoară, sigur ți-ai luat toate cărțile ?

Ioana este foarte inteligentă, îi ajută pe toți la teme.

Mihai este neatent la ore fiindcă stă pe telefon

Ana este întotdeauna amuzantă.

Pisica mea este neagră, dar are și câteva pete albe.

 

Adjective invariabile :

Norii cei gri au întunecat cerul, iar afară s-a făcut frig.

Maria este o fată cumsecade, până o calci pe nervi.

Sunt gata de o nouă zi de studiu.

Îmi place culoarea maro mai mult decăt cea albastră.

Câinele meu este un animal feroce când nu îl hrănesc la timp.

Abia aștept să vină vara ca să îmi pot purta tricoul cel verde.

 

Exemple de adjective simple și compuse :

Adjectivele simple sau adjectivele propriu-zise sunt : bătrân, tânăr, roșu, galben, palid, obosit, vesel, curios, inteligent, ușor, frumos, greu etc.

Adjectivele compuse sunt : cuminte, cumsecade, binevoitor, dulce-amărui, dulce-acrișor, daco-roman, atotștiutor, atotputernic, verde-gălbui etc.

 

Propoziții cu adjective simple și compuse :

 

Adjective simple :

Bunicul meu este foarte bătrân.

Am un pulover galben.

Pari cam palid astăzi.

Ești obosit sau mi se pare ?

Nu este greu să înveți, trebuie doar să îți dorești asta cu adevărat.

 

Adjective compuse :

Astăzi, Andreea este nu este o fată cuminte.

Ieri am mâncat un măr dulce-amărui.

Îmi place să citesc despre luptele daco-romane.

Dumnezeu este atotputernic.

Eu nu sunt atotștiutor.

 

Exemple de adjective calificative și relaționale

Adjectivele calificative denumesc însușiri care țin de natura internă a obiectelor : alb, negru, mare, strâmb, drept, cald, dulce, tânăr, galben, rece, sărat etc.

 

Adjectivele relaționale leagă două substantive, de exemplu : braț robotic (braț și robot), studii economice (studii și economie)

 

Propoziții cu adjective calificative și relaționale

 

Adjective calificative :

Ioana și-a cumpărat o carte pătrată.

Adriana a mâncat un măr verde.

Ține niște alune prăjite.

Ai mâini reci.

Am păr negru.

 

Adjective relaționale :

Mi-am cumpărat un braț robotic.

Urmează să fac studii economice.

El este cercetător științific.

 

Care sunt tipurile de adjective ? Câte tipuri există ? Clasificare Read More »

Care / Ce sunt părțile de vorbire și cum se identifică ?

Care / Ce sunt părțile de vorbire și cum se identifică ?

Părțile de vorbire

Care / Ce sunt părțile de vorbire și cum se identifică ?

Părțile de vorbire sunt o clasă de cuvinte care este stabilită după sensul lexical, caracteristicile morfologice și sintactice.

În limba română avem 3 părți de vorbire : părțile de vorbire flexibile, părțile de vorbire neflexibile și locuțiunea, iar ele se caracterizează și se împart în modul următor :

 

Care sunt părțile de vorbire flexibile ? / Clasificare

În limba română, partea de vorbire flexibilă este acea parte care își modifică forma în timpul comunicării. Părțile de vorbire flexibile sunt : adjectivul, articolul, numeralul, pronumele, substantivul și verbul.

 

Ce este Adjectivul și cum se identifică ? Definiție și Exemple

Adjectivul este partea de vorbire care se raportează la substantiv prin faptul că exprimă sau calitățile și relațiile substantivului (adjectivul calificativ și adjectivul relațional), sau asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectivul pronominal). Adjectivului îi este caracteristic faptul că se subordonează față de substantiv.

Adjectivele pot fi :

Ce este Articolul și cum se identifică ? Definiție și Exemple

Articolul este o parte de vorbire flexibilă care este însoțită de obicei de un substantiv. Articolul are un rol important pentru declinarea substantivului și nu are un înțeles de unul singur, nici nu are o funcție sintactică.

Articolul poate fi :

Ce este Numeralul și cum se identifică ? Definiție și Exemple

Numeralul este o parte de vorbire flexibilă, care exprimă un număr, ordinea unor obiecte sau o oarecare determinare numerică a obiectelor.

Numeralul este de șapte tipuri, iar acestea sunt :

 

Ce este Pronumele și cum se identifică ? Definiție și Exemple

Pronumele este partea de vorbire ce formează o clasă de cuvinte închisă care nu este omogenă. Pronumele nu are o referință proprie. Pronumele nu denumește direct realitatea, ci se referă la ea printr-un conținut semantic abstract.

În limba română avem 9 tipuri de pronume :

Ce este Substantivul și cum se identifică ? Definiție și Exemple

Substantivul este partea flexibilă de vorbire care denumește obiecte, ființe, locuri, fenomene ale naturii, însușiri, stări sufletești, sentimente, acțiuni și relații umane.

Substantivele pot fi :

 

Ce este Verbul și cum se identifică ? Definiție și Exemple

Verbul este o parte flexibilă de vorbire care exprimă în mare parte o acțiune. Totuși, există și verbe care exprimă existența sau starea (a fi, a sta), recepționarea unei acțiuni anterioare (a primi, a auzi) sau o transformare (a crește, a dispărea).

Verbele se împart în :

Care sunt părțile de vorbire neflexibile ? / Clasificare

Părțile de vorbire neflexibile sunt cele care nu își modifică forma în contextele comunicării.

În limba română există patru părți de vorbire neflexibile, iar acestea sunt : adverbul, conjuncția, interjecția și prepoziția.

Ce este Adverbul și cum se identifică ? Definiție și Exemple

Adverbul este o parte de vorbire neflexibilă care determină sensul unui verb, al unui adjectiv sau al altui adverb. Adverbul arată locul, timpul, modul, cauza și scopul.

Adverbele pot fi :

Ce este Conjuncția și cum se identifică ? Definiție și Exemple

Conjuncția este o parte de vorbire neflexibilă care nu îndeplinește funcții sintactice de una singură. Conjuncția are rolul de a face legătura între părțile propoziției care se află în relații de coordonare sau subordonare, iar legătura dată este realizată între două propoziții sau două părți de propoziție.

Tipurile de conjuncție sunt :

Ce este Interjecția și cum se identifică ? Definiție și Exemple

Interjecția este acea parte de vorbire neflexibilă care exprimă stări sufletești, porunci, îndemnuri, zgomote, sunete sau moduri de adresare. De obicei, interjecția este folosită în mod exclamativ și face parte dintr-o propoziție.

Interjecțiile pot fi :

Ce este Prepoziția și cum se identifică ? Definiție și Exemple

Prepoziția este partea de vorbire neflexibilă care exprimă raportul sintactic de dependență între părțile unei propoziții.

Prepozițiile se împart în :

  • prepoziții simple
  • prepoziții compuse
Ce este Locuțiunea și cum se identifică ? Definiție și Exemple

Locuțiunile sunt un grup de cuvinte care au un înțeles unitar și care se comportă din punct de vedere gramatical.

În limba română există locuțiuni :

  • verbale
  • substantivale
  • adjectivale
  • pronominale
  • adverbiale
  • prepoziționale
  • conjuncționale

 

 

Care / Ce sunt părțile de vorbire și cum se identifică ? Read More »

Clasificarea propozițiilor – tipuri de propoziții

Clasificarea propozițiilor – tipuri de propoziții

Ce înseamnă ? Gramatică și Literatură, Părțile și Tipurile de propoziție

Clasificarea propozițiilor – tipuri de propoziții

În limba română avem mai multe tipuri de propoziții, iar acestea se împart în propoziții :

  • Simple
  • Dezvoltate
  • Afirmative / Pozitive
  • Negative
  • Interogative
  • Exclamative
  • Subordonate
  1. Predicative (suplimentară)
  2. Subiective
  3. Atributive (determinativă, explicativă)
  4. Completivă (directă, indirectă, prepozițională, de agent)
  5. Circumstanțială ( de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condițională, concesivă, consecutivă, instrumentală, sociativă, de relație, opozițională, cumulativă, de excepție)
  • Enunțiative (propriu-zisă, optativă, imperativă, potențială, dubitativă)
  • Incidente
  • Imperative
  • Independente
  • Asertive
  • Matematice

Mai jos aveți definițiile fiecărui tip de propoziție și exemple de propoziții

Ce este propoziția simplă și dezvoltată ?

Propozițiile simple :

Propoziția simplă este alcătuită doar din predicat și subiect.

Ex. Câinele mănâncă

Propozițiile dezvoltate :

Propoziția dezvoltată este propoziția care are cel puțin o parte secundară de propoziție. Ea este formată și din alte părți de vorbire în afară de predicat și subiect.

Ex. Câinele este fericit după ce mănâncă.

Ce este propoziția afirmativă / pozitivă și negativă ?

Propozițiile pozitive sau afirmative:

Propoziția este afirmativă atunci când verbul care are rol de predicat are o formă afirmativă.

Ex. Câinele a mâncat.

Propozițiile negative :

Propoziția este negativă atunci când verbul care are rolul de predicat are o formă negativă (nu a făcut, nu a văzut, nu a …)

Ex. Câinele nu a mâncat.

Ce este propoziția interogativă și exclamativă ?

Propozițiile interogative :

Propoziția interogativă este cea care pune sub semnul întrebării o anumită stare, acțiune, afirmație. Propoziția interogativă este o întrebare.

Ex. Ai dat mâncare câinelui ?

Propozițiile exclamative :

Propoziția exclamativă este propoziția în care se folosește semnul exclamării, astfel ea exclamă o stare de admirație, plăcere, neplăcere, mulțumire, etc.

Ex. Câinele a mâncat extrem de mult!

Ce este propoziția subordonată / dependentă ?

O propoziție subordonată nu are sens de una singură, sau are un înțeles insuficient pentru că transmite prea puțină informație și depinde de o altă propoziție.

Ex. Am o singură întrebare. Ai hrănit câinele ?

Ce este propoziția subordonată predicativă ?

Propoziția subordonată predicativă este se află lângă un verb copulativ din regentă, înlocuind numele predicativ din cadrul unei fraze, ea nu se desparte niciodată prin virgulă de regenta sa, de asemenea nu se utilizează virgula nici între subiect și predicat.

Propoziția subordonată predicativă răspunde la întrebările :

  • ce ?
  • cum ?
  • ce fel de ?

Ex. Mâncarea este / gata pentru a mâncată de câine.

Ce este propoziția subordonată subiectivă ?

Propoziția subordonată subiectivă este cea care formează echicalentul de propoziție a subiectului într-o frază. Adică ea are funcția de subiect în raport cu regenta sa.

Când propoziția subordonată subiectivă se află înaintea regentei, ea se desparte prin virgulă, iar când se află după regentă, virgula nu se folosește.

Propoziția subordonată subiectivă răspunde la întrebările :

  • cine ?
  • ce ?

Ex. Cine nu se trezește dimineața / nu ajunge departe.

Ex.2. Desigur / că el a dat mâncare.

Ex.3. Cine mănâncă, / nu e flămând.

Propoziția subordonată atributivă determinativă și explicativă

Propoziția subordonată atributivă răspunde la întrebările :

  • care ?
  • ce fel de ?
  • al (a, ai, ale) cui ?
  • cât ?

Propoziția atributivă determină un substantiv dintr-o altă propoziție.

Ex. Câinele /care mănâncă mult/ este prietenos.

Propoziția subordonată completivă directă / indirectă / prepozițională

Propoziția subordonată completivă se împarte în directă, indirectă și prepozițională

Directă :

Se află lângă un verb la mod personal sau nepersonal din regentă și are rol de complement direct.

  • pe cine ?
  • ce ?

Ex. Am văzut / cum câinele mănâncă.

Indirectă :

Îndeplinește funcția de complement indirect într-o frază, atunci când un verb tranzitiv sau intranzitiv, un adjectiv, o locuțiune verbală, o interjecție sau un adverb cu valoare de regentă se află lângă. Se desparte cu virhulă doar când se află înaintea regentei.

  • cui ?
  • despre / cu cine / ce ?
  • la / pentru cine / ce ?
  • împotriva / asupra cui ?

Ex. Mă bucur / că ai mâncat atât de repede.

Preopzițională :

Îndeplinește funcția de complement prepozițional și răspunde la :

  • de ce / cine ?
  • cu ce / cine ?
  • la ce ?
  • pe cine ?

Ex. Fetele se gândesc / cum să-și convingă părinții să le lase la club.

Ce este propoziția circumstanțială de loc ? 

Propoziția dată indică locul în care se produce acțiunea, exprimată de verbul aparținând regentei și răspunde la întrebările :

  • unde ?
  • de / până / pe unde ?
  • încotro ?

Ex. Câinele mănâncă / de unde îi pui mâncarea.

Ce este propoziția circumstanțială de timp ?

Această propoziție indică momentul în care se petrece acțiunea indicată de verbul din regentă.

  • când ?
  • de / până când ?
  • cât timp ?

Ex. Noi dăm mâncare câinelui / când începe să latre.

Ce este propoziția circumstanțială de mod ?

Propozișia de mod îndeplinește rolul unui complement circumstanțial de mod și răspunde la întrebările :

  • cum ?
  • în ce fel / mod ?
  • în ce chip ?
  • cât ?
  • cât de ?

Ex. Câinele mănâncă mai mult / decât mănâncă pisica.

Subordonatele modale se află fie după regentă, fie au valoare afectivă.

Ce este propoziția circumstanțială de cauză / cauzală ?

Propoziția cauzală are rolul de complement circumstanțial de cauză, adică arată cauza. Răspunde la întrebările :

  • din ce cauză ?
  • din ce motiv ?

Ex. Nu a mâncat / pentru că nu l-ai hrănit.

Ce este propoziția circumstanțială de scop ?

Propoziția circumstanțială de scop indică scopul acțiunii. Răspunde întrebării ppuse în regentă.

  • cu ce scop ?
  • de / pentru ce ?

Ex. I-am dat mâncare / ca să mănânce.

Ce este propoziția circumstanțială concesivă ?

Circumstanțiala concesivă arată un context care ar fi putut împiedica desfășurarea acțiunii, sau arată existența piedicii.

  • în ciuda cui ?
  • din cauza la ce ?

Ex. Deși îi era foame, / nu a mâncat.

Ce este propoziția circumstanțială consecutivă ?

Propoziția circumstanțială consecutivă arată consecința (rezultatul) acțiunii sau însușirii exprimate anterior, răspunzând la întrebările :

  • care e urmarea faptului că ?
  • ce s-a întâmplat după ?

Ex. Mâncarea e atât de puțină / încât încă e înfometat.

Ce este propoziția circumstanțială instrumentală ?

Propoziția circumstanțială instrumentală este o subordonată care îndeplinește funcția de complement circumstanțial instrumental, ea se formează cu prepozițiile : cu ce, prin ce, cu orice, că.

Ex. Ai făcut bine că ai dat mâncare câinelui.

Ce este propoziția circumstanțială sociativă ?

Propoziția circumstanțială sociativă înlocuiește în frază un complement circumstanțial sociativ, arătând un lucru care participă la crearea unei acțiuni sau suportă efectele sale împreună cu complementul regentei și răspunde la întrebările :

  • împreună cu cine / ce ?
  • fără cine / ce ?

Ex. Mănâncă fără a avea o farfurie.

Propoziția circumstanțială de relație și opozițională

Propozițiile circumstanțiale de relație :

Propoziția circumstanțială de relație răspunde la întrebările :

  • în ce privință ?
  • din ce punct de vedere ?

Ex. Câinele este fericit / în ceea ce privește mâncarea.

Propozițiile circumstanțiale opoziționale

Propoziția circumstanțială opozițională răspunde la întrebările :

  • în loc de ce / cine ?
  • în loc de câți / câte ?
  • în locul cui ?

Ex. În loc să mănânce din farfurie, / mănâncă de pe jos.

Ce este propoziția circumstanțială cumulativă ?

Propoziția circumstanțială  cumulativă răspunde la întrebările :

  • în afară de cine ?
  • în afară de ce ?
  • pe lângă cine ?
  • pe lângă ce ?
  • în afara cui ?

Ex. În afară că nu vrea să mănânce din farfurie / nu vrea nici să stea cuminte.

Ce este propoziția circumstanțială de excepție ?

Propoziția circumstanțială de excepție arată excepția și răspunde la :

  • cu ce excepție ?
  • în afară de ce ?
  • în afară de cine ?

Ex. Altcineva nu putea să strice farfuria / decât câinele.

Ce este propoziția enunțiativă ?

Propoziția enunțiativă este cea care comunică o informație despre o ființă, persoană, fenomen sau lucru, relatând fapte reale sau ireale, dorințe etc.

Ex. Câinele este fericit după ce mănâncă.

Ce este propoziția enunțiativă propriu-zisă ?

Propoziția enunțiativă propriu-zisă exprimă o stare sau o acțiune reală, garantată, folosindu-se de modul indicativ.

Ex. Câinele va mânca.

Propozițiile enunțiative optative și imperative 

Propozițiile enunțiative optative :

Propoziția enunțiativă optativă exprimă dorința de a realiza o acțiune sau o stare, folosind modul condițional-optativ sau conjunctiv. Această dorință se exprimă cu ajutorul verbelor :

  • a vrea
  • a voi
  • a dori
  • a pofti

Ex. Câinele vrea mâncare

Propoziția enunțiativă imperativă :

Propozițiile enunțiative imperative exprimă o îndemnare, o rugă, un sfat sau o sarcină și se construiește cu modul imperativ sau conjunctiv.

Ex. Grăbește-te și mănâncă !

Ce sunt propozițiile enunțiative potențiale și dubitative ?

Propoziția enunțiativă potențială :

Propozițiile enunțiative potențiale arată probabilitatea sau posibilitatea și se creează cu modul condițional-optativ, indicativ sau conjunctiv.

Ex. N-aș crede că nu a mâncat.

Propoziția enunțiativă dubitativă :

Propozițiile enunțiative dubitative arată îndoieli, nesiguranță, bănuială sau nehotărâre și se creează cu modul indicativ sau prezumtiv.

Ex. O fi mâncat mai repede!

Ce este propoziția incidentă ?

Propoziția incidentă este o propoziție intercalată care aduce o comunicare suplimentară, dar care nu este legată de fraza în care apare.

Ex. Câinele este fericit după ce mănâncă, iar afară ninge.

Ce este propoziția imperativă ?

Propoziția imperativă este propoziția în care se exprimă un ordin sau o poruncă și conține un verb la modul imperativ care impune o acțiune altei persoane și se marchează cu semnul exclamării la final.

Ex. Ia și dă mâncare la câine!

Ce este propoziția independentă ?

Propoziția independentă este propoziția care are sens de sine stătător.

Ex. Câinele meu este fericit după ce mănâncă.

Ce este propoziția asertivă ?

Propoziția asertivă este propoziția care transmite o informație și se termină cu punct.

Ex. I-am dat mâncare câinelui.

Ce este propoziția matematică ?

Propoziția matematică este cea care poate fi determinată fie ca fiind adevărată sau falsă.

Ex. 1+1=2

 

 

 

Clasificarea propozițiilor – tipuri de propoziții Read More »

Câte genuri literare există ? Care sunt trăsăturile genurilor ?

Câte genuri literare există ? Care sunt trăsăturile genurilor ?

Ce înseamnă ? Gramatică și Literatură

Câte genuri literare există ? Care sunt trăsăturile genurilor ?

În limba română avem 3 mari genuri literare, iar fiecărui dintre aceste genuri i se atribuie diferite specii literare. Mai jos aveți definițiile și exemple pentru fiecare gen literar, împreună cu cele mai cunoscute opere care corespund fiecărui gen și fiecărei specii.

Cele trei genuri literare din limba română sunt : genul epic, genul dramatic și genul liric.

Ce este genul epic ? Opere / trăsături și definiții

Genul epic cuprinde opere literare, culte și populare, atât în versuri cât și în proză. În genul epic, autorul își exprimă ideile în mod direct prin intermediul personajelor implicate și acțiunii acestora. Acțiunile genului epic sunt plasate într-un anumit spațiu și timp, iar modul de expunere care predomină este narațiunea.

Care sunt speciile genului epic în proză ?

Genul epic în proză are 12 specii literare, iar acestea sunt :

  1. Anectoda

Anectoda este o specie a genului epic în proză care povestește într-un text restrâns (scurt) o istorie reală sau ireală, hazlie sau picantă, cu final neașteptat.

  1. Autobiografia

Autobiografia este o specie a genului epic în proză care expune sub formă orală sau scrisă viața unei persoane și este scrisă de însăși persoana în cauză.

  1. Basmul (atât cult cât și popular)

Basmul este o specie a genului epic în proză, este o narațiune cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forțele binelui și ale răului în lupta pentru și împotriva fericirii umane. Basmul cult are un autor cunoscut iar basmul popular are un autor necunoscut.

Exemple : Ileana Cosanzeana, Făt Frumos din lacrimă, Cei trei purceluși, Singur pe lume, Frumoasa Adormită, Danilă Prepeleac, Tinerețe fără bătrânețe, Greuceanu, Prâslea cel voinic, Aleodor Împărat, Judecata Vulpii, Harap Alb, Albă ca zăpada, Ulciorul de aur, Croitorașul cel viteaz.

  1. Biografia

Biografia este o specie a genului epic în proză care expune sub formă orală sau scrisă viața unei persoane, biografia este scrisă de altcineva decât persoana din biografie.

  1. Jurnalul

Jurnalul este o specie a genului epic în proză care autorul face însemnări zilnice sau semi-zilnice despre ideile sau întâmplările sale.

  1. Memoriile

Memoriul este o specie a genului epic în proză, în care se află o expunere amănunțită asupra unei sau mai multor întâmplări, probleme sau situații.

  1. Mitul

Mitul este o pevestire fabuloasă care are un caracter sacru și cuprinde credințele populare despre fenomene naturale, zei, eroi sau origini ale universului.

  1. Nuvela

Nuvela este o specie a genului epic în proză care este mai amplă și mai complexă decât schița, mai scurtă și mai simplă decât romanul, care arată o parte semnificativă a vieții unui sau mai multor personaje.

  1. Parabola

Parabola este o specie a genului epic în proză, în care se află o povestire alegorică cu un cuprins moral sau religios, este același lucru cu fabula.

  1. Povestirea

Povestirea este o specie a genului epic în proză, unde se află o narațiune literară relativ scurtă și în care structura epică se construiește pe un fond liric. Povestirea este un basm mai scurt.

  1. Romanul

Romanul este o specie a genului epic în proză care are o întindere mare, cu un conținut complex, care se desfășoară de-a lungul unei anumite perioade de timp și are mai multe personaje,

  1. Schița

Schița este o specie a genului epic în proză, unde autorul conturează în linii generale un subiect care îl preocupă.

Care sunt speciile literare ale genului epic în versuri ?

Genul epic în versuri are 4 specii literare, iar acestea sunt :

  1. Balada

Balada este o specie a genului epic în versuri care relatează o acțiune eroică, o legendă, o întâmplare istorică etc.

  1. Epopeea

Epopeea este un poem epic de dimensiuni mari, în versuri, care povestește fapte eroice, atât istorice cât și legendare, adesea despre personaje extraordinare sau supranaturale.

  1. Fabula

Fabula este o povestire alegorică, adesea în versuri, unde autorul folosește un procedeu de personificare a animalelor, plantelor și obiectelor, satirizând diferite moravuri și deprinderi, irânizându-le cu scopul de a le îndrepta.

  1. Poemul

Poemul este o specie a genului epic, cu o întindere mare, cu caracter eroic, istoric, filosofic, mitologic sau legendar. Poemul poate fi dramatic, în proză sau simfonic.

Ce este genul dramatic ? Opere / trăsături și definiții

Genul dramatic cuprinde toate operele scrise pentru a fi prezentate pe o scenă de teatru. Opera dramatică este limitată de timp și spațiu, iar personajele din textul dramatic comunică cu ajutorul dialogului si monologului, autorul este prezent doar la indicațiile scenice. Genul dramatic are 3 specii literare, iar acestea sunt :

Care sunt speciile literare ale genului dramatic ?

  1. Tragedia

Tragedia este o specie literară a genului epic care are un subiect patetic, are personaje puternice care se află într-un conflict sau un deznodământ nefericit.

  1. Comedia

Comedia este o operă a genului dramatic, are un subiect care stârnește râsul și care ridiculizează diferite aspecte din viața cotidiană, diferite tipologii umane sau năravuri.

  1. Drama

Drama este o operă a genului dramatic care are un caracter agravat, unde se redau conflictele complexe și puternice din viața reală, adesea îmbină calitățile comediei și ale tragediei.

Ce este genul liric ? Opere / trăsături și definiții

Genul liric este totalitatea operelor literare în care autorul își exprimă gândurile, ideile, sentimentele și trăirile prin intermediul eului liric. În genul liric predomină o oarecare viziune artistică, iar autorul apelează la diferite tehnici cu ajutorul cărora își creează un univers sugestiv care se adresează cititorului. Genul liric cuprinde 17 specii literare.

Ce este eul liric ? Definiția eului liric / trăsături

Eul liric este vocea autorului prezentă în poezie, care exprimă trăirile și gândurile autorului. Eul liric poate fi identificat prin faptul că pronumele, adjectivele și verbele sunt la persoana I-a sau a II-a.

Care sunt speciile literare ale genului liric ?

  1. Elegia

Elegia este o specie literară a genului liric unde sunt exprimate diferite sentimente melancolice sau triste, de asemenea poate fi și o compoziție muzicală cu caracter melancolic.

  1. Epigrama

Epigrama este o specie literară a genului liric care are propoziții scurte și care satirizează diferite elemente negative ale unui caracter uman sau a unei situații. Adesea se termină prin ironie.

  1. Epistola

Epistola este o specie literară a genului liric care tratează un subiect filosofic, moral sau artistic, se scrie în versuri și aparține poeziei didactice.

  1. Oda

Oda este o specie literară a genului liric care are aceeași structură în fiecare strofă, în ea se exprimă entuziasm sau admirație față de cineva sau ceva (fapte eroice, idealuri etc.).

  1. Pastelul

Pastelul este o specie literară a genului liric în care se portretizează natura sau diferite subiecte care țin de natură.

  1. Meditația

Meditația este o specie literară a genului liric care cuprinde o privire filosofică asupra condiției umane.

  1. Satira

Satira este o specie literară a genului liric, se scrie în versuri sau proză. În satiră se critică defectele morale și aspectele necative din societate.

  1. Pamfletul

Pamfletul este o specie literară a genului liric care are un caracter satiric și un limbaj violent / agresiv.

  1. Sonetul

Sonetul este o specie literară a genului liric, are o formă fixă, alcătuită din 14 versuri care sunt repartizate în două catrene cu rimă îmbrățișată și două terține cu rimă liberă.

  1. Rondelul

Rondelul este o specie literară a genului liric cu formă fixă, are 13 sau 14 versuri care sunt repartizate în 3 strofe, unde primul vers este identic cu al șaptelea și al treisprezecelea, iar al doilea cu al patrulea și cu ultimul.

  1. Gazelul

Gazelul este o poezie cu formă fixă alcătuită din distihuri și de obicei se bazează pe subiectul dragostei și a vinului.

  1. Glosa

Glosa este o poezie care are o formă fixă, unde fiecare strofă, începând cu a 2-a, comentează succesiv câte un vers din prima strofă, iar versul dat se repetă la sfârșitul strofei printr-o inversiune.

  1. Romanța

Romanța este o specie a poeziei lirice care are erotica drept inspirație.

  1. Imnul

Imnul este o poezie solemnă, compusă pentru preamărirea unui erou sau a unei idei și este adoptat oficial ca simbol al unității statale.

  1. Doina

Doina este o specie a poeziei lirice populare, care exprimă sentimente de dor, revoltă, jale sau dragoste.

  1. Idila

Idila este o poezie din specia lirică și erotică, în care se scrie despre viața și dragostea din cadrul rustic într-un mod idealizat.

  1. Haiku

Un haiku este o poezie cu origine japoneză care are o formă fixă, este alcătuit din 3 versuri, unde primul și ultimul au cinci silabe, iar al doilea are șapte silabe.

 

 

 

 

 

 

 

 

Câte genuri literare există ? Care sunt trăsăturile genurilor ? Read More »

Câte figuri de stil există și cum se clasifică ?

Câte figuri de stil există și cum se clasifică ?

Ce înseamnă ? Gramatică și Literatură

Câte figuri de stil există și cum se clasifică ?

În limba română, avem mai multe tipuri de figuri de stil, aceste tipuri se clasifică în :

  • Figuri de stil la nivel de litere
  • Figuri de stil la nivelul sintactic și morfologic
  • Figuri de stil la nivel semantic

 

Care sunt figurile de stil la nivelul literelor ?

 

În total, avem 6 figuri de stil la nivelul literelor, iar acestea sunt : Aliterația, Asonanța, Onomatopeea, Sincopa, Afreza și Apocopa.

 

Ce este figura de stil Asonanța? Definiție

 

Asonanța este figura de stil care constă din repetarea unei vocale cu scop artistic.

 

Ce este figura de stil Aliterația ? Definiție

 

Aliterație este un procedeul stilistic care constă din repetarea aceluiași sunet sau a unei combinații de sunete care se succed, în mod special a consoanelor.

 

Ce este figura de stil Onomatopeea ? Definiție

 

Onomatopeea este figura de stil care constă dintr-un cuvânt care sugerează sau imită sunete naturale, cum ar fi tropotele, foșnetele etc.

 

Ce este figura de stil Alpocopa ? Definiție

 

Apocopa este figura de stil care constă din eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârșitul cuvântului.

 

Ce este figura de stil Sincopa ? Definiție

 

Sincopa este figura de stil care constă din eliminarea unui sunet sau a unui întreg grup de sunete din interiorul cuvântului.

 

Ce este figura de stil Afreza ? Definiție

 

Afreza este figura de stil care constă din eliminarea unuia sau mai multor sunete de la partea de început a cuvintelor.

 

Care sunt figurile de stil la nivelul sintactic și morfologic ?

 

La nivelul morfologic și sintactic, în limba română există 20 de tipuri de figuri de stil, iar acestea sunt : Repetiția, Anafora, Epifora, Anadiploza, Antanaclaza, Enumerația, Asindetul, Elipsa, Aposiopeza, Brahilogia, Anacolutul, Inversiunea, Hiperbatul, Apostrofa, Invocația retorică, Eufemismul, Gradația, Imprecația și Invectiva.

 

Ce este figura de stil Repetiția ? Definiție

 

Repetiția este figura de stil care constă din repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în diferitepărți ale propoziției / poeziei.

 

Ce este figura de stil Anafora ? Definiție

 

Anafora este figura de stil care constă din repetarea unui cuvânt sau a unei exprezii, cu scopul de a accentua o idee specifică.

 

Ce este figura de stil Asindetul ? Definiție

 

Asindetul este o figură de stil care suprimă conjuncțiile în fraze.

 

Ce este figura de stil Elipsa ? Definiție

 

Elipsa este procedeul care suprimă o parte a enunțului care nu este esențială și poate fi dedusă din context.

 

Ce este figura de stil Eufemismul ? Definiție

 

Eufemismul este procedeul care constă din „îndulcirea” unei fraze sau expresii care are scopul de a jigni.

 

Ce este figura de stil Gradația ? Definiție

 

Gradația este procedeul ce constă din trecerea treptată de la o idee la alta, gradația dorește să evidențieze o idee.

 

Ce este figura de stil Antanaclaza ? Definiție

 

Antanaclaza este figura de stil care constă din faptul că permite realizarea unuia sau mai multor jocuri de limbaj prin repetarea unui cuvânt polisemantic (cu mai multe sensuri).

 

Ce este figura de stil Enumerația ? Definiție

 

Enumerația este figura de stil care constă din afișarea succesivă a unor fapte sau idei. Enumerația se împarte în :

  1. Epimona, este figura de stil care constă din folosirea excesivă a conjuncțiilor.
  2. Polisindet, este figura de stil care constă din enumerația prin conjuncție.

 

Ce este figura de stil Epifora ? Definiție

 

Epifora este figura de stil care constă din reluarea unui cuvânt la sfârșitul unei propoziții sau fraze.

 

Ce este figura de stil Anadiploza ? Definiție

 

Anadiploza este figura de stil care constă din reluarea ultimei părți dintr-o propoziție în alta.

 

Ce este figura de stil Aposiopeza ? Definiție

 

Aposiopeza este o figură de stil care întrerupe propoziția prin excluderea unei informații care poate fi subînțeleasă.

 

Ce este figura de stil Brahilogia ? Definiție

 

Brahilogia este procedeul de evitare a reluării termenilor exprimați precedent.

 

Ce este figura de stil Anacolutul ? Definiție

 

Anacolutul este procedeul gramatical care ilustrează lipsa de cultură sau lipsa logicii în unele fraze.

 

Ce este figura de stil Inversiunea ? Definiție

 

Inversiunea este procedeul care inversează cuvintele din frază cu scopul evidențierii unui singur termen sau cuvânt.

 

Ce este figura de stil Hiperbatul ? Definiție

 

Hiperbatul este procedeul de inversare în care termenul principal este pus la sfârșit.

 

Ce este figura de stil Apostrofa ? Definiție

 

Apostrofa este întreruperea în care cel care vorbește se adresează unui personaj cu o întrebare, exclamație sau afirmație.

 

Ce este figura de stil Interogația ? Definiție

 

Interogația este procedeul retoric la care nu se așteaptă un răspuns pentru că răspunsul este deja evident din întrebare.

 

Ce este figura de stil Invocația Retorică ? Definiție

 

Invocația retorică este procedeul în care se adresează o rugăminte unei divinități sau unei muze.

 

Ce este figura de stil Imprecația ? Definiție

 

Impercația este procedeul care este exprimat sub o formă de blestem sau vrajă, cu scopul pedepsirii.

 

Ce este figura de stil Invectiva ? Definiție

 

Invectiva este procedeul prin care se folosește o exprimare violentă asupra a ceva / cuiva.

 

Care sunt figurile de stil la nivel semantic ?

 

În limba română avem 7 figuri de stil populare la nivel semantic, iar acestea sunt : Comparația, Metafora, Epitetul (personificator, metaforic, cromatic, hiperbolic), Metonimia, Sinecdoca, Personificarea, Hiperbola.

 

Ce este figura de stil Comparația ? Definiție

 

Comparația este probabil cea mai cunoscută figură de stil, ea constă din alăturarea a doi sau mai mulți termeni pentru a evidenția un singur termen principal.

 

Ce este figura de stil Metafora ? Definiție

 

Metafora este figura de stil care constă din compararea subtilă, cu ajutorul subînțelesurilor a unui cuvânt, dându-i un alt sens.

 

Ce este figura de stil Personificarea ? Definiție

 

Personificarea este figura de stil care constă din atribuirea însușirilor umane unor obiecte.

 

Ce este figura de stil Hiperbola ? Definiție

 

Hiperbola este figura de stil care constă din opoziția a două sau mai multe personaje, cuvinte, situații sau idei.

 

Ce este figura de stil Epitetul ? Definiție

 

Epitetul este figura de stil care constă din găsirea unui cuvânt (substantiv, verb sau adjectiv) care are scopul de a exprima trăsăturile obiectului pe care îl portretizează. Epitetul poate fi personificator, metaforic, cromatic sau hiperbolic.

 

Ce este figura de stil Metonimia ? Definiție

 

Metonimia este figura de stil care constă din înlocuirea motivului cu originea sa.

 

Ce este figura de stil Sinecdoca ? Definiție

 

Sinecdoca este figura de stil care constă din micșorarea sau mărirea sensului unui sau mai multe cuvinte.

 

Câte figuri de stil există și cum se clasifică ? Read More »

Ce este interjecția ? Tipuri de interjecții

Ce este interjecția ? Tipuri de interjecții

Ce înseamnă ? Gramatică și Literatură, Interjecțiile

Ce este interjecția ? Tipuri de interjecții

Interjecția este acea parte de vorbire neflexibilă care exprimă stări sufletești, porunci, îndemnuri, zgomote, sunete sau moduri de adresare. De obicei, interjecția este folosită în mod exclamativ și face parte dintr-o propoziție.

 

Funcțiile sintactice ale interjecției – interjecția

 

Funcțiile sintactice ale interjecției pot fi de :

  • Predicat verbal
  • Subiect
  • Nume predicativ
  • Atribut interjecțional
  • Complement de mod
  • Complement direct

 

Care sunt valorile stilistice ale interjecției ?

 

Valorile stilistice care sunt adesea întâlnite la interjecții sunt repetiția și enumerația.

 

Care sunt interjecțiile primare ? Interjecția primară

 

Interjecțiile primare sunt cele care sunt folosite de sine stătător și nu au nevoie de alte cuvinte pentru a exprima o stare, idee etc.

Exemple : aoleu! ah! oh! vai! nu! da! etc.

 

Care sunt interjecțiile secundare ? Interjecția secundară

 

Interjecția secundară este cea care este cea care nu este folosită de sine stătător, ci este urmată de mai multe cuvinte.

Exemplu : Uite cât de mult te-ai murdărit!

 

Care sunt interjecțiile simple ? Interjecția simplă

 

Interjecțiile simple sunt cele care sunt formate dintr-un singur cuvânt și redau diferite stări, porunci, îndemnuri, zgomote sau adresări.

Exemple : ah!, zău!, vai!, of!, oh!

 

Care sunt interjecțiile compuse ? Interjecția compusă

 

Interjecțiile compuse sunt cele compuse din două sau mai multe cuvinte, fie prin repetarea aceluiași cuvânt de două ori, fie prin alipirea a două interjecții.

Exemple : cioc-boc!, hodoronc-tronc!, tic-tac!, cuţu-cuţu!, pui-pui!, lipa-lipa!, hei-rup!, cioca-boca!

 

Ce este atributul interjecțional ? Definiție și exemple

 

Atributul interjecțional este cel care este exprimat prin locuțiuni interjecționale sau prin interjecții.

Exemplu : Cuvintele bună ziua! le-a rostit cu multă sinceritate.

 

Care sunt interjecțiile predicative ? Interjecția predicat

 

Interjecția predicativă se comportă ca un verb și îndeplinește funcția sintactică de predicat verbal.

Exemple : hai acasă!, iată-l pe Ion!

 

Interjecții care exprimă stări fizice sau emoționale / sufletești

 

Interjecțiile care exprimă stări fizice sau emoționale sunt : a!, ah!, aoleu!, aş!, brr!, bravo!, ehe!, halal!, hm!, oho!, of!, poftim!, ura!, vai!, zău!, vai! etc.

 

Interjecții care exprimă o stare de adresare sau un act de voință

 

Interjecțiile care exprimă o stare de adresare sau un act de voință sunt cele care au scopul de a transmite o informație, chemare, îndemn sau poruncă.

Exemple : ajutor!, aho!, alo!, bre!, cea!, cuţu-cuţu!, haide!, hăis!, ho!, iată!, măi!, pst!, ptru!, pui-pui!, stop!, zât! etc.

 

Care sunt interjecțiile imitative / ce este o onomatopee

 

Onomatopeea constă dintr-un cuvânt care sugerează sau imită sunete naturale, cum ar fi tropotele, foșnetele etc.

Exemple : bang!, bâz!, boc!, bâldâbâc!, buf!, cirip!, cotcodac!, cucu!, cucurigu!, gogâlţ!, ham!, haţ!, hor!, mârr!, piu!, pleosc!, trosc!, zdup!, zvâr! etc.

 

Ce este interjecția ? Tipuri de interjecții Read More »

Rezumat sau sinteză ? Care este diferența ?

Rezumat sau sinteză ? Care este diferența ?

Ce înseamnă ? Gramatică și Literatură

Rezumat sau sinteză ? Care este diferența ?

Rezumatul este o prezentare scurtă și obiectivă a ideilor principale, a faptelor și evenimentelor dintr-un singur text, folosind cuvinte proprii, pe când sinteza folosește mai multe texte (surse) și le interpretează adesea într-un mod mai puțin personal.

 

Câte tipuri de sinteză există ?

 

În limba română există 5 tipuri de sinteză, iar acestea sunt : sinteza comparativă, concesivă, argumentativă, explicativă, de tip recenzie.

 

Ce este sinteza comparativă și cum se scrie ?

 

Sinteza comparativă este o combinație a mai multor puncte de vedere care se axează pe același subiect, iar scopul prezentării lor este de a evidenția aspectele considerate mai importante asupra temei date.

Astfel, pentru a realiza o sinteză comparativă, ai nevoie de două sau mai multe texte care au același subiect primar, dar o interpretare diferită și să evidențiezi cele mai importante idei ale textelor.

 

Ce este sinteza concesivă și cum se scrie ?

 

Sinteza concesivă este prezentarea mai multor puncte de vedere, având scopul de a evidenția un punct de vedere propriu.

Pentru a scrie o sinteză concesivă, ai nevoie de texte care se axează asupra unui sau mai multor subiecte și să îți expui modul de percepere a acestora.

 

Ce este sinteza argumentativă și cum se scrie ?

 

Sinteza argumentativă este o selecție de idei care sunt prezente în mai multe texte, iar scopul acestei selecții este pentru argumentarea unui anumit punct de vedere.

Ca să scrii o sinteză argumentativă, trebuie să selectezi ideile de bază a două sau mai multe texte și să argumentezi punctul de vedere a uneia sau mai multor idei.

 

Ce este sinteza explicativă și cum se scrie ?

 

Sinteza explicativă este prezentarea unui singur subiect care a fost tratat în mai multe texte cu o temă comună.

Pentru a scrie o sinteză explicativă, trebuie să găsești un singur subiect care a fost expus în două sau mai multe opere cu o temă comună și să îl explici în detalii.

 

Ce este sinteza de tip recenzie și cum se scrie ?

 

Sinteza de tip recenzie este prezentarea ideilor din mai multe texte care tratează aceeași temă.

Pentru realizarea sintezei de tip recenzie este nevoie să găsești mai multe texte care se axează pe aceeași temă și să prezinți ideile lor într-un mod analitic, explicându-le.

 

Ce înseamnă Rezumatul unui text și cum se scrie ?

 

Rezumatul este o variantă prescurtată a textului inițial.

Rezumatul :

  • Transmite partea esențială din materialul (textul) inițial, din perspectiva autorului.
  • Este scris folosind cuvintele proprii ale persoanei care scrie rezumatul (povestind).
  • Recunoaște / Găsește / Redă informațiile care ar putea fi de interes pentru persoanaele care lecturează textul respectiv.

Rezumatul este o descriere a celor mai importante părți din textul inițial, vizând în prim-plan tema centrală, aspectele cheie și ideile principale ale scrierii.

 

Cum se scrie corect un rezumat ?

 

Pentru a scrie un rezumat trebuie să :

  • Selectezi și să reții ideile principale ale scrierii.
  • Elimini informația non-necesară.
  • Reformulezi prin cuvinte proprii propozițiile / enunțurile din text.

 

Pornind de la cele de mai sus, regulile de scriere sunt următoarele :

 

  1. Rezumatul trebuie să nu depașeasca 25 de rânduri.
  2. Să exprimi cu propriile cuvinte părțile esențiale ale textului.
  3. Trebuie să relatezi faptele la persoana a treia.
  4. Trebuie să nu faci comentarii personale asupra celor povestite și nu folosești mărci afective.
  5. Trebuie să nu folosești regionalisme, arhaisme sau forme populare, forme care pot apărea în textul de bază.
  6. Din rezumat trebuie excluse descrierile, figurile de stil, elementele retorice și interjecțiile.

Rezumat sau sinteză ? Care este diferența ? Read More »

Cuvinte care se scriu și se citesc la fel și invers – Palindromul

Cuvinte care se scriu și se citesc la fel și invers – Palindromul

Ce înseamnă ? Gramatică și Literatură

Cuvinte care se scriu și se citesc la fel și invers

Ce este un palindrom ? Definiție / Explicație

Cuvintele sau frazele care pot fi citite de la stânga la dreapta în același mod în care sunt citite de la dreapta la stânga, păstrându-și sensul, se numesc palindromuri.

Sau, mai simplu, palindromul este cuvântul / fraza care se scrie și se citește la fel și invers.

Mai jos aveți lista palindromurilor din limba română, împreună cu propoziții pentru fiecare cuvânt.

 

Palindrom – Propoziții cu Palindromuri – Exemple

 

Propoziții cu aerisirea – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Aerisirea încăperii se face seara, pentru că atunci aerul de afară este mai curat.

Aerisirea clasei se face după fiecare lecție.

Propoziții cu sens figurat :

Aerisirea sufletului este mult mai greu de făcut decât cea a casei.

Oamenii au nevoie și de aerisirea creierului odată la ceva timp.

 

Propoziții cu apa – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Cea mai bună apă este apa de izvor.

Apa de la robinet conține clor.

Propoziții cu sens figurat :

Apa din suflet nu se transformă atât de ușor în gheață.

Ce zici tu e doar apă de ploaie.

 

Propoziții cu bob – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Este nevoie de un bob de grâu pentru a face un spic, de un spic pentru a face zece, și de zece pentru a face o pâine.

Tu ai citit povestea unui bob de fasole ?

Propoziții cu sens figurat :

Un bob de căldură este tot ce îi lipsește unui suflet înghețat.

Acel om nu are niciun bob de bunătate în el.

 

Propoziții cu caiac – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Niciodată nu am înțeles de ce caiac și canoe înseamnă același lucru.

Abia aștept să mergem la plimbare în acel caiac.

Propoziții cu sens figurat :

Înima-mi este un caiac care se tot scufundă într-o mare învolburată.

 

Propoziții cu cuc – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Ieri am văzut un cuc.

O vorbă populară spunea că primăvara vine la primul cântat de cuc.

Propoziții cu sens figurat :

Uneori îmi place să stau singur ca un cuc.

Înima mea este ca un cuc.

 

Propoziții cu capac – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Această cratiță nu are capac, s-a spart.

Nu ai văzut un capac pe jos ? A căzut când am deschis sticla

Propoziții cu sens figurat :

Ana i-a pus capac lui Ion.

Nimic nu-i poate pune capac gurii mele.

 

Propoziții cu cinic – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

De ce ești atât de cinic ?

Nu vreau să continui această conversație pentru că ești prea cinic.

Propoziții cu sens figurat :

Am un suflet cinic.

Până și părul din cap îi este cinic.

 

Propoziții cu civic – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Ana are un simț civic rar întâlnit.

Eu nu sunt un om foarte civic, dar îmi place să respect regulile societății.

Propoziții cu sens figurat :

Mihaela are un suflet civic.

 

Propoziții cu cojoc – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Bunicul meu are întotdeauna un cojoc în cui.

Aș vrea să îmi cumpăr un cojoc din piele de miel.

Propoziții cu sens figurat :

I-am găsit ac de cojoc.

Am încercat să ascund, dar m-a prins de cojoc.

 

Propoziții cu elevele – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Elevele din clasa noastră  învață cel mai bine.

Elevele de la noi din clasă sunt cele mai stăruitoare din toată școala.

Propoziții cu sens figurat :

Sentimentele tale sunt elevele mele.

 

Propoziții cu lupul – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Lupul din pădure și lupul din grădina zoologică se comportă foarte diferit.

În basme, lupul este mereu personajul negativ.

Propoziții cu sens figurat :

Lupul din mine vrea să iasă, dar eu nu îi permit.

 

Propoziții cu minim – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Este nevoie de minim doi oameni pentru a începe o ceartă.

Minim nu este niciodată destul pentru mine.

Propoziții cu sens figurat :

Inima mea are un minim de necesități.

 

Propoziții cu rar – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Unii elevi își fac temele pentru acasă în fiecare zi, în timp ce alții și le fac foarte rar.

Coca-Cola este o băutură pe care o consum foarte rar.

Propoziții cu sens figurat :

El este cam rar în gândire, nu îl lua în seamă.

 

Propoziții cu radar – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Polițiștii se folosesc de radar pentru a afla viteza cu care merg șoferii.

Cu ajutorul unui radar poți determina viteza de mișcare a unei mașini.

Propoziții cu sens figurat :

Din păcate, inima mea nu are radar.

Sufletul meu nu are reper.

 

Propoziții cu reper – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

În viață, fiecare om are nevoie de un reper.

Un reper este esențial în acest caz.

Propoziții cu sens figurat :

Inima mea nu are reper.

Creierul meu nu are reper.

 

Propoziții cu supus – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Câinele este un animal foarte supus omului.

Pisica nu este un animal supus omului.

Propoziții cu sens figurat :

Am un suflet supus, dar nu și o inimă supusă.

 

Propoziții cu sus – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Fumul încearcă întotdeauna să se ducă în sus.

În partea de sus a camerei este întotdeauna mai cald.

Propoziții cu sens figurat :

Azi mă simt sus, mâine nu știu ce va fi.

 

Propoziții cu rotitor – sens propriu și figurat

Propoziții cu sens propriu :

Aluatul se face cu ajutorul unui rotiror.

Ieri am cumpărat un mop rotitor.

Propoziții cu sens figurat :

Sufletul meu nu este unul rotitor, rămâne așa până în ultima clipă.

 

 

 

Cuvinte care se scriu și se citesc la fel și invers – Palindromul Read More »

Cum se scrie corect ? Sau și s-au – cu sau fără cratimă

SAU și S-AU ? cu sau fără cratimă – Cum se scrie corect ?

Cum se pun cratimele

Cum se scrie corect ? Sau și s-au – cu sau fără cratimă

Una dintre cele mai comune greșeli gramaticale din limba română este interschimbarea (scrierea incorectă) a cuvintelor „sau” și „s-au”. Regula de scriere pentru aceste ortograme este foarte simplă, dar puțini oameni o cunosc.

 

Când se scrie sau legat și s-au dezlegat (cu cratimă)  ?

 

Sau se scrie legat (fără cratimă) atunci când acest cuvânt poate fi înlocuit cu „ori” sau „fie”, astfel, sau se scrie fără cratimă atunci când el este o conjucție.

S-au se scrie dezlegat (cu cratimă) atunci când acest cuvânt nu poate fi înlocuit cu „ori” sau „fie”, iar în acest caz „s” este un pronume neaccentuat și „au” este un verb auxiliar.

Mai jos aveți exemple de propoziții cu s-au (cu cratimă) și sau (fără cratimă).

 

Propoziții cu s-au dezlegat și sau legat (cu și fără cratimă)

 

Propoziții – s-au cu cratimă (dezlegat)

 

Fetele de la noi din clasă s-au pregătit pentru balul de absolvire.

Elevii din clasa a 10-a s-au dus în excursie.

Acești doi prieteni s-au revăzut după 15 ani.

Cei doi s-au dus la pădure.

Când s-au trezit, din cameră lipseau portofelele și telefoanele.

S-au rătăcit într-o țară străină.

Ion și Maria s-au dus să vadă un film.

I-ai văzut ? Cred că s-au sărutat

Ploile s-au oprit, așteptăm să iasă soarele.

S-au făcut reduceri la magazin ?

Părinții tăi s-au pregătit de sărbători ?

Aștept de aproape doi ani, dar nu s-au mai scos episoade noi la acel serial.

S-au împrietenit foarte repede.

S-au dezlipit tălpile papucilor și nu știu unde să îi repar.

Ai auzit ? S-au căsătorit Ion și Maria

 

Propoziții – sau fără cratimă (legat)

 

Bei un ceai sau o cafea ?

Afară e cam frig, nu știu dacă să îmi iau rochie sau pantaloni.

Ai fost la magazin sau încă nu ?

Nu știu dacă să citesc o carte sau să mă uit la un film.

Nu știu dacă să îmi cumpăr o înghețată sau o ciocolată.

Când cresc mare, vreau să mă fac medic sau aviator.

Vrei să îți spun un banc sau o poveste ?

Să îți dau o lingură sau o furculiță ?

Trimite-mi mesaj pe instagram sau whatsapp.

Ce îți place mai mult, carnea de porc sau de vită ?

Preferi fructele sau legumele ?

Scrie-i, sau măcar sună-l.

Ce îți place mai mult, vinul sau berea ?

Afară e vreme de tricou sau de bluză ?

Aș vrea să beau un suc sau o cola.

Mie îmi place când este sau foarte cald, sau foarte frig.

 

Propozitii cu sau si s-au in aceeasi propozitie

S-au dus la magazin, dar nu știau dacă să ia suc de mere sau de pere.

S-au decis că o să se uite la un film sau o să iasă afară la o plimbare.

S-au întâlnit sau în fața magazinului sau înăuntrul său, nu țin minte.

S-au îmbrăcat în haine groase, dar nu știau dacă afară e cald sau frig.

Abia dacă s-au rostit câteva cuvinte, el sau era supărat, sau dezinteresat.

S-au întors foarte repede de la săniuș, sau era prea frig, sau s-au certat.

S-au dus să cumpere fructe dar s-au întors cu ciocolate, nu știu dacă nu erau fructe sau dacă s-au răzgândit.

 

 

 

 

 

 

SAU și S-AU ? cu sau fără cratimă – Cum se scrie corect ? Read More »

Cum se scrie corect ? L-ai sau Lai ?

Cum se scrie corect ? L-ai sau Lai ?

Cum se pun cratimele

Cum se scrie corect ? L-ai sau Lai ?

L-ai sau Lai – se scrie lipit sau dezlipit ?

L-ai sau Lai – se scrie cu cratimă sau fără ?

Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

În gramatica limbii române, acest cuvânt are o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind cratima.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : L-ai

Cum se scrie corect ? l-ai dat sau lai dat

Corect : L-ai dat

Cum se scrie corect ? l-ai pierdut sau lai pierdut

Corect : L-ai pierdut

Cum se scrie corect ? l-ai luat sau lai luat

Corect : L-ai luat

Cum se scrie corect ? l-ai lăsat sau lai lăsat

Corect : L-ai lăsat

Cum se scrie corect ? l-ai cumpărat sau lai cumpărat

Corect : L-ai cumpărat

Cum se scrie corect ? l-ai adus sau lai adus

Corect : L-ai adus

Cum se scrie corect ? l-ai cunoscut sau lai cunoscut

Corect : L-ai cunoscut

Cum se scrie corect ? l-ai găsit sau lai găsit

Corect : L-ai găsit

Cum se scrie corect ? l-ai iubit sau lai iubit

Corect : L-ai iubit

Cum se scrie corect ? l-ai văzut sau lai văzut

Corect : L-ai văzut

Cum se scrie corect ? l-ai făcut sau lai făcut

Corect : L-ai făcut

Cum se scrie corect ? l-ai pus sau lai pus

Corect : L-ai pus

Cum se scrie corect ? l-ai primit sau lai primit

Corect : L-ai primit

Cum se scrie corect ? l-ai ales sau lai ales

Corect : L-ai ales

Cum se scrie corect ? l-ai avut sau lai avut

Corect : L-ai avut

Cum se scrie corect ? l-ai folosit sau lai folosit

Corect : L-ai folosit

Cum se scrie corect ? l-ai acumulat sau lai acumulat

Corect : L-ai acumulat

Cum se scrie corect ? l-ai scos sau lai scos

Corect : L-ai scos

Cum se scrie corect ? l-ai trimis sau lai trimis

Corect : L-ai trimis

Cum se scrie corect ? l-ai întâlnit sau lai întâlnit

Corect : L-ai întâlnit

Cum se scrie corect ? l-ai prins sau lai prins

Corect : L-ai prins

Cum se scrie corect ? l-ai observat sau lai observat

Corect : L-ai observat

Cum se scrie corect ? l-ai dorit sau lai dorit

Corect : L-ai dorit

Cum se scrie corect ? l-ai omorât sau lai omorât

Corect : L-ai omorât

Cum se scrie corect ? l-ai învățat sau lai învățat

Corect : L-ai învățat

Cum se scrie corect ? l-ai întrebat sau lai întrebat

Corect : L-ai întrebat

Cum se scrie corect ? l-ai lovit sau lai lovit

Corect : L-ai lovit

Cum se scrie corect ? l-ai instalat sau lai instalat

Corect : L-ai instalat

Cum se scrie corect ? l-ai băgat sau lai băgat

Corect : L-ai băgat

Cum se scrie corect ? l-ai bătut sau lai bătut

Corect : L-ai bătut

Cum se scrie corect ? l-ai ținut sau lai ținut

Corect : L-ai ținut

Cum se scrie corect ? l-ai auzit sau lai auzit

Corect : L-ai auzit

Cum se scrie corect ? l-ai refuzat sau lai refuzat

Corect : L-ai refuzat

Cum se scrie corect ? l-ai propus sau lai propus

Corect : L-ai propus

Cum se scrie corect ? l-ai descoperit sau lai descoperit

Corect : L-ai descoperit

Cum se scrie corect ? l-ai scăpat sau lai scăpat

Corect : L-ai scăpat

Cum se scrie corect ? l-ai așteptat sau lai așteptat

Corect : L-ai așteptat

Cum se scrie corect ? l-ai putut sau lai putut

Corect : L-ai putut

Cum se scrie corect ? l-ai creat sau lai creat

Corect : L-ai creat

Cum se scrie corect ? l-ai trădat sau lai trădat

Corect : L-ai trădat

Cum se scrie corect ? l-ai citit sau lai citit

Corect : L-ai citit

Cum se scrie corect ? l-ai jucat sau lai jucat

Corect : L-ai jucat

Cum se scrie corect ? l-ai pornit sau lai pornit

Corect : L-ai pornit

Cum se scrie corect ? l-ai uitat sau lai uitat

Corect : L-ai uitat

Cum se scrie corect ? l-ai atins sau lai atins

Corect : L-ai atins

Cum se scrie corect ? l-ai ajutat sau lai ajutat

Corect : L-ai ajutat

Cum se scrie corect ? l-ai stabilit sau lai stabilit

Corect : L-ai stabilit

Cum se scrie corect ? l-ai dus sau lai dus

Corect : L-ai dus

Cum se scrie corect ? l-ai vrut sau lai vrut

Corect : L-ai vrut

Cum se scrie corect ? l-ai încercat sau lai încercat

Corect : L-ai încercat

Cum se scrie corect ? l-ai anunțat sau lai anunțat

Corect : L-ai anunțat

Cum se scrie corect ? l-ai terminat sau lai terminat

Corect : L-ai terminat

Cum se scrie corect ? l-ai plătit sau lai plătit

Corect : L-ai plătit

Cum se scrie corect ? l-ai activat sau lai activat

Corect : L-ai activat

Cum se scrie corect ? l-ai aruncat sau lai aruncat

Corect : L-ai aruncat

Cum se scrie corect ? l-ai imaginat sau lai imaginat

Corect : L-ai imaginat

Cum se scrie corect ? l-ai trecut sau lai trecut

Corect : L-ai trecut

Cum se scrie corect ? l-ai scris sau lai scris

Corect : L-ai scris

Cum se scrie corect ? l-ai petrecut sau lai petrecut

Corect : L-ai petrecut

Cum se scrie corect ? l-ai început sau lai început

Corect : L-ai început

Cum se scrie corect ? l-ai vizitat sau lai vizitat

Corect : L-ai vizitat

Cum se scrie corect ? l-ai visat sau lai visat

Corect : L-ai visat

Cum se scrie corect ? l-ai crescut sau lai crescut

Corect : L-ai crescut

Cum se scrie corect ? l-ai deschis sau lai deschis

Corect : L-ai deschis

Cum se scrie corect ? l-ai ridicat sau lai ridicat

Corect : L-ai ridicat

Cum se scrie corect ? l-ai ignorat sau lai ignorat

Corect : L-ai ignorat

Cum se scrie corect ? l-ai șters sau lai șters

Corect : L-ai șters

Cum se scrie corect ? l-ai simțit sau lai simțit

Corect : L-ai simțit

Cum se scrie corect ? l-ai câștigat sau lai câștigat

Corect : L-ai câștigat

Cum se scrie corect ? l-ai conectat sau lai conectat

Corect : L-ai conectat

Cum se scrie corect ? l-ai asumat sau lai asumat

Corect : L-ai asumat

Cum se scrie corect ? l-ai ucis sau lai ucis

Corect : L-ai ucis

Cum se scrie corect ? l-ai iertat sau lai iertat

Corect : L-ai iertat

Cum se scrie corect ? l-ai arătat sau lai arătat

Corect : L-ai arătat

Cum se scrie corect ? l-ai respectat sau lai respectat

Corect : L-ai respectat

Cum se scrie corect ? l-ai distribuit sau lai distribuit

Corect : L-ai distribuit

Cum se scrie corect ? l-ai ratat sau lai ratat

Corect : L-ai ratat

Cum se scrie corect ? l-ai acordat sau lai acordat

Corect : L-ai acordat

Cum se scrie corect ? l-ai băut sau lai băut

Corect : L-ai băut

Cum se scrie corect ? l-ai supărat sau lai supărat

Corect : L-ai supărat

Cum se scrie corect ? l-ai realizat sau lai realizat

Corect : L-ai realizat

Cum se scrie corect ? l-ai cerut sau lai cerut

Corect : L-ai cerut

Cum se scrie corect ? l-ai oferit sau lai oferit

Corect : L-ai oferit

Cum se scrie corect ? l-ai spus sau lai spus

Corect : L-ai spus

Cum se scrie corect ? l-ai salvat sau lai salvat

Corect : L-ai salvat

Cum se scrie corect ? l-ai știut sau lai știut

Corect : L-ai știut

Cum se scrie corect ? l-ai construit sau lai construit

Corect : L-ai construit

Cum se scrie corect ? l-ai adoptat sau lai adoptat

Corect : L-ai adoptat

Cum se scrie corect ? l-ai condus sau lai condus

Corect : L-ai condus

Cum se scrie corect ? l-ai consumat sau lai consumat

Corect : L-ai consumat

Cum se scrie corect ? l-ai semnat sau lai semnat

Corect : L-ai semnat

Cum se scrie corect ? l-ai încălcat sau lai încălcat

Corect : L-ai încălcat

Cum se scrie corect ? l-ai accesat sau lai accesat

Corect : L-ai accesat

Cum se scrie corect ? l-ai achiziționat sau lai achiziționat

Corect : L-ai achiziționat

Cum se scrie corect ? l-ai botezat sau lai botezat

Corect : L-ai botezat

Cum se scrie corect ? l-ai rugat sau lai rugat

Corect : L-ai rugat

Cum se scrie corect ? l-ai personalizat sau lai personalizat

Corect : L-ai personalizat

Cum se scrie corect ? l-ai restituit sau lai restituit

Corect : L-ai restituit

Cum se scrie corect ? l-ai căutat sau lai căutat

Corect : L-ai căutat

Cum se scrie corect ? l-ai tratat sau lai tratat

Corect : L-ai tratat

Cum se scrie corect ? l-ai jignit sau lai jignit

Corect : L-ai jignit

Cum se scrie corect ? l-ai cucerit sau lai cucerit

Corect : L-ai cucerit

Cum se scrie corect ? l-ai definit sau lai definit

Corect : L-ai definit

Cum se scrie corect ? l-ai tăiat sau lai tăiat

Corect : L-ai tăiat

Cum se scrie corect ? l-ai selectat sau lai selectat

Corect : L-ai selectat

Cum se scrie corect ? l-ai executat sau lai executat

Corect : L-ai executat

Cum se scrie corect ? l-ai arestat sau lai arestat

Corect : L-ai arestat

Cum se scrie corect ? l-ai vândut sau lai vândut

Corect : L-ai vândut

Cum se scrie corect ? l-ai oprit sau lai oprit

Corect : L-ai oprit

Cum se scrie corect ? l-ai pregătit sau lai pregătit

Corect : L-ai pregătit

Cum se scrie corect ? l-ai închis sau lai închis

Corect : L-ai închis

Cum se scrie corect ? l-ai stricat sau lai stricat

Corect : L-ai stricat

Cum se scrie corect ? l-ai numit sau lai numit

Corect : L-ai numit

Cum se scrie corect ? l-ai convins sau lai convins

Corect : L-ai convins

Cum se scrie corect ? l-ai înțeles sau lai înțeles

Corect : L-ai înțeles

Cum se scrie corect ? l-ai trăit sau lai trăit

Corect : L-ai trăit

Cum se scrie corect ? l-ai spălat sau lai spălat

Corect : L-ai spălat

Cum se scrie corect ? l-ai demis sau lai demis

Corect : L-ai demis

Cum se scrie corect ? l-ai expus sau lai expus

Corect : L-ai expus

Cum se scrie corect ? l-ai provocat sau lai provocat

Corect : L-ai provocat

Cum se scrie corect ? l-ai resuscitat sau lai resuscitat

Corect : L-ai resuscitat

Cum se scrie corect ? l-ai schimbat sau lai schimbat

Corect : L-ai schimbat

Cum se scrie corect ? l-ai urât sau lai urât

Corect : L-ai urât

Cum se scrie corect ? l-ai sfințit sau lai sfințit

Corect : L-ai sfințit

Cum se scrie corect ? l-ai acceptat sau lai acceptat

Corect : L-ai acceptat

Cum se scrie corect ? l-ai pocnit sau lai pocnit

Corect : L-ai pocnit

Cum se scrie corect ? l-ai îmbrăcat sau lai îmbrăcat

Corect : L-ai îmbrăcat

Cum se scrie corect ? l-ai alocat sau lai alocat

Corect : L-ai alocat

Cum se scrie corect ? l-ai desemnat sau lai desemnat

Corect : L-ai desemnat

Cum se scrie corect ? l-ai îmbogățit sau lai îmbogățit

Corect : L-ai îmbogățit

Cum se scrie corect ? l-ai depus sau lai depus

Corect : L-ai depus

Cum se scrie corect ? l-ai readus sau lai readus

Corect : L-ai readus

Cum se scrie corect ? l-ai curățat sau lai curățat

Corect : L-ai curățat

Cum se scrie corect ? l-ai expediat sau lai expediat

Corect : L-ai expediat

Cum se scrie corect ? l-ai remarcat sau lai remarcat

Corect : L-ai remarcat

Cum se scrie corect ? l-ai sunat sau lai sunat

Corect : L-ai sunat

Cum se scrie corect ? l-ai furat sau lai furat

Corect : L-ai furat

Cum se scrie corect ? l-ai înregistrat sau lai înregistrat

Corect : L-ai înregistrat

Cum se scrie corect ? l-ai urmat sau lai urmat

Corect : L-ai urmat

Cum se scrie corect ? l-ai admirat sau lai admirat

Corect : L-ai admirat

Cum se scrie corect ? l-ai atacat sau lai atacat

Corect : L-ai atacat

Cum se scrie corect ? l-ai discutat sau lai discutat

Corect : L-ai discutat

Cum se scrie corect ? l-ai plasat sau lai plasat

Corect : L-ai plasat

Cum se scrie corect ? l-ai pomenit sau lai pomenit

Corect : L-ai pomenit

Cum se scrie corect ? l-ai descărcat sau lai descărcat

Corect : L-ai descărcat

Cum se scrie corect ? l-ai vopsit sau lai vopsit

Corect : L-ai vopsit

Cum se scrie corect ? l-ai convocat sau lai convocat

Corect : L-ai convocat

Cum se scrie corect ? l-ai condamnat sau lai condamnat

Corect : L-ai condamnat

Cum se scrie corect ? l-ai îngrijit sau lai îngrijit

Corect : L-ai îngrijit

Cum se scrie corect ? l-ai fixat sau lai fixat

Corect : L-ai fixat

Cum se scrie corect ? l-ai călcat sau lai călcat

Corect : L-ai călcat

Cum se scrie corect ? l-ai angajat sau lai angajat

Corect : L-ai angajat

Cum se scrie corect ? l-ai născut sau lai născut

Corect : L-ai născut

Cum se scrie corect ? l-ai recunoscut sau lai recunoscut

Corect : L-ai recunoscut

Cum se scrie corect ? l-ai încasat sau lai încasat

Corect : L-ai încasat

Cum se scrie corect ? l-ai zburat sau lai zburat

Corect : L-ai zburat

Cum se scrie corect ? l-ai înjurat sau lai înjurat

Corect : L-ai  înjurat

Cum se scrie corect ? l-ai agresat sau lai agresat

Corect : L-ai agresat

Cum se scrie corect ? l-ai gătit sau lai gătit

Corect : L-ai gătit

Cum se scrie corect ? l-ai experimentat sau lai experimentat

Corect : L-ai experimentat

Cum se scrie corect ? l-ai identificat sau lai identificat

Corect : L-ai identificat

Cum se scrie corect ? l-ai prostit sau lai prostit

Corect : L-ai prostit

Cum se scrie corect ? l-ai preferat sau lai preferat

Corect : L-ai preferat

Cum se scrie corect ? l-ai desfăcut sau lai desfăcut

Corect : L-ai desfăcut

Cum se scrie corect ? l-ai ascuns sau lai ascuns

Corect : L-ai ascuns

Cum se scrie corect ? l-ai parcurs sau lai parcurs

Corect : L-ai parcurs

Cum se scrie corect ? l-ai urmărit sau lai urmărit

Corect : L-ai urmărit

Cum se scrie corect ? l-ai distrus sau lai distrus

Corect : L-ai distrus

Cum se scrie corect ? l-ai asociat sau lai asociat

Corect : L-ai asociat

Cum se scrie corect ? l-ai crezut sau lai crezut

Corect : L-ai crezut

Cum se scrie corect ? l-ai îndrăgit sau lai îndrăgit

Corect : L-ai îndrăgit

Cum se scrie corect ? l-ai anihilat sau lai anihilat

Corect : L-ai anihilat

Cum se scrie corect ? l-ai gonit sau lai gonit

Corect : L-ai gonit

Cum se scrie corect ? l-ai rănit sau lai rănit

Corect : L-ai rănit

Cum se scrie corect ? l-ai rușinat sau lai rușinat

Corect : L-ai rușinat

Cum se scrie corect ? l-ai purtat sau lai purtat

Corect : L-ai purtat

Cum se scrie corect ? l-ai încălzit sau lai încălzit

Corect : L-ai încălzit

Cum se scrie corect ? l-ai împachetat sau lai împachetat

Corect : L-ai împachetat

Cum se scrie corect ? l-ai pasat sau lai pasat

Corect : L-ai pasat

Cum se scrie corect ? l-ai surpat sau lai surpat

Corect : L-ai surpat

Cum se scrie corect ? l-ai mângâiat sau lai mângâiat

Corect : L-ai mângâiat

Cum se scrie corect ? l-ai desigilat sau lai desigilat

Corect : L-ai desigilat

Cum se scrie corect ? l-ai deblocat sau lai deblocat

Corect : L-ai deblocat

Cum se scrie corect ? l-ai adulmecat sau lai adulmecat

Corect : L-ai adulmecat

Cum se scrie corect ? l-ai copiat sau lai copiat

Corect : L-ai copiat

Cum se scrie corect ? l-ai însușit sau lai însușit

Corect : L-ai însușit

Cum se scrie corect ? l-ai setat sau lai setat

Corect : L-ai setat

Cum se scrie corect ? l-ai nimerit sau lai nimerit

Corect : L-ai nimerit

Cum se scrie corect ? l-ai descurajat sau lai descurajat

Corect : L-ai descurajat

Cum se scrie corect ? l-ai alăptat sau lai alăptat

Corect : L-ai alăptat

Cum se scrie corect ? l-ai explorat sau lai explorat

Corect : L-ai explorat

Cum se scrie corect ? l-ai reeducat sau lai reeducat

Corect : L-ai reeducat

Cum se scrie corect ? l-ai contrazis sau lai contrazis

Corect : L-ai contrazis

Cum se scrie corect ? l-ai tastat sau lai tastat

Corect : L-ai tastat

Cum se scrie corect ? l-ai excitat sau lai excitat

Corect : L-ai excitat

Cum se scrie corect ? l-ai partajat sau lai partajat

Corect : L-ai partajat

Cum se scrie corect ? l-ai prăjit sau lai prăjit

Corect : L-ai prăjit

Cum se scrie corect ? l-ai cusut sau lai cusut

Corect : L-ai  cusut

Cum se scrie corect ? l-ai suflat sau lai suflat

Corect : L-ai suflat

Cum se scrie corect ? l-ai aplecat sau lai aplecat

Corect : L-ai aplecat

Cum se scrie corect ? l-ai stăpânit sau lai stăpânit

Corect : L-ai stăpânit

Cum se scrie corect ? l-ai ascuțit sau lai ascuțit

Corect : L-ai ascuțit

Cum se scrie corect ? l-ai verificat sau lai verificat

Corect : L-ai verificat

Cum se scrie corect ? l-ai confruntat sau lai confruntat

Corect : L-ai confruntat

Cum se scrie corect ? l-ai fotografiat sau lai fotografiat

Corect : L-ai fotografiat

Cum se scrie corect ? l-ai abandonat sau lai abandonat

Corect : L-ai abandonat

Cum se scrie corect ? l-ai impresionat sau lai impresionat

Corect : L-ai impresionat

Cum se scrie corect ? l-ai împușcat sau lai împușcat

Corect : L-ai împușcat

Cum se scrie corect ? l-ai așezat sau lai așezat

Corect : L-ai așezat

Cum se scrie corect ? l-ai apucat sau lai apucat

Corect : L-ai apucat

Cum se scrie corect ? l-ai îndeplinit sau lai îndeplinit

Corect : L-ai îndeplinit

Cum se scrie corect ? l-ai tămăduit sau lai tămăduit

Corect : L-ai tămăduit

Cum se scrie corect ? l-ai mișcat sau lai mișcat

Corect : L-ai mișcat

Cum se scrie corect ? l-ai încătușat sau lai încătușat

Corect : L-ai încătușat

Cum se scrie corect ? l-ai dărâmat sau lai dărâmat

Corect : L-ai dărâmat

Cum se scrie corect ? l-ai osândit sau lai osândit

Corect : L-ai osândit

Cum se scrie corect ? l-ai exterminat sau lai exterminat

Corect : L-ai exterminat

Cum se scrie corect ? l-ai disprețuit sau lai disprețuit

Corect : L-ai disprețuit

Cum se scrie corect ? l-ai uns sau lai uns

Corect : L-ai uns

Cum se scrie corect ? l-ai rătăcit sau lai rătăcit

Corect : L-ai rătăcit

Cum se scrie corect ? l-ai îngrozit sau lai îngrozit

Corect : L-ai îngrozit

Cum se scrie corect ? l-ai împuternicit sau lai împuternicit

Corect : L-ai împuternicit

Cum se scrie corect ? l-ai vindecat sau lai vindecat

Corect : L-ai vindecat

Cum se scrie corect ? l-ai pliat sau lai pliat

Corect : L-ai pliat

Cum se scrie corect ? l-ai modelat sau lai modelat

Corect : L-ai modelat

Cum se scrie corect ? l-ai golit sau lai golit

Corect : L-ai golit

Cum se scrie corect ? l-ai decupat sau lai decupat

Corect : L-ai decupat

Cum se scrie corect ? l-ai declarat sau lai declarat

Corect : L-ai declarat

Cum se scrie corect ? l-ai încredințat sau lai încredințat

Corect : L-ai încredințat

Cum se scrie corect ? l-ai mărturisit sau lai mărturisit

Corect : L-ai mărturisit

Cum se scrie corect ? l-ai descris sau lai descris

Corect : L-ai descris

Cum se scrie corect ? l-ai recomandat sau lai recomandat

Corect : L-ai recomandat

Cum se scrie corect ? l-ai sesizat sau lai sesizat

Corect : L-ai sesizat

Cum se scrie corect ? l-ai inițiat sau lai inițiat

Corect : L-ai inițiat

Cum se scrie corect ? l-ai aplicat sau lai aplicat

Corect : L-ai aplicat

Cum se scrie corect ? l-ai blocat sau lai blocat

Corect : L-ai blocat

Cum se scrie corect ? l-ai întocmit sau lai întocmit

Corect : L-ai întocmit

Cum se scrie corect ? l-ai chemat sau lai chemat

Corect : L-ai chemat

Cum se scrie corect ? l-ai eliberat sau lai eliberat

Corect : L-ai eliberat

Cum se scrie corect ? l-ai transformat sau lai transformat

Corect : L-ai transformat

Cum se scrie corect ? l-ai mutat sau lai mutat

Corect : L-ai mutat

Cum se scrie corect ? l-ai impus sau lai impus

Corect : L-ai impus

Cum se scrie corect ? l-ai invitat sau lai invitat

Corect : L-ai invitat

Cum se scrie corect ? l-ai promovat sau lai promovat

Corect : L-ai promovat

Cum se scrie corect ? l-ai atras sau lai atras

Corect : L-ai atras

Cum se scrie corect ? l-ai părăsit sau lai părăsit

Corect : L-ai părăsit

Cum se scrie corect ? l-ai respins sau lai respins

Corect : L-ai respins

Cum se scrie corect ? l-ai gândit sau lai gândit

Corect : L-ai gândit

Cum se scrie corect ? l-ai ocupat sau lai ocupat

Corect : L-ai ocupat

Cum se scrie corect ? l-ai preluat sau lai preluat

Corect : L-ai preluat

Cum se scrie corect ? l-ai întors sau lai întors

Corect : L-ai întors

Cum se scrie corect ? l-ai solicitat sau lai solicitat

Corect : L-ai solicitat

Cum se scrie corect ? l-ai considerat sau lai considerat

Corect : L-ai considerat

Cum se scrie corect ? l-ai încheiat sau lai încheiat

Corect : L-ai încheiat

Cum se scrie corect ? l-ai obținut sau lai obținut

Corect : L-ai obținut

Cum se scrie corect ? l-ai lansat sau lai lansat

Corect : L-ai lansat

Cum se scrie corect ? l-ai decis sau lai decis

Corect : L-ai decis

Cum se scrie corect ? l-ai trezit sau lai trezit

Corect : L-ai trezit

Cum se scrie corect ? l-ai acoperit sau lai acoperit

Corect : L-ai acoperit

Cum se scrie corect ? l-ai aranjat sau lai aranjat

Corect : L-ai aranjat

Cum se scrie corect ? l-ai preparat sau lai preparat

Corect : L-ai preparat

Cum se scrie corect ? l-ai detectat sau lai detectat

Corect : L-ai detectat

Cum se scrie corect ? l-ai actualizat sau lai actualizat

Corect : L-ai actualizat

Cum se scrie corect ? l-ai resimțit sau lai resimțit

Corect : L-ai resimțit

Cum se scrie corect ? l-ai concediat sau lai concediat

Corect : L-ai concediat

Cum se scrie corect ? l-ai copt sau lai copt

Corect : L-ai copt

Cum se scrie corect ? l-ai dobândit sau lai dobândit

Corect : L-ai dobândit

Cum se scrie corect ? l-ai uimit sau lai uimit

Corect : L-ai uimit

Cum se scrie corect ? l-ai dăruit sau lai dăruit

Corect : L-ai dăruit

Cum se scrie corect ? l-ai înșelat sau lai înșelat

Corect : L-ai înșelat

Cum se scrie corect ? l-ai închiriat sau lai închiriat

Corect : L-ai închiriat

Cum se scrie corect ? l-ai dezamăgit sau lai dezamăgit

Corect : L-ai dezamăgit

Cum se scrie corect ? l-ai deranjat sau lai deranjat

Corect : L-ai deranjat

Cum se scrie corect ? l-ai încurajat sau lai încurajat

Corect : L-ai încurajat

Cum se scrie corect ? l-ai rupt sau lai rupt

Corect : L-ai rupt

Cum se scrie corect ? l-ai împrumutat sau lai împrumutat

Corect : L-ai împrumutat

Cum se scrie corect ? l-ai conceput sau lai conceput

Corect : L-ai conceput

Cum se scrie corect ? l-ai muncit sau lai muncit

Corect : L-ai muncit

Cum se scrie corect ? l-ai comandat sau lai comandat

Corect : L-ai comandat

 

De mai sus poți lua idei și pentru

Propoziții cu l-ai – sens propriu și figurat

 

Cum se scrie corect ? L-ai sau Lai ? Read More »

Cum se scrie ? Du-i sau Dui, Du-o sau Duo, Du-l sau Dul

Cum se scrie ? Du-i sau Dui, Du-o sau Duo, Du-l sau Dul

Cum se pun cratimele

Cum se scrie ? Du-i sau Dui, Du-o sau Duo, Du-l sau Dul

Aceasta este una dintre cele mai populare greșeli gramaticale, din cele 6 „cuvinte”, doar 4 sunt corecte.

Regula de scriere este foarte simplă. însă foarte puțini oameni o cunosc.

Se scrie întotdeauna du-i, du-o, du-l. Variantele fără cratimă sunt greșite din punct de vedere gramatical (în afară de duo, dar vă explic mai jos).

De ce scriem du-i, du-o și du-l ?

Ortografia acestor cuvinte poate fi explicată foarte simplu :

Du- este un verb predicativ la modul imperativ. Iar „-i”, „-o” și „-l” sunt pronume personale. Astfel, fiind cuvinte diferite, se scriu cu cratimă.

Cuvântul duo de asemenea există, dar are sensul de duet, dublu sau doi.

Corect :

du-i, du-o, du-l

Greșit :

dui, duo, dul

 

Cum se scrie corect ? Du-le sau Dule / Du-ne sau Dune

La fel ca și în cazurile de mai sus, doar o formă este corectă la fiecare din cele două cuvinte, iar forma dată se scrie folosind cratima. Bine, cuvântul „dune”, la fel ca și duo, există, dar sensul lui „dune” este de grămadă de nisip pe malul mării sau în pustiuri.

Corect :

Du-le, Du-ne

Greșit :

Dule, Dune (cu sensul de verb)

 

Cum se scrie corect ?Du-te sau Dute / Du-mă sau Dumă

Deci, cum credeți, aceste cuvinte se scriu cu cratimă sau fără ?

Iarăși corecte sunt variantele cu cratimă, și iarăși avem un intrus care înseamnă altceva.

Dumă este numele dat adunării legislative din Rusi țaristă, dar nu cred că folosește cineva cuvântul „dumă” cu acest sens.

Astfel, corect este :

Du-te, Du-mă

Greșit :

Dute, Dumă

Mai jos aveți exemple de propoziții cu fiecare din aceste cuvinte :

 

Propoziții cu Du-i / Du-o / Du-l / Du-le și Du-ne

Du-i și arată-le împrejurările orașului.

Astăzi sunt cam obosit, du-i tu pe copii la școală.

Ia ciorapii și du-i în mașina de spălat.

Ia cartofii și du-i în bucătărie.

 

Ia punga de cumpărături și du-o înăuntru.

Du-o pe surioara ta la școală, eu mă grăbesc la muncă.

Du-o pe doamna Maria și arată-i sufrageria.

Du-o pe pisică la veterinar.

Ia această bluză și du-o la spălat.

 

Te rog, du-l acasă.

Ia cățelul și du-l la veterinar.

Mai du-l pe acest copil la mare !

Du-l la grădina zoologică, am auzit că au adus animale noi.

 

Ia te rog pungile din sufragerie și du-le în bucătărie.

Strânge hainele de pe jos și du-le lângă mașina de spălat.

Du-le această scrisoare bunicilor tăi.

Ia pungile și du-le înapoi la magazin, totul din ele este expirat.

 

Tată, du-ne în excursie, vrem să vedem Italia.

Ne-am plictisit, du-ne acasă, ne simțim mai bine acolo.

Du-ne te rog la grădina zoologică, vrem să vedem cangurii.

 

Propoziții cu du-te și du-mă

Orele încep în 3 minute, du-te în clasă.

Du-te la culcare, o să trebuiască să ne trezim foarte devreme.

Mai du-te afară și joacă-te, nu sta toată ziua în casă.

Du-te la magazin și cumpără o pâine.

 

Du-mă te rog până acasă, am uitat cadoul.

Du-mă și pe mine la concert.

Du-mă să văd piramidele din Egipt.

Du-mă la turnul înclinat din Pisa.

Cum se scrie ? Du-i sau Dui, Du-o sau Duo, Du-l sau Dul Read More »

Cum se scrie corect ? Dați sau Da-ți / Dă-ți sau Dăți

Dați sau Da-ți / Dă-ți sau Dăți – Cum se scrie corect ?

Cum se pun cratimele

Cum se scrie corect ? Dați sau Da-ți / Dă-ți sau Dăți

Da-ți / dați este una dintre cele mai comune greșeli gramaticale, la fel ca și dăți / dă-ți.

Regula de scriere a acestor cuvinte este una foarte simplă, însă foarte puțini oameni o cunosc.

Toate aceste forme sunt corecte, însă sensurile lor sunt diferite și cuvintele nu pot fi interschimbate în conversații.

Dați este forma conjugată a verbului „a da” la modul indicativ, timpul prezent, persoana a doua, la plural. Dați se scrie cel mai des cu „voi” înainte, adică „voi dați”.

Da-ți se scrie atunci când cuvântul poate fi înlocuit cu „da, îți” sau „dar îți”, astfel cratima înlocuiește virgula și litera „î” în primul caz, iar în al doilea înlocuiește literele „r” și „î”. Ex. Da-ți zic / spun

Dăți se scrie atunci când te referi la mai multe dăți calanderistice, când cuvântul dăți poate fi înlocuit cu cuvântul „timpuri” sau „ori”. Ex. Alte dăți

Dă-ți se scrie atunci când te referi la „să îți dai” sau „tu îți dai”, pentru că acest cuvânt este format din forma imperativă a verbului „a da” și pronumele „îți”. Ex. Dă-ți seama

 

Cum se scrie corect ? Dați-mi / Dațimi sau Da-ți-mi ?

La fel ca și greșelile precedente, aceasta de asemenea este o greșeală foarte comună, însă în acest caz există o singură formă corectă, iar forma corectă este dați-mi, de la „să îmi dați”, cuvântul vine de la „a da” și „mie”, la fel cum scriem dă-mi, la fel scriem și dați-mi.

 

Cum se scrie corect ? Dațile / Da-ți-le sau Dați-le

Aici de asemenea există o singură formă corectă, la fel cum e „dați-mi”, la fel e și dați-le.

 

Cum se scrie corect ? Daține / Da-ți-ne sau Dați-ne

La fel ca și în cazurile cuvintelor „dați-mi” și „dați-le”, acest cuvânt se scrie cu o singură cratimă. Cuvântul vine de la „să dați nouă”, astfel se scrie „dați-ne”.

Mai jos aveți propoziții cu fiecare din aceste cuvinte, pentru a le înțelege mai bine.

 

Propoziții cu dați / da-ți / dă-ți / dăți / dați-mi / dați-le / dați-ne

Puteți să îmi dați un pix ?

Vă rog să îmi dați o pâine albă.

Puteți să le dați de știre despre evenimentele de mâine.

Vreau să îmi dați o ciocolată de pe raftul de sus.

 

Da-ți spun adevărul.

Da-ți zic că nu am făcut eu asta.

Da-ți spun cum să faci, tu nu vrei să asculți.

Nu îmi place rezultatul, da-ți mulțumesc pentru pentru încercare.

 

Dă-ți singur atenție.

Dă-ți seama în ce situație te afli.

Dă-ți singur un cadou și ia-ți o vacanță.

Dă-ți frâu liber la sentimente.

 

Nici nu mai țin minte de câte dăți ți-am spus.

Alte dăți îmi plăcea să fac asta, acum nu îmi mai place.

Am pățit acest lucru de foarte multe dăți.

Au fost multe dăți când am pierdut, dar și multe altele când am câștigat.

 

Dați-mi un sfat.

Dați-mi vă rog un pahar cu apă.

Dați-mi vă rog și o pungă.

Dați-mi un kilogram de portocale.

 

Dați-le premiile după merite.

Dați-le câte o ciocolată.

Dați-le de știre colegilor despre examenul de mâine.

Dați-le un motiv pentru a deveni mai buni.

 

Dați-ne vă rog un sfat.

Dați-ne câte o foaie de hârtie.

Dați-ne și nouă câte o idee.

Dați-ne măcar un motiv din cauza căruia ar trebui să fac asta.

 

 

 

 

 

 

 

 

Dați sau Da-ți / Dă-ți sau Dăți – Cum se scrie corect ? Read More »

Cum se scrie corect ? Dai sau Da-i / Dă-i sau Dăi, D-ăi

Cum se scrie corect ? Dai sau Da-i / Dă-i sau Dăi, D-ăi

Cum se pun cratimele

Cum se scrie corect ? Dai sau Da-i / Dă-i sau Dăi, D-ăi

Aceast tip de greșeală este foarte frecvent întâlnit în vorbirea de zi cu zi.

Din aceste 6 cuvinte, doar 3 există în gramatica limbii române, însă sensurile lor sunt diferite și trebuie să ținem cont de ele atunci când le scriem.

Regulile de scriere sunt simple, însă foarte puțini oameni le cunosc. Mai jos aveți modul de folosire a acestor cuvinte.

Dai este conjugarea verbului „a da” la persoana a doua singular. „Eu dau”, „tu dai”.

Da-i este un cuvânt care este folosit destul de rar, el înlocuiește cuvintele „dar îi” (lui / ei). Ex. „da-i zic”, „da-i spun”, la fel și cu da-ți (dar îți). O formă semi-arhaică a acestui cuvânt vine de la „dar este”.

Dă-i vine de la „dă lui”. Ex. „dă-i ce tot vrea”.

Dăi este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Cum se scrie corect ? Dă-il sau Dă-i-l / Dăi-o sau Dă-i-o

Dă-il sau dă-i-l : varianta corectă este „dă-i-l”.

Dăi-o sau dă-i-o : varianta corectă este „dă-i-o”.

Explicație :

„Dă” este forma de imperativ, persoana a doua, numărul singular a verbului „a da”.

„-i-” este forma neaccentuată a pronumelui personal, de persoana a 3-a, numărul singular.

„-o” este forma pronumelui personal, persoana a 3-a, numărul singular, genul feminin, cazul acuzativ.

„-l” este forma pronumelui personal, persoana a 3-a, numărul singular, genul masculin, cazul acuzativ.

Atunci când unim aceste forme, folosim cratime, rezultând formele „dă-i-l” și „dă-i-o”.

Cum se scrie corect ? Dă-i-l-e / Dăi-le sau Dă-i-le

La fel ca și în exemplul de mai sus cu „dă-i-l” și „dă-i-o”, acest cuvânt se scrie „dă-i-le”

 

Mai jos aveți câteva propoziții cu aceste cuvinte, pentru a le înțelege mai bine.

 

Propoziții cu Dai / Da-i și Dă-i

Poți să îmi dai un șervețel ? Sunt mai multe pe tejghea.

Vrei te rog să îmi dai sarea de pe masă ?

Ce cadou vrei să îmi dai de ziua mea ?

Te rog să îmi dai cutia de pe raftul de sus.

Știi ce cadou aș vrea să îmi dai de Sfântul Valentin ?

Aș vrea să îmi dai mai multă atenție, ultimul timp nu prea o primesc de la tine.

 

Da-i spun că cheile nu sunt pe masă iar el nu mă crede.

Mi-am luat două jachete pe mine, da-i prea frig pentru a mă putea încălzi.

Da-i frumos afară când ninge.

 

Dă-i te rog acest bilet surorii tale, dar nu te uita în el.

Dă-i acest pix Anei, l-am luat ieri de la ea și am uitat să i-l dau înapoi.

Dă-i de știre profesoarei că eu mâine nu o să mă duc la școală, mi-am rupt piciorul.

Dă-i o mână de ajutor bunicului tău în grădină, e bătrân și îl cam doare spatele.

Dacă vrei, dă-i un mesaj de felicitare bunicii tale, astăzi e ziua ei.

 

Propoziții cu dă-i-l / dă-i-le și dă-i-o

 

Această carte dă-i-o lui Ion.

Scoate o bucată de pâine și dă-i-o câinelui.

Ia această foaie și dă-i-o dirigintei.

 

Ia acest plic și dă-i-l mamei tale.

Dacă nu îți place, dă-i-l altcuiva.

Vezi acest rucsac ? Dă-i-l lui Ion.

Ia aceste pastile și dă-i-le bunicului tău.

Ia cheile de pe noptieră și dă-i-le tatălui tău.

Pe masă sunt niște fursecuri, dă-i-le verișoarei tale.

Cum se scrie corect ? Dai sau Da-i / Dă-i sau Dăi, D-ăi Read More »

✕
Scrie Corect

FREE
VIEW