dă-l sau dăl, dă-o sau dăo ? – Cum se scrie corect ?

 

„dă-l sau dăl” și „dă-o sau dăo” sunt două dintre cele mai comune greșeli gramaticale.

 

Din aceste 4 cuvinte, doar 2 există în gramatica limbii române.

 

Regulile de scriere sunt simple, însă foarte puțini oameni le cunosc. Mai jos aveți modul de folosire a acestor cuvinte.

 

Când se scrie dă-l cu cratimă și când se scrie dăl fără cratimă ?

 

 În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie dă-l cu cratimă.

 

Aici „l-” este forma pronumelui personal, persoana a 3-a, numărul singular, genul masculin, cazul acuzativ.

 

Cuvântul dăl este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Ca o regulă simplă pentru alte cuvinte la care ai putea să ai dubii, întotdeauna se scrie „-l” cu cratimă atunci când „-l” poate fi înlocuit cu / înseamnă  „pe el”.

 

Astfel, la întrebarea „Cum se scrie, dăl sau dă-l ?” răspunsul este : dă-l

 

Când se scrie dă-o cu cratimă și când se scrie dăo fără cratimă ?

 

 

Deja am stabilit că dă-o se scrie cu cratimă, deci, în cazul acestui cuvânt, de asemenea se scrie dă-o cu cratimă și înseamnă „dă pe ea”.

 

 

Ca o regulă simplă pentru alte cuvinte la care ai putea să ai dubii, întotdeauna se scrie „-o” cu cratimă atunci când „-o” poate fi înlocuit cu „pe ea”.

 

Nu se scrie niciodată dă-o.

 

Astfel, la întrebarea „Cum se scrie, dăo sau dă-o ?” răspunsul este : dă-o

 

Propoziții cu dă-l și dă-o – ortogramele dă-o și dă-l

 

dă-l :

 

Dă-l te rog.

Dă-l uitării.

Dă-l mai bine Mariei.

Dă-l te rog înapoi.

Dă-l mai departe de mine

 

dă-o :

 

Dacă nu citești cartea, dă-o altcuiva.

Dă-o lor pentru o zi.

Dă-o, este geanta mea.

Dă-o pe mama ta la telefon.

Dă-o un pic, apoi ți-o returnez.

 

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu dă-l și dă-o

 

Cu ajutorul cuvintelor dă-l și dă-o, vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

 

Nu i-am spus „dă-l”.

Nu, i-am spus „dă-l”.

 

Nu cred că este o idee, dă-o la schimb.

Nu, cred că este o idee, dă-o la schimb.

 

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu dă-l și dă-o , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

 

În prima propoziție cu dă-l și dă-o, din cauza că virgula lipsește după „nu”, acest „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

 

În a doua propoziție cu dă-o și dă-l, virgula de după „nu” este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

 

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „ dă-l sau dăl, dă-o sau dăo ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”