Cum se scrie corect ? ce-aș sau ceaș ? lipit sau dezlipit ?
Una dintre multele incorectitudini gramaticale din limba română constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte, cum ar fi chiar „ce-aș sau ceaș”
Să poți folosi gramatica limbii române într-un mod corect este un lucru esențial comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea orală este scrisul, iar atunci când scriem este necesară încercarea de transmitere atât a informației brute, cât și a emoției din spatele acelor cuvinte.
În cazurile de mai jos, cratima este folosită pentru a reduce numărul de silabe.
Când se scrie ce-aș cu cratimă și când se scrie ceaș fără cratimă ?
În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie ce-aș cu cratimă.
Ceaș fără cratimă este un cuvânt care nu există în limba română..
Astfel, la întrebarea „Cum se scrie, ceaș sau ce-aș ?”, răspunsul corect este : ce-aș
10 Propoziții cu ce-aș – Ortograma ce-aș
ce-aș :
Îmi place ce-aș fi făcut.
Uite cât de cursiv ar fi fost ce-aș scris.
Iubesc tot ce-aș învățat.
Tot ce-aș fi avut ar fi dispărut.
Ce-aș fi dorit e să fii fericită.
Nu știu ce-aș fi gândit.
Arată-i ce-aș fi găsit.
Doar ea știe ce-aș fi spus.
Doar ei știu ce-aș fi obținut.
Bunica știe ce-aș fi cumpărat.
Cu ajutorul cuvântul ce-aș , vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.
Nu știe ce-aș fi făcut.
Nu, știe ce-aș fi făcut.
Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu ce-aș , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.
În prima propoziție cu ce-aș, din cauza că virgula lipsește, „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.
În a doua propoziție cu ce-aș, virgula este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.
Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”
