Dă-te sau dăte ? – Cum se scrie corect ?

 

Dă-te sau dăte este una dintre cele mai comune greșeli gramaticale.

 

Din aceste 2 cuvinte, doar 1 există în gramatica limbii române.

 

Regulile de scriere sunt simple, însă foarte puțini oameni le cunosc. Mai jos aveți modul de folosire a acestor cuvinte.

 

Când se scrie dă-te cu cratimă și când se scrie dăte fără cratimă ?

 

 

În gramatica limbii române, întotdeauna se scrie dă-te cu cratimă.

 

Cuvântul dăte este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.

 

Ca o regulă simplă pentru alte cuvinte la care ai putea să ai dubii, întotdeauna se scrie „-te” cu cratimă atunci când „-te” poate fi înlocuit cu / înseamnă  „pe tine”.

 

Astfel, la întrebarea „Cum se scrie, dăte sau dă-te ?” răspunsul este : dă-te

 

Când se scrie dă-te-n și când se scrie dăte-n ?

 

 

Deja am stabilit că dă-te se scrie cu cratimă, deci, în cazul acestui cuvânt, de asemenea se scrie dă-te cu cratimă și înseamnă „dă pe tine” sau „te dă”.

 

La acest „dă-te” se adaugă „-n” cu cratimă, fiind prescurtarea de la „în”.

 

Astfel, întotdeauna se scrie dă-te-n cu două cratime și înseamnă „te dă în”.

 

Cuvintele dăte-n și dăten nu există în gramatica limbii române.

 

Ca o regulă simplă pentru alte cuvinte la care ai putea să ai dubii, întotdeauna se scrie „-n” cu cratimă atunci când „-n” poate fi înlocuit cu „în” și se lipește de un verb.

 

Astfel, la întrebarea „Cum se scrie, dă-te-n sau dăte-n ?” răspunsul este : dă-te-n

 

Propoziții cu dă-te – ortograma dă-te

 

dă-te :

 

Dă-te te rog.

Dă-te uitării.

Dă-te mai bine la o parte.

Dă-te te rog înapoi.

Dă-te mai departe de mine

Dă-te, este geanta mea.

 

 

Cum se poate chimba sensul unei propoziții cu dă-te și dă-te-n

 

Cu ajutorul cuvintelor dă-te și dă-te-n, vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „umile” virgule.

 

Nu i-am spus „dă-te-n”.

Nu, i-am spus „dă-te-n”.

 

Nu cred că este o idee, dă-te la schimb.

Nu, cred că este o idee, dă-te la schimb.

 

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții cu dă-te și dă-te-n , însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

 

În prima propoziție cu dă-te-n și dă-te, din cauza că virgula lipsește după „nu”, acest „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

 

În a doua propoziție cu dă-te-n și dă-te, virgula de după „nu” este folosită pentru a face o separație între „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație sau o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

 

Trebuie să te întrebi întotdeauna „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”, „ dă-te sau dăte, dă-te-n sau dăte-n ?”, „Se scrie legat sau dezlegat?”