dimpotrivă despărțit în silabe – Câte silabe are dimpotrivă ?

O întrebare foarte des întâlnită în limba română este : cum se desparte în silabe cuvântul dimpotrivă ?

Limba română este formată dintr-un amalgam de cuvinte flexibile, astfel majoritatea oamenilor întâmpină probleme la scrierea și despărțirea în silabe a cuvintelor.

Deci, cum despărțim în silabe cuvântul dimpotrivă ?

Cum se desparte în silabe dimpotrivă ?

În cazul de față, despărțirea în silabe a cuvântului dimpotrivă este : dim-po-tri-vă

Pe ce silabă se pune accentul în cuvântul dimpotrivă ?

În cazul cuvântului dimpotrivă, accentul se pune pe a 3-a silabă.

Câte silabe are cuvântul dimpotrivă ?

Cuvântul dimpotrivă are 4 silabe.

Propoziții cu dimpotrivă – cuvântul dimpotrivă

Eu nu vreau să te descurajez, dimpotrivă vreau să te fac mai optimist.

El nu mai aleargă în fiecare dimineață, dimpotrivă alege să stea toată ziua în pat.

Dimpotrivă, acest lucru poate opri procesul.

Uneori, florile dimpotrivă mă fac să mă simt mai rău.

Care sunt regulile de despărțire a cuvintelor în silabe ?

• Atunci când o consoană se află între două vocale, aceasta trece în silaba următoare.

• Atunci când două consoane se află între două vocale, prima consoană trece în silaba din față, iar a doua în silaba următoare.

• Atunci când trei sau mai multe consoane se află între vocale, prima consoană se duce la silaba din față, iar celelalte două trec la silaba următoare.

• Atunci când două vocale se află în hiat, acestea formează silabe diferite.

Cum influențează virgula sensul unei propoziții cu dimpotrivă ?

Propoziția 1 :

Nu îmi place cuvântul „dimpotrivă”.

Propoziția 2 :

Nu, îmi place cuvântul „dimpotrivă”.

Deși la prima impresie îți poate părea că nu există o diferență substanțială între aceste două propoziții, citind cu atenție și oprindu-te la fiecare virgulă vei realiza că diferența este una drastică.

În cazul primei propoziții care conține cuvântul dimpotrivă, nu avem nicio virgulă,  astfel cuvântul „nu” aparține frazei și se referă la „îmi place cuvântul”, În alte cuvinte, persoana care primește mesajul va crede că nu îți place cuvântul.

În cazul celei de-a doua propoziții care folosește cuvântul dimpotrivă, avem o singură virgulă, una care delimitează cuvântul „nu” de restul propoziției. În cazul de față, virgula adăugată are rolul de a nega ce a spus anterior interlocutorul, iar sensul propoziției este : „îmi place cuvântul”.

Capacitatea de a scrie corect gramatical nu este doar un beneficiu ci și o necesitate. Cel mai mod de transmitere a informației care nu necesită vorbirea propriu-zisă este prin scris. Atunci când scriem trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale (pentru a nu se face confuzii referitoare la sensul textului) cât și de emoțiile aflate în spatele cuvintelor date.

Astfel, întotdeauna trebuie să ne punem întrebări de tipul :

• Despărțirea în silabe a cuvântului dimpotrivă.
• Care este forma corectă a a cuvântului dimpotrivă despărțit în silabe ?
• Cum se desparte în silabe dimpotrivă ?
• Pe ce silabă se pune accentul în cuvântul dimpotrivă ?
• Care este forma corectă a acestei propoziții ? Împarte în silabe
• Silabisitor pentru cuvântul dimpotrivă.

Cum se scrie corect? Dimpotrivă / Dinpotrivă sau Din potrivă / Dim potrivă ?

Dimpotrivă sau Dim potrivă – se scrie legat sau dezlegat ?

Una dintre multele incorectitudini gramaticale care se găsește adesea în gramatica limbii române, constă din dezlipirea literelor unui cuvânt compus, sau adăugarea conjuncției „și” în interiorul cuvintelor.

În gramatica limbii române, acest cuvânt are o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele „lipite”, fără conjuncția „și”.

Astfel, forma corectă a acestui cuvânt este : Dimpotrivă

Acțiunea de a scrie corect gramatical nu este un simplu beneficiu, ci mai degrabă un lucru vital limbii române. Gramatica este ceva esențial în comunicarea zilnică a vorbitorului de limba română, iar folosirea sa într-o manieră corectă este singura modalitate de a transmite un mesaj sub forma intenției inițiale.

Înțelesul unei propoziții poate fi schimbat foarte ușor, chiar și prin folosirea incorectă a ceva atât de „banal” precum o virgulă, dar mai ales de către figuri de stil, semne de exclamare, întrebare, litere în plus sau lipsă.

Folosind cuvântul de mai sus, vă vom oferi un exemplu prin care sensul unei propoziții se schimbă din cauza unei virgule :

Nu, dimpotrivă am făcut această alegere.

Nu dimpotrivă am făcut această alegere.

Având puține cunoștințe de gramatică, ai putea să nu observi imediat diferența, dar o persoană care stăpânește bine limba română își va fi dat deja seama de această diferență „evidentă”.

În prima propoziție, virgula a fost folosită pentru a separa acel „nu” de restul propoziției, adică acel „nu” se referă la o afirmație / întrebare a interlocutorului sau chiar a persoanei care vorbește, negând astfel ce a fost spus.

În cazul celei de-a doua propoziții, din cauza că virgula lispește, „nu” nu este separat de restul frazei, negând astfel nu spusele anterioare, ci spusele viitoare, adică cele care urmează această negare.

Întrebarea „care este forma corectă a acestui cuvânt?” este și va fi întotdeauna benefică.

Propoziții cu Dimpotrivă – Cuvântul Dimpotrivă

Propoziții cu Dimpotrivă – sens proprou și figurat

Eu nu vreau să te descurajez, dimpotrivă vreau să te fac mai optimist.

El nu mai aleargă în fiecare dimineață, dimpotrivă alege să stea toată ziua în pat.

Dimpotrivă, acest lucru poate opri procesul.

Uneori, florile dimpotrivă mă fac să mă simt mai rău.