Tuturor sau Tuturora ? Cum se scrie corect ?
O dilemă foarte des întâlnită în limba română este : Cum se scrie acest cuvânt ? Se scrie Tuturor sau Tuturora ?
Limba română este formată dintr-un amalgam de cuvinte flexibile și neflexibile, multe dintre acestea fiind cuvinte împrumutate din alte limbi, astfel majoritatea oamenilor întâmpină probleme la scrierea lor.
De exemplu, cratima se adaugă înaintea literei „o” atunci când alipim două părți de vorbire diferite, cum ar fi un verb și un pronume. Ea însă nu se adaugă atunci când conjugăm verbele sau când ne referim la un substantiv la cazul vocativ.
Atunci când ne confruntăm cu neologisme totul se complică și mai mult pentru că unele neologisme sunt adaptate iar altele sunt neadaptate, adică forma unor cuvinte nu s-a adaptat în timpul conjugării, astfel se scriu cu cratimă.
Uneori pot apărea și confuzii care țin de forma plurală a anumitor substantive, sau la interschimbarea unor combinații de litere, cum ar fi „abs” și „aps”, „ia” și „ea”, „mb” și „nb”, etc.
Deci, cum se scrie de fapt, Tuturora sau Tuturor ?
Cum este corect ? Tuturor sau Tuturora ?
În cazul de față, Tuturor este singura formă corectă a acestui cuvânt.
Tuturora este un cuvânt care nu există în gramatica limbii române.
O regulă destul de simplă pe care putem să ne bazăm atunci când avem dubii la folosirea unei cratime este :
- Întotdeauna trebuie să folosim cratima dacă legăm un verb de un pronume.
- La conjugare, cratima nu se folosește.
- Atunci când cuvântul poate fi folosit drept formulă de adresare (este substantiv la cazul vocativ), se scrie fără cratimă.
- Dacă neologismele se termină cu litere precum „y” și „w”, în majoritatea cazurilor se adaugă cratimă (Desigur, această regulă nu se poate aplică întotdeauna neologismelor, ele se scriu cu cratimă doar atunci când sunt neadaptate, dar atunci când nu aveți acces la un dicționar, acesta este cel mai sigur drum.)
În continuare vă vom da câteva exemple de propoziții cu cuvântul Tuturor, după care vă vom explica cât de mult poate fi influențat sensul unei propoziții de o „simplă” virgulă.
Cum influențează virgula sensul unei propoziții cu Tuturor ?
Propoziția 1 :
Nu îmi place cuvântul Tuturor.
Propoziția 2 :
Nu, îmi place cuvântul Tuturor.
Deși la prima impresie îți poate părea că nu există o diferență substanțială între aceste două propoziții, citind cu atenție și oprindu-te la fiecare virgulă vei realiza că diferența este una drastică.
În cazul primei propoziții care conține cuvântul Tuturor, nu avem nicio virgulă, astfel cuvântul „nu” aparține frazei și se referă la „îmi place de tine”, În alte cuvinte, persoana care primește mesajul va crede că nu îți place.
În cazul celei de-a doua propoziții care folosește cuvântul Tuturor, o virgulă care delimitează cuvântul „nu” de restul propoziției. În cazul de față, virgula adăugată are rolul de a nega ce a spus anterior interlocutorul, iar sensul propoziției este : „îmi place”.
Capacitatea de a scrie corect gramatical nu este doar un beneficiu ci și o necesitate. Cel mai mod de transmitere a informației care nu necesită vorbirea propriu-zisă este prin scris. Atunci când scriem trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale (pentru a nu se face confuzii referitoare la sensul textului) cât și de emoțiile aflate în spatele cuvintelor date.
Astfel, întotdeauna trebuie să ne punem întrebări de tipul :
- Când se scrie Tuturor lipit și când se scrie Tuturora dezlipit ?
- Care este forma corectă a acestui neologism ?
- Se scrie Tuturor sau Tuturora ?
- Când și cum se adaugă cratimele într-o propoziție ?
- Care este forma corectă a acestei propoziții ?
- De ce se scrie Tuturor și nu Tuturora ?