La o artistă – Poezie de Mihai Eminescu
Ca a nopții poezie,
Cu-ntunericul talar,
Cînd se-mbină, se-mlădie
C-un glas tainic, lin, amar,
Tu cîntare întrupată
De-al aplauzelor flor,
Apărînd divinizată,
Răpiși sufletu-mi în dor.
Ca zefirii ce adie
Cînturi dulci ca un fior,
Cînd prin flori de iasomie
Își sting sufletele lor,
Astfel notele murinde,
Blînde, palide, încet,
Zbor sub mîna-ți tremurîndă,
Ca dulci gînduri de poet.
Sau ca lira sfărîmată
Ce răsgeme-ngrozitor
Cînd o mînă înghețată
Rumpe coardele-n fior,
Astfel mîna-ți tremurîndă
Bate-un cîntec mort și viu.
Ca furtuna descrescîndă
Care muge a pustiu.
Ești tu nota rătăcită
Din cîntarea sferelor,
Ce eternă, nefinită
Îngerii o cîntă-n cor?
Ești ființa-armonioasă
Ce-o gîndi un serafin,
Cînd pe lira-i tînguioasă
Mîna cîntecul divin?
Ah, ca visul ce se-mbină
Palid, lin, încetișor,
Cu o rază de lumină
Ce-arde geana ochilor;
Tu cîntare întrupată!
De-al aplauzelor flor
Dispărînd divinizată,
Răpiși sufletu-mi în dor.
Ar putea să te intereseze și :
- Mureșanu - Poezie / Versuri de Mihai Eminescu Mureșanu - Poezie / Versuri de Mihai Eminescu (Mureșanu singur într-o pădure. Pe o muche de deal o biserică veche c-un turn de piatră. Noapte, lună. Orologiul bisericei bate miezul nopții.) I MUREȘANU În turnul vechi de piatră cu inima de-aramă Se zbate miazănoaptea... iar prin a…
- În liră-mi geme și suspin-un cânt - Poezie de Mihai Eminescu În liră-mi geme și suspin-un cânt - Poezie de Mihai Eminescu În liră-mi geme și suspin-un cânt, Căci eu îmi vărs acum veninu-n vânt. Prin minte-un stol de negre gânduri trec: Spre casa cea din patru scânduri plec, Gemând, plângând eu fruntea pun pe mâni, Se rumpe suflet, mi…
- Memento mori - Poezie / Versuri de Mihai Eminescu Memento mori - Poezie / Versuri de Mihai Eminescu Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec înstelatul rege maur Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a…
- Gemenii - Poezie de Mihai Eminescu Gemenii - Poezie de Mihai Eminescu O candelă subțire sub bolta cea înaltă Lumină peste regii cei dacici laolaltă, Cari tăiați în marmur cu steme și hlamide Se înșirau în sală sub negrele firide, Iar colo-n fruntea salei e-un tron acoperit C-un negru văl de jale, căci Sarmis a…
- Călin - poezie de Mihai Eminescu Călin - poezie de Mihai Eminescu Gazel Toamna frunzele colindă, Sun-un grier sub o grindă, Vântul jalnic bate-n geamuri Cu o mână tremurândă, Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. Ce tresari din vis deodată? Tu auzi păşind în tindă - E iubitul care vine De…
- Călin Nebunul - Poezie / Basm de Mihai Eminescu Fost-a împărat odată şi trei fete el avea Cât puteai privi la soare, da’ la ele ca mai ba. Nicio vorbă de poveste, cer cu stele presărat Nu ajung la frumuseţa astor fete de-mpărat. Dar deşi nu-ţi poţi da vorba despre ele și cuvântul, Mintea tot le – atinge umbra,…