Cum se scrie corect ? v-am surprins sau vam surprins ?

Cum se scrie corect ? v-am surprins sau vam surprins ?

vam surprins sau v-am surprins ? se scrie cu sau fără cratimă ?
Vam și v-am, se scrie legat sau dezlegat ?

Una dintre multele incorectitudini din gramatica limbii române constă din adăugarea sau scoaterea cratimei (liniuței) la scrierea unor cuvinte.

În gramatica limbii române, singura formă corectă este : v-am surprins

Să ai capacitatea de a folosi gramatica limbii române într-o manieră corectă este un lucru indispensabil comunicării zilnice. Cea mai bună cale de înțelegere interumană care nu necesită vorbirea propriu-zisă (orală) este scrisul, iar atunci când scriem trebuie să avem drept scop nu doar transmiterea informației brute, dar și a emoției din spatele cuvintelor în cauză.

Să poți scrie corect din punct de vedere gramatical este atât un beneficiu cât și o trebuință practică pentru vorbitorii de limba română. Singura modalitate prin care putem ajunge la o comunicare eficientă este printr-o gramatică ireproșabilă.

Sensul unei propoziții se poate schimba foarte ușor din cauza plasării incorecte a unui cuvânt sau a unei combinații de cuvinte, cum ar fi chiar „v-am surprins”, din cauza înlocuirii unei cratime, adăugarea necorespunzătoare a unui semn de întrebare, a unui semn de exclamare sau chiar a unei virgule.

Cu ajutorul cuvintelor v-am surprins, vă vom demonstra cât de simplu și cât de radical se poate schimba sensul unei propoziții din cauza unei „simple” virgule.

Propoziții cu v-am surprins – Cuvintele v-am surprins

Nu crede că v-am surprins.
Nu, crede că v-am surprins.

Nu știe că v-am surprins.
Nu, știe că v-am surprins.

Atunci când ai puține cunoștințe despre gramatica limbii române, ai putea crede că nu există nicio diferență între aceste două propoziții care conțin cuvintele v-am surprins, însă încercând să citești propozițiile în glas și făcând o mică pauză în locul în care se află virgula, diferența va deveni mult mai evidentă.

În prima propoziție care conține v-am surprins, din cauza că virgula lipsește, cuvântul „nu” aparține frazei, astfel acest „nu” are un rol de negație pentru lucrurile spuse ulterior.

În a doua propoziție care conține cuvântul surprins, virgula este folosită pentru a face o separație între cuvântul „nu” și restul propoziției. Acest „nu” nu se referă la spusele ulterioare, ci la cele precedente. Lucrurile spuse pot fi atât o simplă afirmație cât și o întrebare. Prin urmare, în cea de-a doua propoziție, virgula este folosită pentru a nega ce a fost spus înainte.

Întotdeauna este benefic să îți pui întrebări de tipul : „Care este forma corectă a acestui cuvânt ?” și „Care este forma corectă a acestei propoziții ?”.